Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Rusia acuză SUA că ar recruta deținuți mexicani și columbieni pentru a-i trimite să lupte în Ucraina
- Volodimir Zelenski a mers să vadă fortificațiile ridicate în regiunea Harkov
- ONU stabilește o reuniune de urgență cu privire la atacurile de la centrala nucleară din Zaporojie
- Un nou atac cu dronă asupra centralei nucleare Zaporojie, confirmat de AIEA
- Ucraina investighează execuția a 54 de soldați ucraineni capturați de forțele ruse
- Rusia convoacă o reuniune a conducerii AIEA după atacurile cu drone de la centrala nucleară Zaporojie
- Șeful diplomației europene cere crearea unui Fond de Apărare pentru țările de pe continent și avertizează că "războiul este aici"
- UE a convenit condițiile în care intră în vigoare restricțiile provizorii la importurile ucrainene
- Fostul secretar de stat american Mike Pompeo cere deblocarea ajutorului pentru Ucraina în Congresul SUA
- Congresmani republicani: "Propaganda rusă a infectat baza partidului!"
- Rusia și Ucraina spun că au neutralizat atacuri cu drone și rachete efectuate de inamic
- Omenirea, în pragul unei catastrofe nucleare după atacul cu drone de la Zaporojie, spune directorul AIE
- Nava rusă Serpukhov, purtătoare de rachete, a luat foc, susține Serviciul militar de informații din Ucraina
- Elveția își propune să găzduiască un summit global de pace privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei
- 80% dintre termocentrale au fost ținta loviturilor rusești
- Șefa Trezoreriei SUA avertizează companiile chineze împotriva susținerii războiului dus de Rusia în Ucraina
Update 21:20 Rusia acuză SUA că ar recruta deținuți mexicani și columbieni pentru a-i trimite să lupte în Ucraina.
Serviciul de spionaj extern al Rusiei (SVR) a acuzat marţi companiile militare private americane că ar recruta deţinuţi proveniţi din Mexic şi Columbia, care ispăşesc pedepse în închisori de pe teritoriul SUA, pentru a-i trimite să lupte în Ucraina, relatează EFE şi TASS.
"Companiile militare private americane, sub conducerea Drug Enforcement Administration şi a FBI, au început să recruteze reprezentanţi ai cartelurilor drogurilor mexicane şi columbiene, care ispăşesc pedepse în închisorile americane, pentru a participa la conflictul ucrainean", susţine SVR într-un comunicat.
Conform SVR, care nu prezintă nicio dovadă, "SUA recurg la metode din ce în ce mai disperate în încercările lor de a schimba situaţia de pe frontul din Ucraina, încercând să întărească rândurile militarilor ucraineni demobilizaţi cu drojdie multinaţională cu tendinţă spre violenţa armată".
"Bineînţeles, perspectiva unei noi injecţii de 'soldaţi de pripas' aleşi dintre criminali în serie, toxicomani şi violatori (...) este îngrijorătoare.
Cu toate acestea, planurile SUA de a obţine un avantaj tactic pe câmpul de luptă sunt sortite eşecului", declară SVR, care susţine că prima serie de "astfel de asasini urmează să fie desfăşurată pe câmpul de luptă în vara acestui an".
"Banda criminală va fi formată din câteva sute de mexicani şi columbieni. Dacă vor accepta această 'muncă', li se promite o amnistie totală, în speranţa că aceştia nu se vor mai întoarce niciodată" din Ucraina, mai susţine SVR.
Spionajul extern rus declară că, "în cazul în care proiectul pilot (...) va funcţiona, programul de recrutare de 'măcelari' va continua şi se va extinde prin recurgerea la infractori din alte ţări cu situaţii penale grave".
În cele din urmă, SVR afirmă că acest proces întâmpină dificultăţi, deoarece "negocierile cu baronii drogurilor sunt dificile" şi niciun infractor nu îndrăzneşte să coopereze cu autorităţile americane fără aprobarea şefilor săi.
