Când ar putea România să intre în Schengen terestru. Ultimul mesaj din Austria e un semnal
Publicat acum 1 ora si 20 minute
Sunt descinderi ale poliţiştilor în România şi în Marea Britanie.
Se fac trei percheziții acum, una în România și două pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii cu sprijinul poliției de acolo. Este vorba despre un dosar penal în care se fac cercetări pentru înșelăciune și uz de fals informatic.
Mai multe persoane ar fi creat trei site-uri promovate în mediul online inclusiv pe piața din România unde vindeau medicamente pentru vindecarea unor boli grave cum ar fi cancerul, pentru a obține bani de la persoanele bolnave.
În unele cazuri, persoanele respective cereau și documente medicale pentru a prezenta mai multă credibilitate. Imediat după ce primeau banii persoanele nu mai răspundeau nici la mailuri, nici la telefoane.
La final, escrocii nu mai răspundeau la telefon sau la mesajele online
După virarea banilor în contul bancar indicat, în majoritatea cazurilor, victimele i-ar fi contactat pe reprezentanții site-urilor în legătură cu depășirea termenului de livrare convenit, situație în care erau avansate scuze cu caracter general, precum ”se vor restitui sumele achitate”, ”medicamentele nu sunt disponibile în acest moment”, ”nu a preluat curierul comanda”, ”mai așteptați” ori se comunica un alt termen de livrare, care nu era respectat. Ulterior, reprezentanții site-urilor nu ar mai fi răspuns la e-mail-uri ori la apelurile telefonice, au precizat polițiștii.
Prejudiciul se ridică până la 100.000 de euro
Site-urile erau promovate pe motoarele de căutare, de tipul Google, Yahoo. Medicamentele ce erau expuse spre vânzare, în majoritate, erau destinate tratării unor afecțiuni grave, nefiind disponibile pe teritoriul României în lanțul legal de distribuție și o persoană care căuta să achiziționeze un astfel de medicament din mediul online identifica site-urile și, bazându-se pe încrederea dobândită în timp cu privire la motorul de căutare, accesa oferta, apoi întâlnea un site foarte dezvoltat și discuta cu o persoană ce părea a avea cunoștințe medicale, în limba română, astfel că demersul ilicit era, în mare măsură, asigurat.
Persoanele bănuite nu aveau un stoc faptic existent (așa cum ar fi de așteptat la o companie care operează la nivel european) și, în funție de comenzile plasate pe site-uri, achiziționau medicamentele care erau disponibile și onorau doar comenzile pentru produsele pe care, la rândul lor, le puteau cumpăra.
Compania vizată nu deținea autorizații de distribuție angro de medicamente emise de autoritățile competente din Marea Britanie ori Ungaria și nici nu a fost autorizată pentru activitatea de distribuție angro de medicamente în România.