Rusia și China au reacționat cu nervozitate după deciziile și declarațiile de la summitul NATO desfășurat la Washington.
Furia Moscovei are mai multe cauze: alianța a oficializat sprijinul de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, anul viitor, și a anunțat că țara atacată de Rusia se află pe "un drum ireversibil" spre NATO.
În plus, SUA și Germania au comunicat, în marja summitului, că rachetele de croazieră Tomahawk ale forțelor americane vor fi reamplasate din 2026 pe teritoriul german, pentru prima dată după încheierea Războiului Rece.
Rachetele Tomahawk au o rază de acțiune de 1.600 km sau mai mult, în funcție de versiune.
"Exercitarea acestor capabilități avansate va demonstra angajamentul Statelor Unite față de NATO și contribuțiile sale la descurajarea integrată europeană", se spune în declarația celor doi aliați, citată de presa internațională.
"Adversarii Rusiei din Europa și America nu au susținut dialogul sau pacea. Insistența aliaților că Ucraina se află pe calea ireversibilă către aderarea la NATO arată clar că liderii occidentali urmăresc înfrângerea strategică a Rusiei. În aceste condiții, Moscova va răspunde cu măsuri coordonate, pentru a ține NATO sub control", a declarat purtătorul de cuvânt de la Krelmin, Dmitri Peskov.
Un alt oficial rus, fostul președinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a scris pe rețelele de socializare că țara sa ar trebui să se asigure că "drumul ireversibil al Ucrainei spre NATO se termină fie cu dispariția Ucrainei, fie cu dispariția NATO, fie, cel mai bine, cu dispariția ambelor".
China respinge etichetarea de "susținător decisiv al Rusiei"
La Washington, aliații NATO au emis una dintre cele mai dure declarații cu privire la implicarea Chinei în războiul din Ucraina.
"China este un susținător al războiului Rusiei împotriva Ucrainei" iar "parteneriatul 'fără limite' dintre Beijing și Moscova și sprijinul chinez pe scară largă pentru complexul militar-industrial rus permit Moscovei să își poarte războiul", se arată în documentul asumat de liderii organizației militare.
Ei au îndemnat Beijingul să "înceteze orice sprijin material și politic pentru efortul de război al Rusiei".
"Rămânem deschiși la un angajament constructiv cu Republica Populară Chineză, inclusiv pentru a clădi o transparență reciprocă, în vederea protejării intereselor de securitate ale Alianței. În același timp, ne consolidăm conștientizarea comună, ne sporim rezistența și pregătirea și ne protejăm împotriva tacticilor coercitive ale Republicii Populare Chineze și a eforturilor de a diviza Alianța", se mai spune în declarația citată.
Beijingul a replicat prin misiunea Chinei pe lângă UE, care a cerut NATO să "înceteze să exacerbeze așa-numita amenințare chineză și să provoace confruntări și rivalități".
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat că NATO a defăimat țara sa cu "dezinformări fabricate".
În plus, China a transmis NATO să nu se implice în regiunea Asia-Pacific. Potrivit autorităților comuniste, eforturile alianței de a consolida legăturile militare și de securitate cu vecinii Beijingului subminează interesele chineze, pacea și stabilitatea în regiune.
Aceste reacții vin în contextul în care China organizează exerciții militare cu Belarus, cel mai apropiat aliat al Rusiei, de pe teritoriul căruia Vladimir Putin a lansat invazia din Ucraina în 2022.
Ungaria vine în ajutorul Chinei la NATO
Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat că țara sa nu va tolera ca NATO să devină un bloc "anti-China".
Szijjarto a reacționat după ce membrii NATO au acuzat China că este un "factor decisiv" pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
De asemenea, ministrul ungar a estimat că unitatea NATO va fi "slăbită" dacă Ucraina devine membru al organizației.
Asta, după ce, cu o zi înainte, membrii NATO au anunțat că drumul Ucrainei către NATO este ireversibil.
Ungaria este membră NATO din 1999.
România a semnat cu Ucraina, la Washington, un acord de securitate
"Este un acord de cooperare strategic-militară care stabilește chestiuni foarte importante. Statul român se angajează să permită tranzitul de echipamente militare pentru Ucraina și să asigure culoare speciale prin care ucrainenii vor putea în continuare să își transporte cerealele.
În plus, România și-a reiterat susținerea politică pentru integrarea Ucrainei în NATO și în Uniunea Europeană.
Cât privește sprijinul militar din România, pe care, eventual, l-ar solicita Ucraina, acesta va fi acordat cu respectarea regulamentelor internaționale și regulamentele NATO, fără o intervenție directă.
În legătură cu furnizarea de armament, știm că țara noastră donează Ucrainei un sistem Patriot, într-un efort separat de sprijinul comun al NATO, de 40 de miliarde de dolari", au relatat din Washington realizatorii Antena 3 CNN Sabrina Preda și Sergiu Cora, în legătură cu documentul semnat la Washington de președinții român și ucrainean, Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski.