Un zgârie-nori misterios a devenit atracție turistică în Germania. Nu are ferestre și nu locuiește nimeni acolo
Publicat acum 1 ora si 14 minute
Un bărbat divorțat apelează la The Guardian cu o dilemă mai puțin discutată, însă des întalnită în cazurile de divorț. Are probleme cu fiica lui după ce a decis să se despartă de mamă.
”Nu știu ce să mă fac cu fiica mea adolescentă care împlinește 18 ani luna aceasta. Am părăsit-o pe mama ei acum cinci ani și m-am mutat într-un apartament în apropierea fostei case. De atunci fata nu mi-a trimis niciun mesaj sau o scrisoare, nimic la ziua mea de naștere sau de Crăciun, nu m-a invitat niciodată la o petrecere aniversară și nu mi-a mulțumit pentru daruri și bani. Uitându-mă înapoi la mesajele pe care mi le-a trimis, de fiecare dată era fie nervoasă, fie avea nevoie de un drum cu mașina. Ea are un frate mai mare și a fost dificil și cu el câțiva ani dar ne-am apropiat recent și chiar am mers la un bar de câteva ori împreună (la sugestia lui). Cu fiica mea însă progresul este zero. Folosește aceleași fraze ca și mama ei când îmi menționează toate defectele de caracter și nu pot să simt că pe măsură ce îmbătranește devine din ce în ce mai mult ca mama ei, ceea ce este o veste proastă pentru relația noastră viitoare. Nu știu ce să mă fac.”
Specialista publicației răspunde: „Cel mai clar lucru pe care pot să-l observ din scrisoarea dvs. este că există un nivel mare de furie și tensiune în familie. În ciudă trecerii anilor nu sună ca și cum despărțirea de soție a fost rezolvată, ci mai degrabă că este un eveniment care continuă să fie problematic. Cuvintele pe care le alegem să le folosim spun multe: alegerea cuvintelor precum "am părăsit-o pe mamă ei”, fiică "devine din ce în ce mai mult că mama ei" și această este "o vestea proastă" pentru relația voastră, spune multe. Cu atât de puțină dragoste rămasă între tine și fosta soție nu este de mirare că fiica ta se simte ruptă în două.
Adolescenții sunt foarte interesați de sine și o parte din ceea ce învață la această vârstă este cum să se folosesca de resurse. Nu înțelegeți greșit cerințele fetei pentru cadouri sau drumuri, acestea sunt pur și simplu tactici de supraviețuire normale vârstei. Fata poate să își dea interesul când are o nevoie dar asta nu înseamnă că a pus trecutul în urmă sau a ajuns la o împăcare sănătoasă cu ceea ce s-a întâmplat între părinții ei.
Orice sentimente negative pe care le aveți față de mama lor vor fi vizibile față de copii dumneavoastră. Copiii nu doresc să facă o alegere între părinți sau să ducă o bătălie în numele unuia dintre ei, dar dacă nu reușești să găsești lucruri pozitive de spus despre fosta parteneră, îi forțezi punându-i într-o poziție în care se simt acaparați. Nu e de mirare că relația dumneavoastră cu copii este dificilă atunci când nu ați găsit un mod clar de a face față propriilor sentimente. Cu rănile emoționale care sunt încă proaspete după cinci ani lungi, nu e de mirare că relația fiicei tale cu tine rămane fragilă. Pot sugera să va uitați la dumneavoastră înainte de a începe să încercați să dezlegați sau să judecați comportamentul fetei ?
Sper că puteți lua o poziție mai matură, să vă opriți din comparație și din a va critica fiica și pe mama ei și să acceptați că aveți o mahmureală emoțională care vă rănește și pe dumneavoastră și pe cei din jur. Nu am nicio idee despre ce a făcut fosta soție pentru a vă da o astfel de amărăciune dar știu că iertarea, indiferent care este costul, este singura modalitate de a înainta în viață. Copiii nu ar trebui să fie obligați să aleagă între părinți sau să îi consilieze. Ceea ce au nevoie este să vadă că adulții care se comportă în mod funcțional unul față de celălalt, în ciuda urcușurilor și coborasurilor vieții lor romantice.”
Sursă: The Guardian