În 2015, Uniunea Europeană a adoptat un document esenţial pentru combaterea corupţiei: Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului.

”Fluxurile de bani iliciţi pot deteriora integritatea, stabilitatea şi reputaţia sectorului financiar şi pot ameninţa piaţa internă a Uniunii, precum şi dezvoltarea internaţională. Spălarea de bani, finanţarea terorismului şi criminalitatea organizată rămân probleme semnificative care ar trebui abordate la nivelul Uniunii”, se arăta în document.

Potrivit comisarilor europeni, măsura trebuia implementată într-un termen cuprins între șase luni și doi ani. 

În 2015, premier era Victor Ponta, succedat de Dacian Cioloș, însă Parlamentul a fost controlat în toată această perioadă de PSD și în special de Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a tergiversat implementarea Directivei privind spălarea banilor pentru că era direct vizat

Combaterea spălării banilor interzicea firmele cu acțiuni la purtător, Dragnea fiind direct vizat pentru că deține acțiuni la purtător, ascunse, la mai multe firme, dintre care cea mai cunoscută fiin TelDrum.

În iunie 2017, când se împlinea termenul-limită pentru adoptarea actului european, PSD îşi trântea propriul guvern (Sorin Grindeanu), premieră în istoria post-decembristă a României. Au urmat prim-miniştrii Mihai Tudose Tudose şi Viorica Dăncilă, care n-au suflat în faţa lui Liviu Dragnea, deşi puteau implementa Directiva europeană prin ordonanţă de urgenţă, susține Adevărul.

În 2018, Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea de Justiţie a UE pentru refuzul de a transpune în legislaţia naţională o directivă europeană, iar sancțiune de trei milioane de euro a apărut astăzi, în plină pandemie, când bugetul statului este oricum strâmtorat.