România devine, cu pași repezi, o țară europeană și din punct de vedere al alimentării cu gaze. Centrale importante de energie electrică se modernizează în ritm accelerat, astfel că devine firesc ca infrastructura de transport a gazelor să se extindă pentru a susține această industrie.
Și pentru că, la nivel mondial, principala luptă este cea pentru păstrarea resurselor, strategiile de decarbonizare se implementează cu aceeași viteză. În această privință, planul pe termen mediu al Transgaz, este să reducă emisiile totale de gaze cu efect de seră cu până la 40%.
Operatorul Sistemului Național de Transport al gazelor naturale are în derulare contracte majore de extindere a rețelei de gazoducte. Astfel, România va deveni un hub important de gaze pentru estul și centrul Europei. Conducta se va conecta la gazoductul BRUA, iar la final va face ca România să fie mai puțin dependentă de importurile de energie din Rusia. Investiția se ridică la peste jumătate de miliard de euro. A doua mare investiție este conducta ce va asigura transportul necesarului de gaze pentru Centrala de la Mintia.
Ion Sterian, Director General Transgaz: ”La Transgaz se muncește într-un ritm accelerat. Legat de investițiile din Planul de dezvoltare, cel mai mare la ora actuală, care se află în derulare, e gazoductul Tuzla-Podișor, care pe de-o parte preia gazele din Marea Neagră și o parte din gazele din terminalele LNG din Grecia, din Turcia și din zona Mării Caspice prima etapă acum fiind Azerbaidjan. La gazoductul Tuzla-Podișor, prima sudură care s-a executat a fost la data de 10 noiembrie. Primul lot de 60 de kilometri s-a finalizat și la sfârșitul anului, gazoductul va fi finalizat. Și aici este vorba de un gazoduct de 308 kilometri cu conducte de diametru de 1200 de mm și 1000 de mm cu o capacitate de 12 miliarde de metri cubi, va fi finalizat la sfârșitul anului, iar de la 1 iulie anul viitor va fi funcțional și operational. Acesta este un lucru extraordinar.
Văd că și OMV Petrom lucrează bine și am încredere că primele gaze vor veni mult mai devreme decât au estimat și suntem pregătiți să le primim în sistemul national la sfârșitul anului 2026, după cum văd eu graficul, pentru că avem un agreement în trei: Transgaz pe de-o parte, OMV Petrom și Romgaz pe partea cealaltă, ne întâlnim lunar și analizăm stadiul executiei, atât ce face Transgaz cât și ce fac ei. Văd că în ultimele luni de zile au avansat extraordinar. Și asta îmi dă această încredere, această speranță că e posibil ca primele gaze să vină la sfârșitul anului 2026.
Gazoductul de la Băcia la Mintia va asigura volumul de gaze pentru centrala de la Mintia. Noi până la sfârșitul lunii mai anul viitor vom finaliza acest gazoduct de 700 de mm care va asigura volumele de gaze necesare, circa 2,5 miliarde de metri cubi la o centrală care va fi cea mai mare centrală electrică pe gaze în ciclu combinat cu hidrogen și pe cogenerare din Europa. Următoarea, contrar așteptărilor mele și a politicilor pe care le-am văzut, va fi Germania care va construi o centrală de 2400 megawați pe gaz. Și aici mă aștept de la Germania să fie mai flexbilă la Fondul de Modernizare unde e stat membru cu statut de observator, să nu ne mai pună atâtea piedici și condiționări că ceea ce fac ei, facem și noi pentru infrastructura necesară, pentru mărirea capacităților de transport gaze, în special pe coridorul vertical. Coridorul vertical este o concepție a Transgaz, pe care o promovez din anul 2016. ”
Dincolo de marile proiecte datorită cărora România a fost pusă pe harta marilor jucători europeni de energie, rețeaua de transport gaze se extinde și la nivel național pentru a facilita accesul către populație. Locuințe, școli, spitale și biserici. Gazoductul Caransebeș-Băile Herculane-Orșova și conducta Agapia-Băltățești în zona județului Neamț sunt doar două din ele, aflate în construcție.
Ion Sterian, Director General Transgaz: ”Alt gazoduct la care vor începe lucrările este de la Tetila, practic de la Târgu Cărbunești la Râmnicu Vâlcea, unde partea aceea a țării cu Subcarpații Meridionali e extrem de frumoasă și atractivă cu toate obiectivele turistice, economice cu tot ce înseamnă resurse și foarte bogată în resurse, pământuri rare, metale rare care sper ca și România să treacă la exploatarea lor și prelucrarea lor aici pentru că asta ar fi cel mai bine pentru țara noastră.