După eşecul contraofensivei din vară, Ucraina s-a confruntat cu mari dificultăţi în ceea ce priveşte completarea unităţilor cu noi soldaţi, probleme agravate de întârzierile în aprobarea unei noi legi a mobilizării, blocată de patru luni în Rada Supremă (parlamentul unicameral de la Kiev), notează EFE.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut săptămâna trecută deputaţilor ucraineni să lase deoparte "populismul" şi să aprobe noua lege a mobilizării.
De fapt, Rusia este cea care şi-a golit închisorile, trimiţând deţinuţi pe frontul din Ucraina încă din anului 2022. La început, de recrutarea deţinuţilor din închisorile ruse s-a ocupat defunctul lider al grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, care a decedat într-un accident aerian suspect în august 2023, la scurt timp după o tentativă de rebeliune împotriva "conducerii armatei".
După aceea, de recrutările din penitenciare s-a ocupat Ministerul rus al Apărării, potrivit antenei ruse a BBC. La începutul anului 2023, Prigojin declara că cel puţin 50.000 de deţinuţi ruşi au fost recrutaţi pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina, datele activiştilor ruşi pentru drepturile omului indicând un număr similar.
Mii dintre aceştia şi-au găsit moartea pe câmpurile de luptă din Ucraina, dar unii, inclusiv zeci de condamnaţi pentru crime violente grave, s-au întors acasă, potrivit postului de radio citat.
Update 19:30 Volodimir Zelenski a mers să vadă fortificațiile ridicate în regiunea Harkov.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat liniile defensive consolidate cu fortificaţii ridicate recent în provincia nord-estică Harkov ca pregătire pentru o eventuală ofensivă majoră a armatei ruse, aceasta fiind o zonă în care atacurile şi bombardamentele ruseşti s-au intensificat în faţa unei armate ucrainene aflate în criză de oameni şi muniţii, relatează marţi agenţiile AFP şi EFE.
După eşecul contraofensivei ucrainene din vara anului trecut, trupele Kievului se confruntă cu asalturi ruseşti pe fronturile de nord-est, est şi sud, în faţa cărora armata ucraineană a început să sape tranşee şi şanţuri anti-tanc şi să amenajeze structuri defensive, cum ar fi blocurile piramidale de beton denumite "dinţi de dragon", pentru a stopa înaintarea ruşilor şi a nu le permite acestora să străpungă frontul.
Aceste construcţii fortificate amintesc de tactica pe care însăşi armata rusă a folosit-o în timp ce era ameninţată de contraofensiva ucraineană, tactică ce s-a dovedit apoi a fi una de succes şi este cunoscută ca "linia Surovikin", numele generalului rus artizan al acestei defensive.
Respectivele linii defensive complexe, amenajate pe mai multe niveluri şi protejate de câmpuri de mine, sunt considerate cauza principală a eşecului contraofensivei ucrainene, în care Kievul a pierdut încă din primele zile numeroase efective de soldaţi şi echipamente în asaltul brigăzilor sale mecanizate asupra poziţiilor ruse pe trei axe de atac în provinciile Zaporojie şi Doneţk.
Vizitând poziţiile în curs de amenajare în Harkov, preşedintele Zelenski a subliniat că această zonă este "foarte importantă".
"Trebuie să fim pregătiţi. Şi ruşii trebuie să vadă că suntem pregătiţi să ne apărăm. Vreau ca poporul nostru să ştie că Ucraina este pregătită dacă inamicul atacă", a mai spus el, conform contului de Telegram al preşedinţiei ucrainene, care nu precizează când a avut loc vizita preşedintelui în Harkov.
Ucraina întâmpină dificultăţi în recrutarea de noi soldaţi şi situaţia pe front este dificilă în faţa trupelor ruse revenite în ofensivă mai numeroase şi mai bine echipate.
În acest timp, noul ajutor american de peste 60 de miliarde de dolari este încă blocat în Congresul SUA, iar cel oferit de UE înregistrează întârzieri.
