Avansul economiei României în 2024 a scăzut drastic, la doar 1%, în estimarea revizuită de Comisia Naţională de Prognoză
Publicat acum 3 ore si 19 minute
În cadrul conferinţei organizate în parteneriat cu Federaţia Patronală Petrol şi Gaze, specialişti din domeniu, secretari de stat şi europarlamentari au discutat despre ţintele Europei, axate pe neutralitatea energetică, dar şi despre capacităţile ţării noastre de a se alătura în acest demers altor state.
Tranziţia la energia verde şi sustenabilă a devenit, de ceva timp, principala temă de discuţii în rândul specialiştilor din domeniu. Se întâmplă pentru că, până în anul 2050, Europa își propune să ajungă cât mai aproape de neutralitatea energetică.
Rolul ţării noastre este unul cu atât mai important cu cât rezervele pe care le avem ne permit să jucăm un rol important pe piaţa de energie de pe continent.
"Energia nu poate să nu intre într-o astfel de etapă de schimbare. Este foarte important ca ceea ce facem să facem pe baze foarte bune, să construim durabil, durabil în adevăratul sens al cuvântului", a spus Dumitru Chisăliță, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
Solicitarea inițială de energie electrică pentru producția de hidrogen va fi neglijabilă, însă ea va crește pe măsură ce ne apropiem de anul 2030, odată cu introducerea pe scară largă a electrolizoarelor de capacitate mare.
"Cu rezervele de gaz pe care le are, cu potențialele rezerve de gaze alternative, România poate să susțină aceste ambiții europene de reactualizare, dar să susțină și industrializarea", a spus Florin Spătaru, consilier de stat.
Dacă România va atinge obiectivul ambițios de a produce 10 milioane de tone de gaze naturale, în 2030, atunci țara noastră va acoperi 14% din consumul total de energie electrică al Uniunii Europene.