Trump vrea să folosească armata pentru expulzarea în masă a imigranților ilegali din SUA
Publicat acum 9 minute
Prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a transmis o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, în care îi cere lămuriri cu privire la modificarea codurilor penale.
A venit și răspunsul Executivului de la București, care spune că multe dosare DNA şi DIICOT reprezintă forme de şantaj.
Şeful Executivului s-a referit şi la practici abuzive ale procurorilor.
În ceea ce priveşte întrebarea lui Frans Timmermans privind un amendament adus Codului de Procedură Penală în sensul închiderii cauzei după un an de investigare, Dăncilă răspunde că amendamentul a avut în vedere „termenul rezonabil pentru soluţionarea sesizării, degrevarea organelor de anchetă de dosare vechi, drepturile victimelor de a avea plângerea lor soluţionată şi caracterul echitabil al procesului penal. Evident că o urmărire penală poate fi continuată şi după un an”, mai afirmă premierul.
În ceea ce priveşte întrebarea Comisiei Europene cu privire la „miza” informării suspecţilor în stadiul incipient al anchetei, Dăncilă răspunde că „miza problemei despre care vorbiţi în fapt este falsă, deoarece modificările care s-au adus acestui articol au fost includerea unor nulităţi, şi nu modificări cu privire la dreptul la informare al persoanei suspecte. (...) Nevoia includerii acestei nulităţi vine tocmai din practica abuzivă des răspândită a procurorilor, care pun sub acuzare persoane, făcându-i suspecţi, fără a le aduce la cunoştinţă faptele, probele, încadrarea juridică, astfel încât persoanele nu se pot apăra. O astfel de practică încalcă normele CEDO”, mai afirmă Dăncilă.
De asemenea, premierul spune că „cine a ridicat această problemă, a distrugerii probelor, Comisiei Europene, dovedeşte o crasă necunoaştere a Codului de procedură penală românesc”.
O altă întrebare a lui Timmermans s-a referit la dreptul de a nu coopera cu organele judiciare.
„Modificarea aceasta a pornit de la o practică abuzivă constatată la nivelul Parchetelor, prin care un dosar era disjuns şi aceeaşi persoană într-un dosar avea calitatea de suspect ori inculpat, iar în altul calitatea de martor. Procurorii îl audiau într-un dosar pe respectivul ca martor, pentru ca apoi să poată folosi cele spune împotriva sa în dosarul unde avea calitatea de suspect”, a răspuns Dăncilă.