Documentarul, numit „Offline, la lumina lumânării”, a fost realizat de reporterul și cameramanul Cătălin Onofrei, de editorul Dana Conerth și de editorul video Mihnea Antonescu.
În comuna lui Mihai Eminescu, Elena scrie la lumina ultimelor două lumânări înfipte într-un vas cu nisip. Locuiește într-o casă fără curent electric și cu pământ în loc de podele. Biroul ei, o masă din lemn care se sprijină de două paturi sărăcăcioase.
Elena este doar unul dintre miile de copii ai României rurale care au aflat că școala se mută pe internet.
Urmăriți reportajul Antena 3 premiat la Gala Association for International Broadcasting:
Elena și Sebi, copiii care învață la lumina lumânării în era internetului: 'Toți avem dreptul la educație'
În era Internetului, în România sunt încă sate unde copiii învață la lumânare.
Elena Ilaș are 13 ani și locuiește în satul Iacobeni din Botoșani.
"Aceasta este casa mea. Camera unde stau. Aici stăm toți trei și aici avem și bucătărie, și birou. Mâncare facem uneori la plită. Tata doarme într-un pat, iar eu cu mama în altul.
Temele încerc să mi le fac ziua. Noaptea e mai greu. E foarte greu la lumina lumânării, dar nu am ce să fac", a explicat senină copila de 13 ani.
E resemnarea unui copil de 13 ani care știe că trebuie să învețe, în orice condiții. E șansa lui să uite de sărăcie.
În comuna lui Mihai Eminescu, Elena scrie la lumina ultimelor două lumănări înfipte într-un vas cu nisip. Locuiește într-o casă fără curent electric și cu pământ în loc de podele. Ne invită la "biroul" ei. O masă din lemn care se sprijină de două paturi sărăcăcioase.
Civilizația e departe de acest sat din Botoșani. Elena este doar unul din miile de copii ai României rurale care au aflat că școala se mută pe Internet. Doar că Internetul pentru ei e ceva la care încă visează.
"Este foarte greu în perioada asta, mai ales ca profesorii ne dau teme pe Internet, iar eu cum nu am nimic îmi este foarte greu.
Nu am curent electric, nu am telefon performant cum au alții sau altele. Nu știu cum o să recuperez tot ce pierde. Chiar nu știu...", a povestit Elena.
La rândul ei, mama Elenei este resemnată.
La televizor, autoritățile vorbesc despre obligativitatea participării copiilor la învățământul online. O realitate pentru care nici profesorii, nici elevii nu au fost pregătiți.
Sebi, copilul care învață la lumânare și vrea să devină erou în alb
Într-un alt sat din Botoșani, un elev de clasa a opta se pregătește pentru liceu. Nu are laptop sau tabletă. Doar cărțile primite de la școală. Un telefon vechi e singura lui legătură cu profesorii și colegii de clasă.
"Am incercat să îmi pun zoom, cum fac copiii la școală, o aplicație pentru meeting, dar e incompatibil cu telefonul și nu am cum. Nu știu nici eu, caut o soluție.
Vreau să urmez Medicina, la Grigore Antipa să dau. La Liceul Sanitar din Botoșani", a explicat Sebi, elevul în vârstă de 15 ani.
Cu ce câștigă lucrând cu ziua prin sat, tatăl nu-i poate cumpăra lui Sebi un laptop pentru ca băiatul să țină pasul cu școala online.
Sebi se pregătește să devină medic. Iar frații lui mai mici vor să-i fie aproape.
"Cu ajutorul lui Dumnezeu sperăm să-l susținem, eu fac tot efortul să il susțin să își îndeplinească visul", spune tatăl lui Sebi, Ioan Alexa.
Nu știu cum vor face școală de luni. Și nici nu le-a bătut nimeni în poartă să le spună ce au decis autoritățile. Pe ulița lor, când trece o mașină... e sărbătoare.
În România, 64% dintre elevi nu au tabletă, calculator sau telefon și au acces limitat la Internet. Sunt sate unde și profesorii ar avea nevoie de ajutor.
Nici unii, nici alții nu știu cum vor merge mai departe. Cred doar că orice schimbare trebuie cântărită și pregătită temeinic, înainte să se întâmple.
Altfel, responsabilitățile vor fi pasate de la minister, spre inspectoratele școlare și de acolo spre familii. În timp ce școala online rămâne o amăgire.