Update 18:35 ONU stabilește o reuniune de urgență cu privire la atacurile de la centrala nucleară din Zaporojie.
Consiliul guvernatorilor din cele 35 de țări ale organismului de supraveghere nucleară al ONU va organiza joi o reuniune de urgență la cererea Ucrainei și a Rusiei pentru a discuta despre atacurile asupra centralei nucleare de la Zaporojie.
Drone au atacat duminică instalația din sudul Ucrainei aflată sub control rusesc, cea mai mare centrală nucleară din Europa, lovind o clădire a reactorului, a arătat Agenția Internațională pentru Energie Atomică, adăugând însă că siguranța nucleară nu a fost afectată.
Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc în repetate rânduri că au vizat Zaporojie, ambele părți negând însă acest lucru.
Potrivit Reuters, într-o notă confidențială adresată marți statelor membre, președintele Consiliului a arătat că Ucraina și Rusia i-au scris luni pentru a solicita o reuniune extraordinară.
"Prin prezenta, informez membrii Consiliului că se organizează o reuniune a Consiliului joi, 11 aprilie 2024, ora 13.00 GMT”, se arată în notă.
Este puțin probabil ca reuniunea să aducă claritate cu privire la cine se află în spatele atacurilor recente. De la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, Consiliul a adoptat patru rezoluții prin care a condamnat acțiunile rusești împotriva instalațiilor nucleare ucrainene.
Cea mai recentă a fost luna trecută, prin care i s-a solicitat Rusiei să se retragă din Zaporojie.
Doar China s-a alăturat Rusiei în opoziția față de aceste rezoluții.
Pe de altă parte, Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu a atribuit vina pentru aceste atacuri, dar a cerut ca acestea să înceteze. "Astfel de atacuri nesăbuite cresc semnificativ riscul unui accident nuclear major și trebuie să înceteze imediat", a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi, după atacurile cu drone de duminică.
Update 17:45 Un nou atac cu dronă asupra centralei nucleare Zaporojie, confirmat de AIEA.
Centrala nucleară ucraineană Zaporojie a fost marţi din nou atacată cu o dronă, a anunţat pe Telegram conducerea instalată de Rusia la această centrală, atac confirmat de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit căreia situaţia acolo este în continuare "extrem de gravă", relatează agenţia EFE.
Potrivit mesajului conducerii centralei, o dronă a lovit sala de teste pentru reactoare a centralei, fără a provoca pagube.
Rusia acuză armata ucraineană pentru acest atac, al treilea efectuat cu drone asupra centralei Zaporojie în ultimele zile, potrivit Moscovei.
De partea sa, Ucraina neagă orice implicare şi acuză la rândul său Rusia, despre care mai afirmă că a transformat centrala "într-o bază militară".
Între timp, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a postat pe reţeaua socială X un mesaj în care afirmă că a fost informată despre acest atac şi că "explozia raportată corespunde observaţiilor echipei AIEA" care se află la faţa locului.
"Nu există o ameninţare directă pentru securitatea centralei de data aceasta, dar ultimul incident subliniază din nou situaţia extrem de gravă", afirmă directorul general al AIEA, Rafael Grossi.
Anterior, AIEA a confirmat duminică un atac "îndrăzneţ" cu drone asupra centralei. Atacul s-a soldat cu trei răniţi, potrivit companiei ruse de stat care gestionează sectorul nuclear civil, Rosatom.
Ocupată de trupele ruse în martie 2022, această centrală, cea mai mare din Europa, se află în zona oraşului ucrainean Energodar, aproape de linia frontului.
Centrala funcţionează cu personal ucrainean şi AIEA are permanent o echipă de experţi la faţa locului. Cinci din cele şase reactoare ale centralei sunt în prezent în stare de "oprire la rece".
Update 16:20 Ucraina investighează execuția a 54 de soldați ucraineni capturați de forțele ruse.
