Antena 3 CNN Actualitate Inedit Unde se pot refugia românii în caz de război sau cataclisme | O hartă interactivă semnalează 5.000 de adăposturi, dar buncărul anti-atomic de sub Parlament nu este marcat

Unde se pot refugia românii în caz de război sau cataclisme | O hartă interactivă semnalează 5.000 de adăposturi, dar buncărul anti-atomic de sub Parlament nu este marcat

Redacția Antena 3 CNN
2 minute de citit Publicat la 14:00 23 Noi 2023 Modificat la 14:55 23 Noi 2023

Este vorba despre circa 5.000 de astfel de locații, conform listei întocmite de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Circa o treime dintre ele se află în Municipiul București și în comunele din jurul Capitalei.

Astfel, în cele șase sectoare sunt marcate 1.337 de adăposturi, iar în comune precum Chitila, Voluntari sau Balotești, alte 253.

O aplicație web menită să ajute la localizarea mai facilă a adăposturilor este disponibilă la adresa adapostulmeu.ro.

Trebuie precizat că aceste adăposturi nu sunt construcții speciale ci sunt, cel mai adesea, amenajări constituite în subsolurile unor imobile preexistente, în care ființează companii sau unde locuiesc persoane fizice.

Pe Calea Victoriei, oamenii se pot adăposti în subsolul CEC sau sub Muzeul Național de Istorie

Spre exemplu, în zona centrală a Bucureștilor, pe Calea Victoriei nr. 15, există adăpostul de protecție civilă nr. 4450, amplasat sub clădirea centrală a CEC Bank.

Un altul este situat pe Calea Victoriei la nr. 12, în subsolul unui bloc.

De asemenea, există, tot la nr. 12, adăpostul 3924, sub clădirea Muzeului Național al Românei.

În zona Universității, se află adăpostul 4481, în parcajul subteran.

Aplicația web menționată nu este, evident, infailibilă, bazându-se pe datele comunicate de autorități.

Adăpostul anti-atomic construit din ordinul lui Nicolae Ceaușescu nu este marcat pentru populația civilă

Prin urmare, adăpostul anti-atomic de sub Palatul Parlamentului - probabil unul dintre puținele cu aceste caracteristici, din România - nu apare pe harta interactivă.

Probabil, motivul principal este că această facilitate nu a fost proiectată pentru oamenii de rând, ci pentru o parte dintre membrii elitelor politice și militare.

Existența și funcționalitatea buncărului de mari dimensiuni, construit la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, au fost confirmate la Antena 3 CNN de colonelul (r) Mihai Bartoș, care a comandat sectorul militar la Casa Poporului.

"Era perioada când se făceau buncăre în toată lumea, pentru că era perioada Războiului Rece. Adăpostul de sub Casa Poporului este mai deosebit, pentru că ideea lui Ceaușescu era ca acolo să se strângă toată conducerea statului. Adăpostul este destul de mare, cât un bloc cu 3 etaje, și are apartamente pentru conducători.

Colonel (r), fost comandat al sectorului militar de la "Casa Poporului": "E ca un submarin atomic"

Adăpostul coboară până la cota - 55 metri și are o suprafață de 2.000 de metri pătrați.

La primul nivel este o sală de comandă, pentru că președintele României, indiferent cine este el, devine comandant suprem și de acolo coordonează toată activitatea.

La celălalt nivel sunt dormitoarele și o sală de operațiuni. Un nivel mai jos se află, unde este puț de mare adâncime, centrala de aer condiționat, generatoarele electrice, adică tot ce este nevoie ca adăpostul să poată funcționa, iar șeful statului, împreună cu acest centru de comandă, să reziste cel puțin o lună de zile.

Este ca un submarin atomic. Așa cum a fost atunci dotat, este și în prezent: în fiecare lună se schimbă totul, adică în permanență acest adăpost poate să primească 'musafirii' pentru orice eventualitate.

Aceste tuneluri sunt secționate din loc în loc cu niște uși metalice etanșe, care se acționează hidraulic. Ele pornesc numai la comandă și pot să se blocheze deodată complet, astfel încât nu mai intră și nu mai iese nimeni de acolo", spunea Mihai Bartoș la Antena 3 CNN, în 2021.

Foto: imagine de la proiecția filmului "Oppenheimer", al regizorului Christopher Nolan

Citește mai multe din Inedit
» Citește mai multe din Inedit
TOP articole