Decizia privind soarta Bibliotecii Batthyaneum a fost amânată din cauza unor nelămuriri cu privire la înțelesul unui text în latină. Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a adus obiecții cu privire la traducerea din limba latină a testamentului contelelui Ignatius Batthyany în anul 1798, prin care acesta a donat, Provinciei Transilvania şi Bisericii, Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum. Instituția religioasă a contestat traducerea acestui document, realizată de către rectorul UBB din Cluj-Napoca, Ioan Aurel Pop și analizată marți la Curtea de Apel Alba Iulia, unde se desfășoară un proces având ca miză proprietatea asupra imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, scrie Alba24.
Cea de-a doua traducere solicitată de instanță ar fi trebuit realizată de profesorul Buzogany Desideriu (de asemenea de la UBB), agreat de Arhiepiscopia Romano-Catolică, însă acesta nu a terminat lucrarea până la termenul de marţi. În lipsa acestui document, care ar fi putut fi comparat cu cel realizat de către Ioan Aurel Pop, instanța a decis că este necesar un nou termen, pe 6 decembrie. Tot atunci vor fi analizate și obiecțiile aduse traducerii de către Biserică.
Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită la Curtea de Apel Alba Iulia anularea unei decizii prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării acesteia de către statul român. În urmă cu aproximativ o lună, Curtea de Apel Alba Iulia a admis o cerere a Arhiepiscopiei Romano-Catolice și a Bibliotecii Naționale a României în calitate de intervenient, pentru numirea celor doi specialiști care să traducă în limba română testamentul episcopului Batthyany.
Reprezentanţii Bibliotecii Bathyaneum din Alba Iulia au depus la dosar o copie după testamentul contelui Ignatius Batthyany în limba latină, documentul fiind proba principală pe baza căreia instanţa va decide cu privire la proprietatea instituţiei din Alba Iulia, motiv pentru care s-au solicitat specialiști în limba latină. Instanţa a mai cerut Bibliotecii Naţionale depunerea la dosar şi a unei copii după inventarul bunurilor mobile care au fost preluate de Statul Român de la Fundaţia Batthyaneum.
Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită anularea unei hotărâri din septembrie 2015 a Comisiei Speciale de Retrocedare din subordinea Guvernului, prin care s-a respins cererea de retrocedare a bibliotecii. Comisia guvernamentală a motivat decizia de respingere prin faptul că ”solicitanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză la data preluării de către stat”. Cele două instituţii sunt părţi principale în dosar, iar ca intervenienţi sunt Biblioteca Naţională prin filiala Bathayaneum din Alba Iulia, Ministerul Culturii şi Ministerul Public.