Biroul procurorului general al Ucrainei investighează în prezent cazurile a 54 de soldaţi ucraineni care au fost executaţi de către forţele ruse după ce au fost capturaţi, a declarat marţi Iuri Belousov, şeful Departamentului pentru crime de război din cadrul Procuraturii Generale de la Kiev, relatează EFE.
"Avem cunoştinţă de 54 de prizonieri de război ucraineni executaţi de soldaţi ruşi", se arată într-o declaraţie a biroului procurorului care rezumă un interviu pe care Belousov l-a acordat televiziunii de stat ucrainene.
Potrivit înaltului oficial ucrainean, biroul procurorului a iniţiat 27 de proceduri penale pentru a investiga aceste presupuse execuţii, în unele cazuri implicând mai mulţi soldaţi în acelaşi timp.
Belousov a indicat că autorităţile ucrainene investighează, între altele, o înregistrare video apărută pe reţelele de socializare în 7 aprilie a.c., în care trei soldaţi ucraineni capturaţi par să fie executaţi de militari ruşi în timp ce zac într-un şanţ.
Înregistrarea ar fi fost filmată în apropiere de localitatea Krînki, în regiunea Herson, pe malul estic al fluviului Nipru, controlat de Rusia, unde Ucraina a stabilit un cap de pod unde se duc lupte grele.
Belousov a subliniat că astfel de incidente nu sunt "cazuri izolate", ci rezultatul unei "politici deliberate" a Federaţiei Ruse.
Ucraina a cerut organismelor internaţionale să o ajute să facă lumină în ceea ce priveşte imaginile care se presupune că au fost filmate la Krînki cu execuţia soldaţilor săi.
Update 14:59 Rusia convoacă o reuniune a conducerii Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, AIEA, după atacurile cu drone de la centrala nucleară Zaporojie.
Este vorba despre ședința extraordinară a Consiliului Guvernatorilor AIEA , eveniment ce se va desfășura joi, la Viena, potrivit unor surse diplomatice citate de agenția Reuters.
Centrala de la Zaporojie, aflată din martie 2022 sub controlul Rusiei, a fost atacată duminică cu drone, fiind lovit inclusiv unul din cele şase reactoare, a după cum a confirmat AIEA.
Ambasadorul rus la această organizație, Mihail Ulianov, a afirmat că ţara sa a convocat reuniunea de urgenţă a conducerii Agenției, ca urmare a "recentelor atacuri şi provocări ale forţelor armate ucrainene" la adresa complexului nuclear-electric.
Consiliul Guvernatorilor este organismul de decizie suprem al AIEA şi se reuneşte de mai multe ori pe an.
Presa internațională anticipează că Moscova va învinovăţi din nou Kievul pentru recentul atac cu drone, însă nu va fi, probabil, susţinută de Consiliu, care a adoptat luna trecută o rezoluţie prin care îi cere Rusiei să se retragă de la centrala atomică.
Update 14:46 Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a cerut crearea unui Fond european de Apărare, după modelul aprobat de Uniunea Europeană în criza financiară din 2008.
Borrel a estimat că "războiul nu va începe mâine", dar că "se profilează la orizont".
El a adăugat între motive și posibilitatea ca actualul candidat republican la președinția SUA, Donald Trump, să revină la Casa Albă după alegerile din noiembrie.
"Războiul este aici. Nu va începe mâine, însă nu putem nega realitatea, iar concurența în creștere între marile puteri, conflictele de mare intensitate între state, militarizarea interdependenței economice, războiul cibernetic şi dezinformarea fac parte din realitatea noastră", a apreciat Borrell într-un discurs la Forumul New Economy.
Șeful diplomației europene s-a pronunțat în favoarea creării unui nou vehicul financiar interguvernamental, numit "Mecanism european de apărare".
El a amintit că țările UE au creat Agenția Europeană de Apărare, dar nu i-au asigurat fonduri.
