România, condamnată de CEDO pentru încălcarea drepturilor comunității LGBTI. Statul trebuie să plătească 60.000 de euro despăgubiri

Decizia CEDO a fost pronunțată în cauza ACCEPT și alții împotriva României, care are ca obiect „incidentele homofobe petrecute la Cinematograful din cadrul Muzeului Țăranului Român în 2013”.

CEDO a hotărât că România a încălcat articolul 14 împreună cu articolele 8 și 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: dreptul de a nu fi discriminat în raport cu manifestarea dreptului la viață privată și demnitate umană și exercitarea libertății de întrunire pașnică.

România are de plătit daune morale și cheltuieli de judecată în valoare de 59.514 euro”, potrivit unui comunicat ACCEPT.

„Curtea concluzionează că autoritățile nu au evaluat corect riscul suportat de petenții individuali din partea intrușilor și nu au răspuns în mod adecvat pentru a proteja demnitatea solicitanților individuali împotriva atacurilor homofobe...

[Curtea concluzionează] că autoritățile nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a investiga în mod eficient dacă abuzul verbal îndreptat către solicitanții individuali a constituit o infracțiune motivată de homofobie... Procedând astfel, autoritățile și-au arătat propriile prejudecăți față de membrii comunității LGBT”, precizează hotărârea CEDO, citată de ACCEPT.

Curtea afirmă, de asemenea, că întreruperea evenimentului din 20 februarie 2013 a constituit fără îndoială o încălcare a dreptului Asociației ACCEPT și a comunității LGBTI la libertatea de întrunire pașnică, garantat de articolul 11 al Convenției.

Au fost „fotografiați sistematic, filmați și agresați verbal drept "spurcăciuni" și "animale"

Potrivit ACCEPT, pe 20 februarie 2013 spectatorii sosiți la o proiecție cinema la MȚR au fost „fotografiați sistematic, filmați și agresați verbal drept "spurcăciuni" și "animale". Protestatarii, în număr de aproximativ 50, au blocat proiecția filmului încă din primele minute, scandând "Moarte homosexualilor", "Nu vă vrem aici", "Nu sunteți români", confundând libertatea de a-și exprima dezacordul cu un eveniment legal, cu incitarea la discriminare și la ură pe criteriul orientării sexuale.

Pentru a-și explica și legitima actul de huliganism, aceștia au intonat imnul României și cântece ortodoxe, au folosit însemne religioase (icoane) și fasciste (salutul legionar).

Unii dintre manifestanţi au intrat în sala de cinematograf cu beţe. Numărul semnificativ de manifestanţi, ameninţările cu moartea, prezenţa beţelor şi întunericul din sală au creat sentimente neputinţă şi de teamă pentru viaţa şi integritatea reclamanţilor şi a restului participanţilor invitaţi de Asociaţia ACCEPT”.

Asociația mai afirmă că a notificat evenimentul în prealabil și a sunat la 112 de la fața locului, însă forțele de ordine (Poliția Locală și Jandarmeria) au rămas în afara sălii, „neintervenind pentru a asigura derularea evenimentului în continuare, ci mai repede încurajându-i pe participanții la eveniment să plece cât mai curând, permițând celor 40 de extremiști să ocupe sala de proiecție și să amenințe persoanele LGBTI din sală”.

Prin decizia CEDO, „România este astfel obligată să se poziționeze categoric împotriva incidentelor homofobe și să acționeze conform legislației în vigoare pentru a-și proteja toți cetățenii, indiferent de orientarea lor sexuală sau de identitatea lor de gen. Decizia de astăzi arată clar că încălcarea drepturilor fundamentale nu poate să treacă nesancționată și că autoritățile sunt obligate să le protejeze în astfel de situații”, se mai arată în comunicatul ACCEPT.

Dani Prisacariu, petent și organizator al evenimentului în cauză: M-am simțit complet abandonat de autoritățile ce ar fi trebuit să mă protejeze în fața violenței

„Ca organizator al evenimentului de la MȚR m-am simțit complet abandonat de autoritățile ce ar fi trebuit să mă protejeze în fața violenței. Pe de o parte poliția și jandarmeria au "luat partea" agresorilor prin a-i menaja și a nu le crea un disconfort prin a-i scoate din sală, pe de altă parte ne-au tratat cu "egalitate" și "neutralitate" prin a ne legitima și pe noi, și pe ei, ca și cum pozițiile noastre erau în vreun fel egale.

Nu m-am simțit în nicio clipă protejat sau în siguranță. Îmi aduc aminte că mă rugam de polițiști să facă ceva, să îi oprească pe cei care țipau sau cântau imnuri, rugăciuni, sau saluturi naziste în sală, iar ei îmi spuneau pur și simplu că nu pot face nimic, pentru că nu ne-au agresat fizic. Ba mai mult, ne-au spus că ar fi mai bine să plecăm noi pentru a opri evenimentul.

Imi aduc si acum aminte momentul când am decis să plecăm, pentru că era clar că nu există altă soluție, și am mers câțiva zeci de metri mai departe de MȚR, iar în urma noastră, triumfători, o gașcă de vreo 20 de persoane se fotografiau în fața cinematografului și își celebrau victoria.

M-am simțit umilit și luat în derâdere de toate acele persoane care au reușit să ne acapareze evenimentul pentru a ne face să înțelegem că nu avem dreptul de a folosi un spațiu pentru a împărtăși din cultura noastră LGBTQIA+.

Iar autoritățile nu au făcut decât să le confirme acestor oameni că opiniile și acțiunile lor sunt valide și acceptabile, transmițând astfel un mesaj întregii societăți că acest tip de infracțiuni motivate de ură sunt permise. Zile bune după eveniment mi-a fost frică să plec seara de la sediul ACCEPT, gândindu-mă că e posibil să apară cineva și să îmi facă rău”.