Antena 3 CNN Externe Diaspora Româncă plecată de 11 ani la muncă în Italia, scrisoare emoţionantă: "De sărăcie tot nu am scăpat, am sărăcit la suflet"

Româncă plecată de 11 ani la muncă în Italia, scrisoare emoţionantă: "De sărăcie tot nu am scăpat, am sărăcit la suflet"

Ruxandra Rădulescu
2 minute de citit Publicat la 15:42 21 Apr 2021 Modificat la 15:54 21 Apr 2021

Ileana, o româncă în vârstă de 56 de ani de ani, mamă a doi băieți, a plecat în urmă cu 11 ani în Italia, pentru a putea oferi o viață mai bună din punct de vedere financiar familiei sale. 

Cu toate acestea, destinul a fost extrem de dur cu Ileana, care odată ajunsă în Italia, a început să fie copleșită de sentimentul de înstrăinare față de familie și față de ea însăși.

"De sărăcie tot nu am scăpat, mi s-au umplut buzunarele (am un salariu decent, mulţumitor), dar am sărăcit la suflet", mărturisește cu durere femeia. 

În ciuda greutăților întâmpinate, Ileana a perseverat și a muncit din greu cu gândul la copii.

Ileana: "Au fost cei mai grei ani din viaţa mea"

Românca a pătimit ani la rândul în Italia, departe de familie, vreme în care a purtat corvoada muncii chinuitoare, a nopților nedormite și a mâncării puține. 

Cu toate acestea niciun chin fizic nu depășea durerea sufletească pricinuită de dorul față de familia pe care a fost nevoită să o lase în urmă, în România. 

"Au fost cei mai grei ani din viaţa mea, dar am suportat orice de dragul copiilor. Nopţile nedormite, mâncarea, uneori puţină, alteori suficientă, nu mai are parcă nici un gust. Zilele trec toate la fel!", se confesează Ileana. 

Femeia povestește cum deși are un soț în România, ea este cea care îl întreține, întrucât barbatul a renunțat la servici și a refuzat să mai plătească cheltuielile la casă. 

"Bărbatul, deşi aşteaptă bani de la mine pentru întreţinerea casei, în cei 11 ani petrecuţi departe unul de celălalt, şi-a făcut o viaţă a lui, una paralelă cu cea pe care o avea cu mine, în care eu nu mai am loc", spune cu durere Ileana în scrisoarea publicată de bzi.ro.

Între dorul de țară și lipsa de perspectivă

Femeia se gândește cu profundă suferință la faptul că deși a trudit ani la rândul pentru a oferi un viitor familiei, prezentul nu-i oferă ei nicio perspectivă. 

"Copiii au crescut mari fără mine, acum sunt plecaţi pe drumul vieţii cu familiile lor[...], iar eu nu mai găsesc drumul către linişte. Am îmbătrânit departe de casă", adaugă românca. 

Ileana mărturisește că i-ar plăcea să se întoarcă în România, însă e conștientă de faptul că nu există niciun loc pentru ea în propria țară, și că societatea ar marginaliza-o. 

"De multe ori m-am gândit că ar fi timpul să mă retrag acasă, dar la anii mei… nu pot lua nici pensie, şi nici nu ar vrea să mă angajeze cineva. Cum m-aş putea întreţine?", se întreabă femeia. 

O situație fără ieșire: "Mă regăsesc singura și pierdută" 

Ileana consideră că singura soluție pentru ea este să rămână în Italia, iar singurul element de care se mai agață sunt amintirile alături de familie, care acum i se par că aparțin într-o altă viață. 

"Trăiesc între trecut şi prezent: trecutul plin de grija copiilor şi de teamă de a nu reuşi să îi întreţin şi prezentul în care nu mă mai regăsesc decât singură şi pierdută", concluzionează cu dezamăgire femeia.

Etichete: Italia
Citește mai multe din Diaspora
» Citește mai multe din Diaspora
TOP articole