Noua descoperire surprinzătoare venită din săpăturile în curs de desfășurare în zona Monte Sant'Angelo din Sicilia ar putea oferi informaţii preţioase despre ce mâncau oamenii din această zonă acum 2300 de ani.
Într-una dintre casele aflate în prezent în studiu a apărut o amforă mare în interiorul căreia arheologii au găsit o cantitate importantă de rămășițe de pești mici, care fac acum obiectul unor studii specifice ale specialiştilor.
Aceasta este o descoperire neobișnuită mai ales datorită numeroaselor relicve și a stării lor de conservare și reprezintă un document excepțional care vorbeşte despre viața de zi cu zi a vechilor locuitori ai insulei, sugerând o imagine nu numai cu privire la obiceiurilor alimentare, ci și a modului în care erau conservate și transportate produsele pe bază de pește, destinate atât consumului local, cât și comerțului, relatează presa italiană.
Oasele de pește demonstrează o mare disponibilitate a resurselor marine, în timp ce măslinele și urmele de ulei de măsline confirmă rolul lor central în nutriție și în practicile rituale. Semințele de rodie, adesea asociate cu semnificații simbolice și rituale, vorbesc nu numai despre o utilizare practică, ci și culturală a alimentelor.
Descoperirea este semnificativă deoarece include și posibile referințe la garum și liquamen. Garum, un sos de pește fermentat, a fost unul dintre cele mai populare alimente din lumea antică, folosit ca aromă în multe feluri de mâncare și transportat adesea în amfore. Liquamenul, o variantă similară și la fel de răspândită, a fost folosită ca alternativă mai ieftină, dar cu aceeași funcție. Urmele acestor condimente, păstrate în amforă, confirmă importanţa lor în alimentația vremii.
Săpăturile, începute din 2023, sunt susținute de parcul arheologic din Valea Templelor din Agrigento.
Scopul proiectului, care a fost susținut direct și activ și de comunitatea locală, a fost de a reconstrui structura urbană a vechii Finziade, actuala Licata și de a afla mai multe despre caracteristicile vieții cotidiene din ultima ctitorie grecească a Siciliei (282 î.Hr).
Amfora este în prezent supusă unei analize chimice și arheobotanice suplimentare pentru a confirma identificarea reziduurilor. Experții speră să obțină date mai detaliate despre procesul de fermentare a condimentelor și despre tehnicile de conservare a alimentelor din epocă.
Odată restaurată, amfora va fi expusă într-un muzeu, unde va spune publicului povestea unei lumi străvechi, încă vie în tradițiile culinare moderne.