România aspiră de ani de zile să devină membră cu drepturi depline în spațiul european de liberă circulație Schengen, reușind acest deziderat doar parțial anul trecut, prin aderarea cu granițele aeriene și cele maritime. Acum, când momentul aderării complete pare că se apropie, spațiul Schengen însuși pare că nu mai este o zonă de circulație atât de liberă pe cât era – mai multe țări au reintrodus controale la granițe din diverse motive.
Tratatul Schengen permite unui stat membru să reintroducă controale la granițele sale pentru o perioadă bine delimitată de timp și doar cu motive serioase – amenințări la securitatea internă și alte riscuri provocate de evenimente execepționale.
Printre astfel de evenimente excepționale invocate, s-au numărat de-a lungul timpului atentate teroriste, criza migranților, riscuri legate de traficul de droguri sau diversele războaie din apropierea granițelor europene.
La acest moment, opt state Schengen au reintrodus complet sau parțial verificările la granițe – Austria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Norvergia, Slovenia și Suedia. Al nouălea, Olanda, și-a anunțat intenția de a reimpune controalele, timp de șase luni, începând de pe 9 decembrie.
Hartă: Adrian Dumitru/Antena 3 CNN
Restricțiile impuse în spațiul Schengen în prezent:
- Germania a reimpus controale la toate granițele sale terestre - cu Belgia, Olanda Luxemburg, Danemarca, Polonia, Cehia, Austria, Elveția și Franța. Aceste controale sunt în vigoare din 26 septembrie 2024 până pe 15 martie 2025.
- Franța a reimpus controale la toate granițele sale terestre - cu Belgia, Luxemburg, Germania, Elveția, Italia și Spania. Aceste controale sunt în vigoare din 1 noiembrie 2024 până pe 30 aprilie 2025.
- Italia a reimpus controalele la granița sa nordică cu Slovenia. Restricțiile sunt în vigoare din 21 octombrie 2023 și au fost prelungite până pe 18 decembrie 2024.
- La rândul său, și Slovenia a reimpus controalele la granițele sale Schengen cu Ungaria și Croația din 21 octombrie 2023. Dacă nu vor fi reînnoite, ele urmează să expire pe 21 decembrie 2024.
- Și Austria menține controalele la frontierele sale Schengen cu Ungaria și Slovenia.
- Danemarca menține restricții la granița terestră cu Germania, dar și la granițele maritime cu țara vecină de la sud.
- Suedia menține restricții la granițele sale Schengen pentru toate țările cu care are granițe.
Aderarea României, trâmbițată de mai multe săptămâni
De mai multe zile și săptămâni, politicienii români vorbesc de intrarea deplină a României în spațiul Schengen ca fiind o chestiune aproape rezolvată.
Victor Negrescu, europarlamentar PSD, a anunțat, vineri, după discuţia cu Comisarul European desemnat pentru Afaceri Interne, austriacul Magnus Brunner, că am intrat în linie dreaptă în privinţa aderării complete a României la Spaţiul Schengen, el prezentând trei scenarii de lucru.
„Am intrat în linie dreaptă în privinţa aderării complete a României la Spaţiul Schengen. Am discutat despre acest proces cu Comisarul European desemnat pentru afaceri interne, austriacul Magnus Brunner”, scria europarlamentarul PSD pe Facebook, vineri.
De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a declarat că este ferm convins că până va pleca de la Palatul Victoria se vor rezolva problemele legate de aderarea la Schengen terestru.
„Sunt ferm convins că până la sfârşitul anului vom fi şi în, nu pot să las această restanță României, cu vizele din Statele Unite şi cu aderarea la Spaţiul Schengen şi terestru. Sunt ferm convins că până voi pleca de la Palatul Victoria ambele lucruri vor fi bifate”, a spus Ciolacu.
Pe 10 octombrie, la mai puțin de două săptămâni de la alegerile parlamentare din Austria, ministrul de interne austriac, Gerhardt Karner, spunea din nou un „Nu” apăsat României.
„Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”, spunea Karner atunci.
Austria blochează, în prezent, admiterea deplină a Bulgariei şi a României, care de la sfârşitul lunii martie sunt membre ale „Air Schengen”. Controalele la frontierele aeriene şi maritime au fost, astfel, eliminate, dar nu şi cele terestre, considerate cele mai importante.
Actualul comisară UE pentru afaceri interne, suedeza Ylva Johansson, şi-a exprimat dorinţa de a asista la ridicarea controalelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria înainte de încheierea mandatului său.
Este de aşteptat ca aceasta să-i lase locul succesorului său desemnat, actualul ministru austriac de finanţe, Magnus Brunner, în decembrie sau ianuarie, odată cu învestirea noii Comisii Europene.