Șase soldați ruși care au fugit de războiul din Ucraina au primit vize temporare după ce au solicitat azil politic în Franța, notează The Guardian, care adaugă că aceste cazuri pot conta ca declanșator pentru alte dezertări din rândul trupelor Moscovei.
Cei șase bărbați au ajuns la Paris pe calea aerului în ultimele luni, după ce inițial au fugit din Rusia în Kazahstan în anii 2022 și 2023.
"Când am aterizat în Franța, a fost prima dată când am putut respira în voie. Am simțit un sentiment de calm și libertate. Am lăsat tot ce era mai rău în urma mea", a declarat Aleksandr, un fost soldat rus sub contract care a fost trimis în Ucraina și a dezertat în vara lui 2023.
Potrivit activiștilor și organizațiilor umanitare, zeci de mii de soldați ruși au dezertat sau au refuzat ordinele de luptă de la începutul invaziei în Ucraina.
Occidentul a stat mult timp în cumpănă, confruntat cu decizia de a-i acceptat sau nu pe teritoriul său pe acești oameni.
Între argumentele contra au fost invocate potențialele riscuri de securitate și dilemele morale în legătură cu tratamentul acestora ca eroi sau criminali de război.
În pofida discuțiilor publice la nivelul UE despre oferirea de azil dezertorilor ruși, nu s-a ajuns la nicio decizie la nivelul blocului comunitar.
Prin urmare, rușilor care fug de război le este în continuare dificil să obțină azil într-un stat al Uniunii iar grupul eterogen al celor șase primiți în Franța constituie, mai degrabă, o excepție.
Activist care ajută dezertorii ruși: "Decizia Franței ar putea crea un precedent"
"Este pentru prima dată când o țară UE primește un grup de dezertori care nu au pașapoarte sau documente de călătorie", a semnalat Ivan Ciuviliaev, purtător de cuvânt al Go By The Forest , un grup care-i ajută pe militarii ruși să dezerteze și care a lucrat la cazul celor șase.
Neputând călători direct în Europa și confruntându-se cu perspectiva unei detenții pe termen lung la ei în țară, majoritatea dezertorilor au fugit în state care se învecinează cu Rusia, precum Armenia și Kazahstan.
Ei au putut intra fără pașaport pe teritoriul acestora, dar au rămas blocați, fără posibilitatea de a călători mai departe.
Moscova a depus eforturi considerabile pentru a le da de urmă acestor oameni.
Presa internațională a relatat mai multe incidente în care dezertori refugiați în țări ex-sovietice aflate încă sub influența Kremlinului au fost răpiți și deportați în Rusia.
Situația precară a fugarilor din armata rusă a determinat apeluri tot mai insistente din partea activiștilor anti-război pentru a le oferi acestor fugari posibilitatea de a se refugia în Occident.
Activist care-i ajută pe dezertorii ruși: "Fiecare a fost verificat luni de zile"
"În Kazahstan, nu te poți simți niciodată în siguranță. Trebuie să-ți ții capul plecat", povestește Aleksandr, rusul intervievat de The Guardian.
El susține că a trăit mult timp fără cartelă pentru telefonul mobil și fără cont bancar, pentru ieși de sub "radarul" autorităților de la Moscova.
Din Kazahstan, Aleksandr a început să administreze un canal anonim pe YouTube, unde îi îndeamnă pe alți soldați ruși să-i urmeze exemplul.
Activiști anti-război precum Ivan Ciuviliaev cred că disponibilitatea Franței de a primi dezertori din trupele Moscovei ar putea crea un precedent și ar putea, de asemenea, să trimită un semnal puternic altor națiuni din Vest, accelerând procesul de deschidere.
"Decizia Franței este rezultatul unei ample colaborări între autoritățile franceze și un grup de organizații pentru drepturile omului. Sperăm că acest lucru va marca începutul procesului prin care mai mulți dezertori ruși să poată intra în Europa", a spus Ciuviliaev.
Organizația sa a ajutat peste 2.000 de soldați să fugă în străinătate, potrivit The Guardian.
Activistul a explicat că fiecare dintre dezertori a fost verificat meticulos timp de luni de zile în ceea ce privește poziția "puternică și consecventă împotriva războiului", înainte de a i se permite să intre în Franța.
"Înțelegem că există temeri în Occident în legătură cu faptul că unii ar putea să nu fie cine spun că sunt", a punctat el.
Printre cei cărora li s-au acordat vize temporare franceze se numără combatanți pe frontul din Ucraina, dar și recruți și ofițeri care au reușit să evite să fie trimiși în luptă, mai arată The Guardian.