Miercuri, 27 iulie, credincioșii creștin ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul mare mucenic și tămăduitor, doctor fără de arginți, Pantelimon. Tot miercuri, se face pomenirea Orbului care a fost tămăduit de Sfântul Pantelimon, Sfintei Cuvioase Antuza, A o sută cincizeci și trei de sfinți mucenici care au murit în Marea Traciei, Sfântului Cuvios Manuel, Sfântului Mucenic Hristodul din Casandra.
Sfântul Pantelimon s-a născut în anul 284 în orașul Nicomidia. A trăit în timpul împăratului Maximian (286-305). La naștere a primit numele de Pantoleon, care înseamnă „cel în toate puternic că un leu”, un nume păgân, căci tatăl sau împărtășea credința în zei. Însă Evula, mamă sa, era creștină. Aceasta moare la puțini ani de la nașterea lui Pantoleon. La îndemnul tatălui sau termină Școala de Medicină din Nicomidia, iar ucenicia o va face cu renumitul medic Eufrosin, scrie crestinortodox.ro.
Acest sfânt este adesea numit „doctor fără de arginti”, arătându-se prin aceasta cum că el n-a umblat după averi și s-a mulțumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui și nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor, el este un model de doctor, slujitor și creștin următor lui Hristos.
Se zice că în ziua de Sfântul Pantelimon, cerbul iese din apă și această începe să se răcească, frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce și lasă în locul ei iarna.
În această zi se mănâncă porumb și dovlecei pentru a fi mai viguroși în timpul iernii.
În ziua de Sf. Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor.
De asemenea, se mai spune că oamenii care lucrează în ziua de Sf. Pantelimon sunt condamnați să se îmbolnăvească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre și pagube în viața de familie.