Un TIR încărcat cu materiale de construcții s-a răsturnat în Comarnic. Circulația în zonă e dificilă
Publicat acum 1 ora si 52 minute
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, România îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă, în prezent, eforturile se axează pe măsurile de susţinere economică şi socială ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 şi pe diminuarea consecinţelor generate de conflictul militar din Ucraina. scrie News.ro.
Politica fiscal-bugetară pe termen mediu este orientată către reducerea graduală a deficitului bugetar, în condiţiile urmăririi obiectivelor de redresare economică. Construcţia bugetară pentru anul 2022 are în vedere o ţintă de deficit bugetar în termeni ESA de 6,2% din PIB. Comparativ cu anul anterior, aceasta reprezintă o reducere de 0,9 puncte procentuale din PIB. Trendul de reducere a deficitului bugetar va continua, fiind estimate diminuarea cu 1,8 puncte procentuale din PIB în anul 2023, respectiv cu 1,5 puncte procentuale din PIB în anul 2024, până la un nivel de 2,95% din PIB, a precizat acesta.
”Guvernul României îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă, în prezent, eforturile se axează pe măsurile de susţinere economică şi socială ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 şi pe diminuarea consecinţelor generate de conflictul militar din Ucraina”, declarat Dan Cărbunaru, potrivit News.ro.
Recesiune majoră pe planetă. Ce se va întâmpla cu România
Lumea întreagă trebuie să se pregătească de o explozie a inflației și un posibil val de tulburări sociale, pe măsură ce prețurile la energie și alimente cresc la niveluri intolerabile. Adrian Negrescu, analist economic, vine cu detalii în acest sens.
"În esență începem să plătim nota de plată pentru trilioanele de dolari şi euro tipăriți în timpul pandemiei. S-a aruncat cu bani prin piețe, toată lumea a primit ajutoare, drept pentru care prin inflație încercăm să recuperăm aceşti bani.
Inflația va continua să crească, iar în România inflația ar urma să atingă un vârf, adică o creştere undeva in luna iunie, ne spune chiar Banca Naţională.
Inițial se vorbea de 11.3%, probabil va fi un 13-14% inflație. Ce înseamnă acest lucru?
Dacă anul trecut cumpăram cu 100 de lei nişte bunuri anul acesta acea 100 de lei valorează numai 85 de lei şi spre asta ne îndreptăm.
La nivel internațional această criză economică majoră este stimulată, din păcate, şi de războiul din Ucraina şi de dispariția din piaţă a Rusiei, de problemele generate de preţul petrolului.
Suntem într-o criză din care vom ieşi foarte greu şi potrivit estimărilor va ţină şi în 2023
România are un an al supraviețuirii cu o inflație intre 15%-17% pe timpul verii, cu creşteri de preţuri, cu probleme economice majore în iarnă, atunci când vom vedea impactul acestor creşteri de preţuri la energie şi gaze, şi cu o scădere economică deja semnificativă pe care deja am simțit-o încă din trimestrul patru al anului 2021", a explicat Adrian Negrescu, analist economic, în emisiunea Exces de putere de la Antena 3.
FMI înjumătățește prognoza de creștere pentru România
Fondul și-a redus prognoza pentru creșterea globală în acest an de la 4,4% la 3,6%.
Instituția arată că economia Ucrainei se va contracta cu mai mult de o treime - cea mai mare scădere de acest fel din timpurile moderne.
În ceea ce privește Rusia, FMI arată că aceasta se va confrunta cu cea mai mare recesiune de după căderea Uniunii Sovietice, corespunzător unei scăderi de 8,5% anul acesta, pe fondul sancțiunilor din partea Europei și SUA.
În cazul României, Fondul estimează o creștere economică de 2,2% pentru acest an iar pentru 2023, un avans de 3,4%.
Prognoza anterioară pentru România indica o creștere anuală de 4,8% în 2022.
În ceea ce privește inflația medie anuală, prognoza este de 9% pentru 2022 și de 4% pentru 2023.
Rata șomajului este estimată la 5,6% în acest an și la 5,5% anul viitor.