Expert al Băncii Mondiale: "O repetare a cutremurului din 1977 ar fi devastatoare" pentru România

"O repetare a cutremurului din 1977 ar fi devastatoare, pentru că mai mult de 75% din populaţie (65% din populaţia din mediul urban) se află în zone cu un risc seismic ridicat, la fel ca şi 45% din serviciile critice de transport, energie, aprovizionare cu apă şi comunicaţii. Mai mult, 60-75% din activele fixe ale României, care au o contribuţie de 70-80% la Produsul Intern Brut, sunt amplasate în zone seismice.

Cercetătorii şi inginerii estimează că o repetare a cutremurului din 1977 ar putea provoca pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mai multe mii de răniţi şi posibil sute de mii de persoane fără locuinţă. România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană, cu sute de vieţi pierdute şi zeci de mii de clădiri avariate în cutremure în ultimii 200 de ani.

În fiecare din ultimele cinci secole au fost, în medie, două cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 şi cinci cutremure după anul 1802 cu magnitudinea de peste 7,5", a declarat pentru Agerpres Allana Simpson.

Se preconizează că daunele produse clădirilor publice şi infrastructurii ar putea fi considerabile şi ar putea fi resimţite în întreaga ţară, în acel arc care începe la Iaşi, trece prin Focşani, Bucureşti şi până la graniţa de sud.

Citiţi şi: Raportul Băncii Mondiale: Ce pagube ar provoca un seism major în București

"Fiecare cetăţean ar trebui să ştie ce să facă în caz de cutremur, cum să îşi pregătească familia cu truse şi provizii de urgenţă şi de unde să afle mai multe informaţii (platforma Fiipregatit.ro). De asemenea, este important să vă cunoaşteţi comunitatea şi să identificaţi cele mai vulnerabile persoane care ar putea avea nevoie de sprijin, cum ar fi persoanele în vârstă sau persoanele cu dizabilităţi", a subliniat coordonatorul regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale.

În opinia sa, autorităţile locale şi naţionale trebuie să stabilească infrastructura şi clădirile care sunt cele mai expuse riscului şi să le acorde prioritate pentru consolidare, în direcţia modernizării, eficienţei energetice precum şi alte măsuri.