Dacă o întrebați pe românca Anca Șelariu cum a fost să trăiască pe Marte timp de un an, va răspunde fără ezitare: „absolut entuziasmant”, scriu jurnaliștii de la The Guardian, care i-au luat un interviu despre cum este să trăiești pe Planeta Roșie, chiar și într-o simulare. Microbiolog al marinei americane, Anca Șelariu este unul dintre cei patru membri ai echipajului NASA care s-au întors dintr-o misiune în urma căreia au devenit primii oameni care au văzut cum ar fi să locuiască pe Marte.
Anca Șelariu și colegii săi exploratori, toți voluntari, au petrecut 378 de zile izolați, închiși în Mars Dune Alpha, o capsulă de 160 de metri pătrați imprimat 3D la Centrul Spațial Johnson al NASA din Houston. Capsula a fost construită pentru a simula condițiile de viață și provocările cu care se vor confrunta astronauții când vor ajunge pe Marte, un program ambițios, programat pentru sfârșitul anilor 2030.
Pentru Selariu, care avea un interes crescut pentru Marte și explorarea spațială, alegerea ei ca ofițer științific pentru o misiune atât de revoluționară a meritat fiecare sacrificiu, de la vacanțele ratate cu prietenii și familia, până la simpla plăcere de a ieși afară pentru o gură de aer proaspăt.
„Oamenii vor ajunge pe Marte la un moment dat în viitor și doar oportunitatea de a participa în orice fel pentru a ajuta ca acest lucru să se întâmple, sperăm în timpul vieții noastre, nu se compară cu nimic”, a spus ea.
„Sunt cu adevărat uimită de tot, de toate eforturile la care am fost martor pentru ca acest vis să devină o realitate pentru toți oamenii. Și da, voi sărbători când vom vedea primul pas pe Marte, știind că am contribuit la asta. A fost o onoare incredibilă și absolut emoționantă”, a declarat ea.
„A fost o bucurie să văd și să ating un lucru viu, verde”
Părți din misiunea cunoscută sub numele de Chapea ar fi putut fi filmate pentru The Martian, superproducția științifico-fantastic din 2015 care a relatat lupta disperată a lui Matt Damon pentru supraviețuire în calitate de astronaut blocat pe Marte în urma unei furtuni catastrofale.
La fel ca personajul lui Damon izolat la 142 de mile de casă, echipajul Chapea nu avut zboruri de realimentare cu provizii pe care să se poată baza, și a trebuit să cultive legume, inclusiv roșii și salată verde.
„Pentru mine personal, a fost o bucurie să văd și să ating un lucru viu, verde, pentru că asta îți lipsește cel mai mult când ești departe de Pământ”, a spus Selariu, explicând cum, în acea izolare, chiar și ceva la fel de banal ca o frunză de salată poate provoca sentimente puternice, de la dorul de casă la fel de fel de întrebări legate de existență.
„Conexiunea mea cu Pământul și sentimentul profund de a fi un adevărat pământean, o entitate vie de pe planeta Pământ, le simți foarte adânc în adâncul sufletului tău și înțelegi cu adevărat ce înseamnă asta și cât de incredibil de importantă este această conexiune”, a mai spus ea.
„Întrebarea e, mai degrabă cum ne vom adapta”
În plus, managerii misiunii vor testa constant reacțiile echipajului la situații de urgență și stres simulate, inclusiv sarcini de lucru intense, defecțiuni ale echipamentelor și limitări de resurse.
„Studiul integrează tot felul de date din perspectiva comportamentală și de dinamică a echipei, iar întrebarea nu a fost neapărat dacă un om poate rezista la izolare așa cum va fi pe Marte, ci mai degrabă „cum ne vom adapta?””, a povestit ea.
„Am fost un echipaj incredibil de funcțional și foarte unit, au fost multe momente pe care le-am prețuit împreună. Desigur, uneori îți dai seama că nu ești în preajma prietenilor și familiei, dar simți sprijinul tuturor celor de pe teren.” A adăugat Șelariu.
Candidaților pentru prima dintre cele trei misiuni Chapea planificate (a doua începe în primăvara anului viitor ) li s-a cerut să aibă o diplomă avansată în știință, tehnologie, inginerie sau matematică și să urmeze o pregătire similară cu cea a unui astronaut NASA pregătit pentru zbor, în cazul în care ar fi aleși. Românca Anca Șelariu, membru US Navy, a venit cu expertiza sa în vaccinuri, terapie genetică și boli infecțioase, abilități care vor fi esențiale pentru menținerea sănătății astronauților de-a lungul unei călătorii de minim șapte până la nouă luni.
Ea a spus că unul dintre cele mai provocatoare aspecte ale misiunii a fost comunicarea cu controlul la sol, deoarece fiecare mesaj primit au trimis a fost întârziat cu 22 de minute pentru a se reproduce călătoria prin spațiu.
„Faptul că trebuie să purtați o conversație timp de 45 de minute dus-întors înseamnă că trebuie să vă gândiți în avans și să formulați comunicarea clar și temeinic”, a spus ea. „De fapt, este foarte greu de asimilat așa ceva”.
Ce este Mars Dune Alpha
NASA a construit Mars Dune Alpha pentru a fi cât mai realistă posibil pentru o potențială viitoare bază pentru astronauți. Există o seră, zonă medicală, echipamente de antrenamente și un lounge, precum și un mic dormitor privat pentru fiecare dintre voluntari, două băi și o mică incintă „în aer liber” cu nisip roșu sub picioare pentru simularea plimbărilor pe Marte.
O mare parte din culorile folosite în habitat sunt, de asemenea, roșii, pentru a simula modul în care solul marțian va fi utilizat în imprimarea 3D a secțiunilor substanțiale ale bazei la fața locului, spre deosebire de provocarea aproape imposibilă și costisitoare a trimiterii de componente grele de construcție de pe Pământ.
„Misiunile Chapea sunt esențiale pentru dezvoltarea cunoștințelor și a instrumentelor necesare pentru ca oamenii să trăiască și să muncească într-o zi pe planeta roșie”, a declarat Bill Nelson, administratorul NASA și fost astronaut al navetei spațiale, la sosirea echipajului Chapea 1, pe 6 iulie.
Anca Șelariu a declarat că s-a adaptat înapoi la viața reală „destul de ușor” în cele două săptămâni care au trecut de atunci, dar că s-ar oferi voluntară să se întoarcă în orice clipă. „Sunt recunoscătoare că am avut ocazia să fac parte din această speranță umană de a ajunge pe Marte, iar pentru următorul echipaj, vă voi încuraja și sunt super încântată că veți continua această muncă minunată”, a spus ea.