Am adus la aceeași masă oficiali guvernamentali și oameni-cheie din domeniu și am pus cap la cap propunerile care vizează eficientizarea managementului deșeurilor din țara noastră.
În locul unor proiecte dedicate dezvoltării, Romania plateste sancţiuni pentru modul în care colecteaza deşeurile.
"Avem o mare problemă cu banii. În loc să primim bani, noi dăm bani. S-au dat amenzi în ultimii 5-6 ani mai mult decât luăm noi acum prin PNRR, adică vreo 700 milioane de euro", a declarat Constantin Toma, primarul municipiului Buzău - Asociaţia Municipiilor din România.
"Municipiul Bucureşti, regiunea 8 a României, a pierdut 375 de milioane. Noi ar trebui să avem răspunderea, să vedem cum împărţitm banii. Unii pe investiţii, alţii pe amenzi, în aşa fel încât, la un moment dat, să punem în aplicare ideile, legile europene în raport cu ce se întâmplă în România", a explicat şi Ion Ilie Ciuclea, vicepreşedinte ARMD.
La nivelul Capitalei, primarii de sector spun că legislaţia nu le permite să facă mai mult.
"Este adevărat că în ultimii 20 de ani, poate chiar mai mult, de când Primăria Capitalei nu a mai avut capacitatea să se ocupe de colectarea deşeurilor la nivelul întregului oraş, fiind şi foarte mare şi foarte complex şi foarte dens. S-a delegat către sectoare partea de ridicare a gunoiului şi transport, şi de curăţenie stradală, deszăpezire şi aşa mai departe. În acel moment, s-a delegat doar jumătate sau doar costurile cumva, în sensul că primăriile de sector trebuie să plătească sau să susţină din tarifele pe care le reglementează pentru populaţie ridicarea gunoiului, trebuie să asigure curăţenia stradală, dar proprietarul deşeurilor a rămas Primăria Capitalei, ceea ce înseamnă că Primăria Capitalei trebuia să fie cea care găsea o soluţie pentru depozitare. Dar nu Primăria Capitalei era cea care urma să plătească dacă nu îndeplinea aceste lucruri şi nu le-a îndeplinit. Un sector, cum este Sectorul 6, produce mai mult gunoi decât două judeţe la un loc. Cum un judeţ poate să îşi găsească singur soluţii, la fel ar trebui să se facă şi cu un sector", a precizat Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 din Bucureşti.
Ministrul Mediului sustine ca autoritatile locale ar trebui sa puna taxe pentru colectarea deșeurilor.
"Plătesc în locul cetăţeanului zeci de milioane de lei anual, tariful de colectare a deşeurilor, deci oferă un serviciu gratuit în loc să folosească acele fonduri pentru investiţii şi ne trezim după douăzeci de ani că acea unitate administrativ-teritorială nu are nici transportul asigurat, nu are nici colectare organizată, nu are nici capacitate de sortare şi nici de depozitare.
Amenzile pe care le plăteşte România sunt la un nivel din care din banii aceia s-ar fi putut face multe. Mă uit, de exemplu, la POIM, sistemul de finanţare din fonduri europene. Sunt foarte multe întârzieri. Sunt proiecte în ţară de zeci de milioane de euro care nu au funcţionat nicio secundă", a declarat Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
[GAL layout="4"]La nivel naţional ţintele de reciclare par imposibil de atins.
"Trebuie să vedem cum transformăm deşeurile în produs finit şi la nivelul judeţului nostru, chiar mâine (n.r. astăzi), Consiliul Judeţean Dâmboviţa va depune o aplicaţie prin POIM de 82 de milioane de euro prin care vom finanţa staţii de sortare pe raza judeţului Dâmboviţa şi vom trece în următoarea etapă aceea de a prelucra, de a colecta selectiv. Vreau să ajungem la un proiect regional să rezolvăm problema deşeurilor şi să ajungem la cea mai mare investiţie pe care o spunea domnul vicepreşedinte AMRD cu o fabrică pentru prelucrarea deşeurilor şi să venim în sistemul public cu energie electrică, gaze", a explicat Ştefan Corneliu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa.
Guvernanţii spun că investiţiile trebuie să meargă în paralel cu educaţia noilor generaţii, astfel încât, pe termen lung ţara noastră să se alinieze mai usor la normele europene.