De la finalul secolului al XX-lea, coeficientul de inteligență a fost mai mic cu 0,5 până la 2 procente per deceniu, și în unele cazuri chiar 6 procente. Deși s-au făcut multe studii în această direcție, puține sunt cele care confirmă informația.
În țara noastră, cel mai frecvent sunt testați copiii, care, dimpotrivă, se nasc cu un grad de inteligență mai ridicat. Însă, odată cu trecerea anilor, se întâmplă ca acesta fie să se plafoneze, fie să scadă. Aflăm din materialul următor care este cauza acestui fenomen și ce putem face pentru a preveni.
"În primul rând un singur studiu de inteligență nu este suficient, nu putem sa afirmăm că oamenii au devenit mai proști sau mai deștepți. Există în științe anumite mecanisme de a măsura felul în care evoluează inteligența cognitivă, măsurată de testul iq prin diferite escale în populație de-a-lungul unor generații.", Andrei Stupu, expert în educaţie.
În ultimii ani, testele IQ au devenit mai populare. Chiar și pe internet circulă nenumărate exerciții care susțin că îți testează inteligența. Cel mai scurt test are doar 3 întrebări. Prima dintre ele este – O minge şi o bâtă costă împreună 1 dolar şi 10 cenți. Bâta costă cu 1 dolar mai mult decât mingea. Cât costă mingea? Majoritatea persoanelor răspund 10 cenți, dar răspunsul corect este ... 5 cenți. O minge costă 5 cenți, bâta costă cu un dolar mai mult, deci un dolar și 5 cenți. Plus 5 cenți cât costă mingea, obținem 1 dolar și 10 cenți.
O minge şi o bâtă costă împreună 1 dolar şi 10 cenți. Bâta costă cu 1 dolar mai mult decât mingea. Cât costă mingea?
Tot din sfera speculațiilor false fac parte și afirmațiile precum de vină ar fi femeile, care își testează mai des inteligența decât în trecut... persoanele din pătura socială inferioară fac mai mulți copii decât cei din pătura socială superioară și.... tehnolgia ar contribui la prostirea populației.
"Articolele pe care le folosești într-o analiză trebuie să fie valide din perspectiva unor criterii de includere și vedem că deși pentru anumite tematici am avut chiar 1890 de rezultate, ajungem să avem de fapt doar 2 studii care pot fi incluse. Prin urmare, trebuie să fim foarte atenți la această afirmație.", a mai spus expertul în educaţie.
Specialistii susțin că IQ-ul nu reflectă doar inteligența cognitivă a unei persoane. De exemplu, la copii, cu ajutorul acestui test se poate face o predicție destul de bună asupra performanței academice si profesionale.
"Noi ne naştem cu totii foarte inteligenti, adica vorbim de milioane de neuroni, deci exista acest potential in primii 2 ani de viata, ce se intampla cu copilul pe parcursul dezvoltarii lui tine foarte mult de adult.", a spus Mihaela Feodorf, administrator centru de testare IQ.
Astfel, specialiștii recomandă ca în primii ani de viață ai copilului, acesta să fie ajutat să descopere cât mai multe lucruri și să nu se împrietenască cu tehnologia prea devreme, deoarece poate apărea comoditatea, iar cei mici nu vor mai fi nevoiți să facă niciun efort pentru cunoaștere.
Există la îndemână și atunci noi nu mai facem un efort, devenim mai comozi, mai superficiali, considerăm că știm doar pentru că știm de unde să sau unde să căutăm, dar nu aprofundăm. În clipa in care si in viata de adult, sau adolescent, ramai intr-o singura paradigma, esti foarte bun la matematica, sau informatica si ramai doar in acel domeniu si nu iti mai cauti alte interese, atunci exista riscul ca inteligenta noastra sa se aplatizeze.
Deși testele de inteligență standardizate pot măsura IQ-ul incepând cu vârsta de aprozimativ 3 ani si pana la varsta de 90 de ani, o evaluare complexă și valoroasă a abilitatilor cognitive - atat verbale, cat si non-verbale, poate fi facută după vârsta de 6 ani.