Gazoductul Jupa -Caransebeș- Băile Herculane-Prunișor- Orșova este în derulare. Mai este gazoductul care e în derulare Agapia-Băltățești care leagă acea parte din județul Neamț.
Toate proiectele pe care le dezvoltăm respectă integral, legislația pe mediu, pe arheologie. Practic cele mai mari fonduri pe care România le are alocate pentru partea de cercetare arheologică sunt prin investițiile Transgaz. Tot ce inseamnă construcția gazoductului BUA, gazoductul Oneşti-Gherăeşti-Leţcani, inclusiv în Republica Moldova, cercetarea a fost facută. Peste 1000km, pe un perimetru de 20m s-a făcut cercetarea arheologică cum scrie la carte, respectând legislații, cu firme care au câștigat licitațiile serioase, care și-au desfășurat activitatea într-un mod corespunzător. Urmărim prin aceste investiții și altele care vin, și mulțumesc Guvernului României că ne-a mai alocat încă o sumă de 100 milioane de euro nerambursabili, din fondul de mediu al României, pentru că ne-a fost destul de greu. Dar după discuțiile pe care le-am avut în Germania cu oficiali înalți cred că și Germania, și în același timp și Olanda și Suedia, iși vor schimba atitudinea față de România față de această infrastructură pe Coridorul Vertical care, nerealizând, îi afectează și pe ei în cea mai mare parte în situația în care va opri tranzitul prin Ucraina. Urmărim, vedem, avem toate scenariile facute, în orice situație pe România nu o afectează, iar pentru Republica Moldova în integralitatea sa avem toate soluțiile să nu fie absolut nici o problemă, nici o disfuncționalitate în aprovizionarea cu gaze și asigurarea căldurii prin CET ul de la Chișinău, pentru populație, prin termoficare și partea de electricitate, asigurând gazele pentru Transnistria. Nu sunt lucruri ușoare, sunt extrem de complexe și delicate în contextul geopolitic actual.
Revenind la mulțumirile Guvernului pentru cei 100 milioane de euro alocați, aceștia sunt pentru extinderi de Sistem Național de transport în vederea racordării la gaze a UAT-urilor, localităților României. Guvernul are un program foarte bun, programul Anghel Saligny prin care acordă sume de bani consistente pentru dezvoltarea sistemelor de distribuție în localități. Circulând prin țară vedeți în foarte multe localități conducte, șanțuri, muncitori, utilaje care sapă, sudează, asamblează. Altele au finalizat, sunt la faza de executare a branșamentelor și punerea în funcțiune. Pe noi ne interesează aceste lucruri pentru că duc la creșterea nivelului de trai a populației, se creează premizele dezvoltării economice a țării. Unde avem aceste gazoducte venim pe partea cealaltă cu tot ce înseamnă facilități pe care le poate acorda Tranzgaz la tot ce înseamnă școli, grădinițe, spitale, biserici.
Tot ce construim, construim în așa mod încât să avem o atitudine față de mediu corespunzătoare la noile cerințe care sunt astăzi.
Trăim vremuri delicate, noi căutăm să ne facem treaba în interesul integral al României de a asigura securitatea aprovizionării cu gaze și implicit mare parte din securitatea energetică, gazele fiind prin centralele care sunt și se vor construi surse pentru curent electric. Consumul României de gaze la nivelul anilor 2027-2028 se va dubla și afirm acest lucru cu maximă responsabilitate. Se poate verifica oricând. Ceea ce am afirmat anterior, 2,5 miliarde de metri cubi de gaze, apoi, la Romgaz se va fi finaliza centrala de la Iernut – aproape un milliard de metri cubi de gaze, Ișalnița și Turceni, centrale electrice pe gaze cu circuit combinate pe hidrogen, încă un milliard jumătate de gaze, sunt deja 5 miliarde. Programul Anghel Saligny, un program extraordinar al Guvernului, între 3-5 miliarde de metri cubi gaze. Acest gaz nu este numai pentru populație, este și pentru industrie la ora actuală în toate aceste localități cât și altele care așteaptă această utilitate pentru a construi capacități de producție. Combinatul de îngrașăminte Azomureș, Târgu Mureș, și-a reluat parțial activitatea și sper să o reia integral. Se duc la 10-11 miliarde de metri cubi de gaze. Alte centrale electrice de mai mici capacități de 30-50-70 megawati sunt în construcție la ora actuală. În total sunt 28-30. Se va dubla consumul și vom ajunge la peste 20 miliarde de metri cubi de gaze. Partea de onshore este într-un declin de producție dar atât Romgaz cât și Petrom fac investiții și eforturi mari să țină declinul de producție cât mai mic și se văd în rezultatele atât la Transgaz cât și în cele publice de la INSE, raportările obligatorii și oficiale pe care le au.