"În funcție de cine guvernează la Washington, nu ne putem baza pe sprijinul american şi pe capacitatea americană de a ne proteja. Trebuie să ne construim propria capacitate, trebuie să ne construim propria responsabilitate", a insistat șeful diplomației europene.
Borrell a apreciat totodată că NATO "va fi, cu siguranță, de neînlocuit" dar s-a pronunțat, totodată, pentru construcția unui "pilon european" în această organizație.
Update 13:49 Uniunea Europeană a decis să restricționeze provizoriu importurile de produse agricole ucrainene în anumite circumstanțe, în contextul în care mai multe state membre spun că importurile ieftine din Ucraina au destabilizat piețele agricole ale blocului comunitar.
Timp de mai multe săptămâni, factorii de decizie din ai Uniunii au dezbătut limitele la importurile de produse agricole ucrainene care sunt scutite de tarife vamale.
Luni, negociatorii Parlamentului European și președinția belgiană a UE au anunțat că au ajuns la un acord privind limitarea acestor importuri.
Comisia Europeană a propus ca producătorii ucraineni de alimente să aibă acces fără taxe vamale pe pieţele din UE până în iunie 2025, sub rezerva unei așa-numite "frâne de urgență". Aceasta prevede introducerea de tarife vamale la unele produse dacă importurile vor depăși valorile medii din 2022 și 2023.
Astfel, într-un astfel de scenariu vor intra în vigoare tarife la carne de pasăre, ouă, zahăr, ovăz, porumb, crupe şi miere.
Acordul mai trebuie adoptat oficial de Parlamentul European și de statele membre UE.
Reglementările se vor aplica din 6 iunie, timp de un an.
Update 12:00 Fostul secretar de stat american Mike Pompeo, care a condus diplomația americană sub președinția lui Donald Trump, s-a alăturat grupului în creștere de republicani proeminenți care cer aprobarea unui nou ajutor financiar pentru Ucraina, relatează presa internațională.
Se întâmplă astfel după ce unii membri de partid i-au acuzat pe republicanii ce se opun finanțării Ucrainei că au cedat în fața propagandei ruse.
Un proiect în valoare de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și alți aliați ai SUA a fost aprobat de Senat, unde democrații sunt majoritari.
Însă președintele republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, blochează de câteva săptămâni supunerea legii la vot.
Pompeo, fost membru al Camerei Reprezentanților, a publicat luni o scrisoare deschisă în care îl "încurajează" pe Johnson să pună proiectul pe ordinea de zi.
Update 11:00 Republicanul Michael McCaul, șeful Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, a declarat pentru Puck News că "propaganda rusă a pătruns, din nefericire, în SUA și a infectat o bună parte" din baza formațiunii sale.
Mike Turner, care conduce Comisia pentru Informații a Camerei, a afirmat la rândul său la CNN că remarca lui McCaul este "absolut adevărată".
"Vedem venind direct din Rusia încercări de a disimula sloganuri anti-Ucraina și mesaje pro-Rusia, dintre care unele pot fi auzite chiar în Camera Reprezentanților", a spus Turner.
El a arătat că unii membri ai Congresului susțin în mod fals că actualul conflict dintre Rusia și Ucraina este legat de NATO.
"Pe măsură ce această propagandă se extinde, devine tot mai greu să înțelegem că în realitate este vorba de o luptă între autoritarism și democrație", a punctat congresmanul american.
Update 10:00 O rachetă anti-navă lansată de Ucraina a fost distrusă deasupra Mării Negre, iar patru drone lansate de forțele Kievului au fost doborâte în regiunile Belgorod şi Voronej.
Anunțul a fost făcut marți de Ministerul rus al Apărării.
"Sistemele de apărare antiaeriană au distrus patru vehicule aeriene ucrainene fără pilot deasupra teritoriilor Belgorod şi Voronej. O rachetă ucraineană de tip Neptun a fost distrusă deasupra Mării Negre, în largul coastelor peninsulei Crimeea", a menționat instituția citată într-o declarație pe aplicaţia Telegram.
