Scad aceste indemnizații pentru români! Majoritatea salariaților vor fi afectați de schimbarea care intră în vigoare din 2024

Începând de anul următor, românii vor primi bani mai puțini pentru perioadele de concediu medical. Și asta deoarece Guvernul a decis să impună 10%, însemnând contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), la indemnizațiile de concedii medicale. 

Există, însă, și câteva excepții. Nu vor plăti contribuția de 10% la sănătate cei care se află în concediu medical în urma unui accident de muncă sau din cauza unei boli profesionale. 

Această schimbare va afecta însă direct veniturile cetățenilor care sunt nevoiți să se retragă temporar din activitatea lor profesională din motive de sănătate. 

Care sunt concediile medicale de care beneficiază românii

Concediile medicale şi indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asigurații, sunt: 

a) concedii medicale şi indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii; 

b) concedii medicale şi indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; 

c) concedii medicale şi indemnizații pentru maternitate; 

d) concedii medicale şi indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav; 

e) concedii medicale şi indemnizații de risc maternal. 

Concediul şi indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă 

Durata de acordare a concediului şi a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, pentru fiecare tip de afecțiune, este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire. 

Începând cu a 91-a zi concediul se poate prelungi, de către medicul specialist, până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale. 

Asigurații a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, concediul de odihnă sau fără plată fiind întrerupt, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate. 

Beneficiază de indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi asiguraţi, pensionarii care se află şi în una dintre situaţiile menţionate la art. 1 alin. (1) lit. A sau B, precum şi pensionarii de invaliditate gradul III sau, după caz, pensionarii nevăzători, care se regăsesc în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) şi d) din OG. 158/2005. 

Concediul si indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de acccident în afara muncii

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, prin boală obişnuită, rezultă în urma produsului dintre media zilnică a bazei de calcul şi procentul de 75% duplicat cu numărul de zile lucrătoare de concediu medical. 

Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, precum și de o boală infectocontagioasă din grupa A şi de urgenţe medico-chirurgicale stabilite în condițiile prevăzute la art. 9, OG. 158/2005  rezultă în urma produsului dintre media zilnică a bazei de calcul şi numărul de zile lucrătoare de concediu medical. 

Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează: 

A. de către angajator, din prima zi până în a cincea zi de incapacitate temporară de muncă. 

B. din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu: 

• ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia; 
• prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C şi alin. (2). 

Atenție: Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă conform art.12 din O.U.G 158/2005 de către angajator sau din FNUASS, pentru zilele lucrătoare din duratele exprimate în zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă socotite din prima zi de incapacitate. 

Concediile şi indemnizațiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacității de muncă 

În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacității de muncă, asigurații pot beneficia de: 

a) indemnizație pentru reducerea timpului de muncă; 

b) concediu şi indemnizație pentru carantină; 

c) tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare. 

Concediul şi indemnizația de maternitate

Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizație de maternitate. 

De aceleași drepturi beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situațiile prevăzute la art. anterior, dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calității de asigurat. 

Faptul că pierderea calității de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedește cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilații acestora. 

Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav

Asigurații au dreptul la concediu şi indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani. 

Durata de acordare a indemnizației prevăzute la art.27, alineatul 1 din OUG 158/2005 este de maximum 45 de zile calendaristice pe an, pentru un copil, cu excepția situațiilor în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat, este supus unor intervenții chirurgicale; 

Durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul curant, iar după depăşirea termenului de 90 de zile, de către medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale. 

Concediul şi indemnizația de risc maternal

Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările ulterioare. 

Certificatele de concediu de risc maternal se eliberează de medicul de familie sau medicul de specialitate obstetrică-ginecologie, cu avizul medicului de medicina muncii, pe perioade de maximum 30 de zile  calendaristice, pe o durată totală de maximum 120 de zile calendaristice, în întregime sau fracționat, asiguratelor gravide, asiguratelor care au născut recent sau care alăptează. 

Sursă: casan.ro