Producția din Neptun Deep unde am semnat contractul pentru 8 miliarde de metri cubi, dar sper să fie gaze mai multe.
Producția totală cu offshore și Neptun Deep va fi de 15-16 miliarde de metri cubi de gaze. Deci ajungem la 20-21 miliarde. Vom avea nevoie în continuare de încă 3-5 miliarde metri cubi de gaze de import. Suntem în multe discuții, începând cu coridorul vertical pentru crearea infrastructurilor, discuții cu partener german, american să intrăm în acționar în anumite terminale LNG, în fază de proiect din Grecia. Deci România va avea un viitor extraordinar.”
Contextul geopolitic influențat puternic de războiul din Ucraina a cerut ca Transgaz să iasă din țară și spre Republica Moldova.
Ion Sterian, Director General Transgaz:” Programul de dezvoltare al Transgazul este foarte amplu, foarte consistent și corespunde integral intereselor fundamentale ale țării în vederea dezvoltării economice și creșterea calității vieții cetățenilor. Și în același timp și a creșterii rolului României care deja a devenit un hub important de gaze atât pentru centrul Europei, cât și pentru estul Europei și mă refer aici la Republica Moldova și Ucraina. Privind Republica Moldova de anul trecut, din luna septembrie, am preluat integral, inclusiv Transnistria, pentru că și în Transnistria sunt peste 90% cetățeni moldoveni și acolo se produce curentul electric la centrala de la Cuciurgan care asigură necesarul de curent electric pentru partea de Chișinău, Republica Moldova, între Nistru și Prut. Nu este o treabă simplă, mai ales în contextul care va fi, incertitudinea în care ne aflăm la ora actuală, privind situațile geopolitice, războiului și agresiunii Rusiei în Ucraina și ce se va întâmpla cu tranzitul de gaze prin Ucraina. Mai ales că, câteva țări din centrul Europei datorită politicilor statelor respective, din punctul meu personal de vedere, greșite, au fost legate la o singură sursă în loc să diversifice și acum dacă se întâmplă să oprească tranzitul cu Ucraina au problemele pe care le au, care nu ne privesc pe noi la ora actuală. Pe noi ne privește Republica Moldova, unde, chiar dacă se va opri tranzitul de gaze, și mă refer la Transnistria, avem soluțiile din partea de sud, din Bulgaria să vină gazele pentru Transnistria ca să asigure volumele de gaze necesare de la centrala electrică Cuciurgan de a produce curentul electric.”
Compania joacă un rol esențial în decarbonizarea întregului sistemului energetic românesc. A fost pusă astfel în practică Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. 2050 este selectat ca an țintă pentru reducerea emisiilor totale de gaze cu efect de seră cu până la 90%.
Ion Sterian Director General Transgaz: ”Pentru a permite decarbonizarea țării, rolul operatorului de transport gaze este de-a-și adapta în așa fel infrastructura încât să permită funcționarea și cu hidrogen sau biometan. Pe termen scurt însă se vor adopta noi tehnologii de recomprimare, iar tranziția către metode de transport durabile va reduce și mai mult amprenta de carbon. Costurile vor fi semnificative, însă compania s-a angajat să pornească pe acest drum al sustenabilității.
Se vede pe zi ce trece și vreau să se reflecte în presă și la televizor lucrurile bune care se fac în țara asta. Cu infrastructura de gaze suntem cei mai avansați dintre toate infrastructurile care se construiesc în România. Am văzut cum se lucrează la autostrăzi. Am văzut cu câte adrese vin cei de la CNAIR, cu relocări de conducte ale Transgaz. Acum 3,4, 5 ani dacă erau una două pe an, acum sunt 10,15,20 de relocări. Înseamnă că se construiește corespunzător și cred că în 10 ani odată cu finalizarea infrastructurii rutiere și mă refer în primul rând la rețeaua de autostrăzi și drumuri exprese și la finalizarea și infrastructurii feroviare România va fi o țară exact cum scrie în Biblie, un rai.
Trebuie să investim în educație în primul rând, în resursa umană să rămână în țară pentru că avem nevoie mai mult decât oricând dar sunt tineri români care deja au început să se reîntoarcă în țară pentru că salariile din România au devenit mari, dacă nu și mai mari pe anumite domenii. Un sudor care lucrează la un constructor oarecare la infrastructura de gaze a Transgaz are un salariu de 3-4000 euro. Fiecare dintre noi ne simtim mai bine acasă. Avem o țară frumoasă, avem o tara minunată, oameni minunati.”
- Gazoductul de la Tuzla - Podișor, pe ultima sută de metri.
- În 2028 se va dubla consumul de gaze în România.