La rândul său, comandantul forțelor aeriene ucrainene, Mikola Oleşciuk, a declarat marți că sistemele de apărare ale țării sale au distrus 20 de drone lansate de Rusia.
Dronele au fost distruse deasupra regiunilor Nikolaev, Odesa, Herson, Dnipropetrovsk, Poltava, Vinîţea şi Liov, a precizat Oleşciuk pe Telegram.
El a adăugat că forțele ruse au lansat patru rachete sol-aer de pe sisteme S-300, fără a preciza dacă ele şi-au atins țintele.
Presa internațională menționează că nu a putut verifica în mod independent informațiile comunicate de cele două părți în conflict.
Update 08:00 Omenirea a fost în pragul unei catastrofe nucleare după atacul cu drone de la Zaporojie.
Afirmația îi aparține directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, AIEA, Rafael Grossi.
Grossi a reacționat după ce complexul atomo-electric de la Zaporojie a fost atacat de mai multe drone, dintre care una a lovit domul reactorului numărul șase.
"S-a întâmplat ceva foarte serios (duminică) la Centrala Nucleară de la Zaporojie. Am avut o serie de atacuri coordonate ce au avut ca țintă centrala nucleară. Dronele au lovit de cel puțin trei ori ținte în perimetrul centralei: un reactor, un acoperiș şi alte două locuri. A fost un incident ce a pus siguranța internațională în pericol. A fost un șoc uriaș. Puteau să fie mai multe consecințe. Ieri am fost foarte aproape (de un dezastru), putem avea o situație de pericol dacă este atacat centrul de comandă sau dacă sunt omorâți oamenii de acolo", a spus directorul AIEA.
Instituția sa nu a atribuit vreunei părți atacul iar Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de comiterea acestuia.
Update 00:01 Ucraina a stabilit mai multe rute pentru exporturile sale agricole, inclusiv prin România şi Republica Moldova, în contextul în care punctele de trecere a frontierei ucraineano-poloneze sunt în prezent blocate, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres.
Zelenski a anunţat că premierul ucrainean Denis Şmîhal a abordat cu autorităţile poloneze subiectul deblocării punctelor de trecere a frontierei dintre Ucraina şi Polonia şi "toată lumea spune că graniţa va fi deblocată, cu siguranţă, pentru a ajuta Ucraina.
Dar până una-alta, trebuie să ne facem treaba. Şi am recurs la mai multe modalităţi pentru a ocoli acest blocaj. Abordările funcţionează”. Președintele ucrainean a recunoscut totodată că "ar fi mai bun itinerarul prin Polonia”, deoarece "tranzitul ar fi mai ieftin pentru unele mărfuri”.
"Cu toate acestea, suntem acolo unde suntem. Subliniez că sunt utilizate puternic căile maritime, Dunărea, am început să lucrăm prin Republica Moldova şi România.
Cred că, oricum, aceasta e o ieşire din situaţie”, a apreciat preşedintele Ucrainei. În august anul trecut, la Galaţi au avut loc discuţii între factori de decizie ai României, Republicii Moldova, Ucrainei, Comisiei Europene şi SUA cu privire la exportul şi tranzitului de cereale.
Război în Ucraina, 8 aprilie 2024 | Zelenski: Ucraina pierde războiul dacă ajutorul de zeci de miliarde din SUA nu este aprobat de Congres
Război în Ucraina, 7 aprilie 2024 | Un veteran american care luptă în Ucraina spune că sunt zile în care soldații nu au muniție
Război în Ucraina, 6 aprilie 2024 | Șase morți și 10 răniți, la Harkov, în urma unui atac cu rachete și drone
Război în Ucraina, 5 aprilie 2024 | Cinci rachete au fost lansate de Rusia asupra localității ucrainene Zaporojie. Trei persoane au fost ucise
Război în Ucraina, 4 aprilie 2024 | Stoltenberg: "Nu avem planuri să trimitem trupe de luptă în Ucraina"