Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a reacționat luni, după ce candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost respinsă de Biroul Electoral Central și a explicat care sunt situațiile care oferă o bază constituțională sau legală pentru a respinge candidatura unei persoane la astfel de alegeri.
Putem avea două situații care oferă o bază constituțională sau legală pentru a respinge candidatura unei persoane la alegerile prezidențiale:
1. existența unei decizii judecătorești definitive și irevocabile de condamnare, care să specifice în mod expres interzicerea dreptului de a alege și de a fi ales în funcții publice;
2. dosarul de candidatură nu este complet (lipsă semnături, semnături false, lipsă declarație de avere etc.).
Prin urmare, varianta în care cinci judecători se întâlnesc și în două ore decid că o persoană nu împărtășește „valorile Constituției” nu există într-un stat democratic.
De asemenea, cred că trebuie să clarificăm faptul că procedura de „scoatere în afara legii” a unui partid nu are nimic în comun cu decizia CCR de sâmbătă, 5 octombrie. Un partid - și NU o persoană - poate fi desființat, așa cum prevede Constituția României, Art. 30, alin. (7), și Art. 40, alin. (2) și (4), respectiv legislația din România, mai exact legea nr. 14/2003 a partidelor politice, Art. 43 și 45. Acest proces, în cazul în care este declanșat, este unul public, transparent, în care se prezintă probe, care pot fi validate sau invalidate de o instanță judecătorească.
Am văzut zilele acestea confuzii grosolane (involuntare sau nu) pe marginea acestui subiect. Poate ar fi bine să citim legea, înainte de a face afirmații hazardate.
Nu știu cum se va încheia această nouă (posibilă) criză a democrației din România, dar, înainte de a trage concluziile finale, trebuie să așteptăm motivarea Deciziei CCR, pe această speță. Sper să existe o fundamentare solidă.
Adaug și că, după recentele declarații antisemite și prolegionare promovate în spațiul public, autosesizarea instituțiilor abilitate este obligatorie. Încălcarea legii de către o persoană publică, un reprezentant ales în Parlamentul European, este evidentă.
Redau mai jos câteva texte relevante:
1. Constituția României
Art. 30 Libertatea de exprimare
...
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Art. 40 Dreptul de asociere
...
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
...
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.
2. Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată la 10 iunie 2015
Capitolul VII. Încetarea activității partidelor politice
Articolul 43
Un partid politic își încetează activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Curtea Constituțională, pentru încălcarea art. 30 alin. (7) și art. 40 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată;
b) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Tribunalul București;
c) autodizolvare, hotărâtă de organele competente prevăzute în statut;
d) reorganizare, în situațiile prevăzute la art. 38 alin. (3), art. 39 alin. (4) sau art. 41 alin. (2).
Articolul 45
(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiții:
a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) și ale art. 40 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată, de către Curtea Constituțională, precum și ale art. 3 alin. (3) și (4) din prezenta lege;
b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;
c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d) când partidul urmărește alt scop decât cel care rezultă din statutul și programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a inactivității constatate de Tribunalul București conform art. 46 alin. (1);
f) ca urmare a aplicării art. 26.
(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului București de către Ministerul Public și se soluționează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).