În anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani; astfel, 45% din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, țară aflată pe primul loc la acest capitol.
România se confruntă cu un număr mai mare de naşteri în adolescenţă decât state precum: Trinidad Tabago (30,8), Rwanda (25,6), Albania (21,8), Botswana (31), Burundi (27,9) sau India (23,3).
Datele au fost făcute publice luni, la dezbaterea organizată de Salvați Copiii România și Senat.
Situaţia mamelor minore din România
85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.
Câte mame minore au acces la serviciile medicale
Date relevante analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale:
25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.
Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere.
2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.
“Problema este legată de mai multe bariere: accesul la educație și la educație sexuală sunt principalele probleme. Sunt convins că vom putea găsi o soluție astfel încât educația pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste. Educația poate să genereze un proces care să schimbe lucrurile în bine în ceea ce privește problema mamelor minore. Dar nu putem face educație dacă acești copii nu merg la școală. În ceea ce privește accesul la servicii medicale și sociale, putem interveni dacă suntem în parteneriat cu autoritatea locală, există multe comunități unde procentul mamelor tinere este mare și trebuie să ne concentrăm pe aceste comunități unde sunt multe mame minore. La Ministerul Sănătății, sănătatea mamei și a copilului este o prioritate. Informația legată de contracepție este importantă, așa cum am văzut în Analiza Salvați Copiii. Cred că putem să lucrăm împreună în perioada următoare și trebuie să integrăm politicile în acest domeniu pentru a preveni sarcinile în rândul minorelor prin educație, educație pentru sănătate și facilitarea accesului la servicii medicale”, a spus ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Salvați Copiii consideră necesară constituirea unui grup interinstituțional în vederea garantării protecției mamelor și gravidelor minore și faciltarea accesului la servicii de sănătate pentru gravidele și copiii vulnerabili din zonele rurale defavorizate.