Rusia a majorat tarifele la import pentru o gamă largă de bunuri de larg consum, inclusiv vin, bere, dulciuri, biscuiţi şi şampon, produse în ţările care susţin sancţiunile impuse Moscovei, potrivit unui ordin guvernamental, informează Reuters, citat de Agerpres.
Importurile ruseşti din ţările care au impus sancţiuni Moscovei, din cauza războiului din Ucraina, au scăzut puternic în 2022 şi preţul la băuturile alcoolice importate a crescut semnificativ.
Unii producători occidentali au încetat să îşi mai vândă bunurile în Rusia, însă Moscova a găsit căi ocolitoare prin care să aducă în ţară bunuri de larg consum, inclusiv prin scheme opace de import, astfel că destule bunuri de consum din străinătate se găsesc în continuare pe rafturile magazinelor ruseşti.
Potrivit ordinului guvernamental, tarifele la parfumuri, cosmetice şi şampon din Polonia, de exemplu, vor fi echivalente cu 35% din valoarea vamală. De asemenea, tarifele la import pentru tapetul provenit din Lituania, Letonia şi Estonia va urca până la 50%.La vin, tarifele la import vor fi majorate cu până la 20%.
Noile tarife vor intra în vigoare la şapte zile de la data publicării şi vor rămâne valabile până la data de 31 decembrie 2024, inclusiv.
UE a prelungit sancțiunile împotriva Rusiei cu încă șase luni
Consiliul Uniunii Europene a prelungit luni pentru şase luni, până la 31 ianuarie 2025, măsurile restrictive contra Rusiei, având în vedere continuarea acţiunilor Moscovei de destabilizare a situaţiei în Ucraina, indică un comunicat postat pe website-ul consilium.europa.eu, scrie Agerpres.
Aceste sancţiuni, introduse pentru prima dată în 2014, au fost extinse considerabil din februarie 2022 ca răspuns la agresiunea militară neprovocată, nejustificată şi ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei.
În prezent, sancţiunile cuprind o gamă largă de măsuri sectoriale, inclusiv restricţii privind comerţul, sectorul financiar, tehnologia şi produsele cu dublă utilizare, industria, transporturile şi produsele de lux. Ele acoperă, de asemenea, o interdicţie privind importul sau transferul de ţiţei transportat pe mare şi de anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluderea din SWIFT a mai multor bănci ruse şi suspendarea activităţilor şi a licenţelor de radiodifuziune în Uniunea Europeană ale mai multor canale de dezinformare sprijinite de Kremlin. În plus, măsurile specifice permit UE să combată ocolirea sancţiunilor.
Atât timp cât acţiunile ilegale ale Federaţiei Ruse continuă să încalce interdicţia privind folosirea forţei, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a obligaţiilor prevăzute de dreptul internaţional, este oportun să se menţină în vigoare toate măsurile impuse de UE şi să se ia măsuri suplimentare, dacă este necesar.
La 31 iulie 2014, Consiliul a adoptat decizia 512/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina.
Pe lângă sancţiunile economice impuse Federaţiei Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acţiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei. Printre acestea se numără restricţii privind relaţiile economice cu Crimeea şi oraşul Sevastopol, anexate ilegal, precum şi cu zonele din Ucraina care nu sunt controlate de guvern din districtele Doneţk, Herson, Luhansk şi Zaporojie, dar şi măsuri restrictive individuale (îngheţarea activelor şi restricţii de călătorie) împotriva a numeroase persoane şi entităţi, precum şi măsuri diplomatice.
Începând cu 24 februarie 2022, UE a adoptat 14 pachete de sancţiuni fără precedent şi de mare impact ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit sursei citate.