Într-o analiză dedicată reflectării războiului din Ucraina în presa rusă, Agenția France Presse amintește că o lege adoptată săptămâna trecută reprimă, sub amenințarea unor pedepse severe, de până la 15 ani de închisoare, orice difuzare de "informații mincinoase despre armată".
Este pedepsită inclusiv, sau mai ales, utilizarea cuvintelor "invazie" sau "război" în locul sintagmei "operațiune militară specială", impus de Kremlin.
Autoritățile ruse au blocat, de asemenea, Facebook și au restrâns accesul la Twitter.
Mai multe organizații internaționale au anunțat că și-au suspendat activitatea în Rusia
Aceste evoluții nu lasă niciun spațiu pentru libertatea de expresie şi de opinie asupra războiului, arată Dunja Mijatovic, comisar pentru drepturile omului în Consiliul Europei.
"Asistăm neputincioși la uciderea în direct a presei ruse independente", semnalează, la rândul său, Jeanne Cavelier, responsabila biroului pentru Europa de Est și Asia Centrală din cadrul organizației Reporteri fără Frontiere (RSF).
O singură realitate în presa rusă: cea dictată de Kremlin
În prezent, după suprimarea unor organizații precum postul de radio Eho Moskvii (Ecoul Moscovei) și TV Dojdi, emisiunile de informare prezintă războiul din Ucraina doar din punctul de vedere al Kremlinului.
"Vremia" (Timpul), principalul buletin de știri televizat în Rusia, difuzat de postul de stat Pervîi Kanal, începe în fiecare seară salutând "eroismul şi curajul" soldaților ruși, fără a face vreo mențiune cu privire la numărul militarilor uciși.
Unicul bilanț oficial, comunicat în data de 2 martie de autoritățile de la Moscova, admite că au murit în Ucraina, până la acea dată, 498 de militari ruși.
În prezent, Ucraina afirmă că peste 12.000 de militari invadatori și-au pierdut viața, iar SUA situează acest număr între 2.000 şi 4.000 în ultimele două săptămâni.
Succesele trupelor ruse, puțin vizibile pe teren, sunt prezentate la televiziunile ruse fără a fi oferite detalii.
Crainicii ruși, care reiau elementele de limbaj impuse de Kremlin, denunță o "agresiune" ucraineană și califică reacțiile Occidentului drept "isterie".
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este ridiculizat, iar comentatori şi psihiatri sunt chemați pentru a-şi pune întrebări despre sănătatea sa mintală.
Sprijin pentru războiul lui Putin în Ucraina
În prezent, este greu de evaluat exact și obiectiv sprijinul populației Rusiei în favoarea războiului.
O anchetă realizată săptămâna trecută de Institutul de sondare a opiniei publice VTsIOM - considerat pro-Kremlin - a concluzionat că 71% din populație susține "operațiunea specială" în Ucraina și că acest procentaj este în creștere.
"Nu toată lumea din Rusia înțelege ce se petrece" în Ucraina, spune Kadri Liik, cercetătoare la Consiliul European pentru relații internaționale.
"Spațiul de informare în Rusia era deja foarte strict controlat. El a devenit acum încă și mai mult", adaugă ea.
Alte emisiuni reiau narativele circulate de comunicarea oficială a Kremlinului și le adaugă accente amenințătoare.
Se detașează, în special, emisiunile găzduite de Vladimir Soloviov şi Dmitri Kiseliov (foto următoare), ambii figurând pe lista cu sancțiuni a Uniunii Europene.
Propagandistul lui Putin amenința de acum 8 ani că SUA vor fi transformate în deșert radioactiv
Kiseliov avertiza în 2014 - anul în care a fost anexată Crimeea - că Moscova ar putea transforma SUA "în cenușă radioactivă".
El a reiterat recent această amenințare.
"Submarinele noastre sunt capabile să lanseze 500 de ogive nucleare pentru a garanta distrugerea SUA şi a tuturor ţărilor NATO", a amenințat Kiseliov.
Foto principală: Vladmiri Putin (stânga) și sediul administrației din Harkov, distrus după bombardamente