Război în Ucraina, ziua 377. Parlamentul României a adoptat o declarație la împlinirea unui an de la declanşarea războiului din Ucraina

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Ucraina neagă orice implicare în atacurile asupra gazoductelor Nord Stream
• Volodimir Zelenski insistă pentru menţinerea apărării oraşului Bahmut, invocând raţiuni tactice
• NYT: Serviciile din SUA suspectează că un grup pro-ucrainean a comis atacurile asupra Nord Stream-2
• Parlamentul României a adoptat o declarație la împlinirea unui an de la declanşarea războiului din Ucraina
• Polonia va trimite 10 tancuri în Ucraina peste câteva zile
• China a găsit scuza perfectă pentru a livra arme Rusiei: "Și SUA vând arme în Taiwan"
• Secretarul General al ONU merge în vizită în Ucraina pentru a salva acordul cerealier
• A fost dezvăluită identitatea prizonierului executat de ruși după ce a strigat "Slava Ukraini" 
• Radu Tudor, avertisment privind înzestrarea armatei române: "Dacă nici rachetele din Marea Neagră nu ne trezesc, înseamnă că dormim somnul cel de moarte"
• Zelenski promite dreptate pentru prizonierul executat de ruși după ce a spus "Slava Ukraini"
• SUA evaluează piloți ucraineni pentru antrenamente pe avioane F-16

Update 22:15 Autorităţile din Ucraina şi Rusia au anunţat, marţi, efectuarea unui nou schimb de prizonieri de război, implicând în total aproximativ 220 de persoane de ambele părţi, conform presei ucrainene şi ruse.

Andrii Iermak, secretarul Cancelariei prezidenţiale din Ucraina, a anunţat că Rusia a eliberat 130 de prizonieri ucraineni, 126 de bărbaţi şi patru femei, conform preseri de la Kiev, citată de cotidianul Le Monde. Printre prizonierii ucraineni repatriaţi se numără zeci de militari care au participat la luptele din Mariupol şi de la Complexul Azovstal.

Kievul a anunţat că a eliberat 90 de militari ruşi care erau prizonieri, iar informaţia a fost confirmată de Ministerul rus al Apărării. 

"Militarii ruşi eliberaţi vor fi transferaţi la Moscova cu avioane ale Forţelor Aerospaţiale ruse şi vor beneficia de tratatement şi reabilitare în instituţii medicale ale Ministerului Apărării", a transmis instituţia de la Moscova, potrivit agenţiei Interfax.

Precedentul schimb de prizonieri între Kiev şi Moscova avusese loc la jumătatea lunii februarie şi implicase 101 militari ucraineni şi 101 militari ruşi.

Update 21:45 Administraţia Volodimir Zelenski a negat, marţi seară, orice implicare în actele de sabotaj care au vizat gazoductele Nord Stream în septembrie 2022, pe fondul informaţiilor privind implicarea unui grup pro-ucrainean.

"Kievul nu a fost implicat în niciun fel" în atacuri, a declarat, potrivit site-ului Tagesschau.de, Mihailo Podoliak, consilier al şefului Cancelariei preşedintelui Volodimir Zelenski.

Mihailo Podoliak a subliniat că Administraţia de la Kiev nu are informaţii despre aceste acte de sabotaj. "Fără dubiu, Ucraina nu este implicată deloc. Nu are niciun sens", a insistat Mihailo Podoliak.

Update 20:45 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a insistat, marţi, pentru continuarea operaţiunilor de apărare a oraşului Bahmut, subliniind că zona este importantă din punct de vedere tactic pentru tot estul Ucrainei.

"Pentru noi, are o importanţă tactică", a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu acordat postului de televiziune CNN.

Zelenski a atras atenţia că, în cazul în care forţele militare ruse ar captura oraşul Bahmut, ar avea "drumul deschis" pentru capturarea altor oraşe strategice din estul Ucrainei.

"După Bahmut, ar putea merge mai departe. Ar putea merge spre Kramatorsk, spre Sloviansk, ar putea avea drumul deschis spre alte oraşe din Ucraina (...). De aceea, oamenii noştri rămân acolo", a subliniat Zelenski.

Update 20:00 Un grup pro-ucrainean a comis atacurile asupra gazoductelor Nord Stream, în septembrie 2022, arată rapoarte de analiză ale serviciilor secrete americane, citate de cotidianul The New York Times.

Noi informaţii obţinute de serviciile secrete şi evaluate de oficiali americani sugerează că un grup pro-ucrainean a comis atacul asupra gazoductelor Nord Stream, în septembrie 2022, acesta fiind un pas în plus în sensul determinării responsabilităţii unui act de sabotaj care a generat nedumerire pentru anchetatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Oficiali americani afirmă că nu există dovezi că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sau colaboratori apropiaţi ai acestuia ar fi implicaţi în operaţiune sau că autorii atacurilor ar fi acţionat la ordinul oficialilor din Administraţia de la Kiev.

Atacurile îndrăzneţe asupra gazoductelor care fac legătura între Rusia şi Europa Occidentală au alimentat speculaţiile referitoare la autori, planând suspiciuni asupra Moscovei, Kievului, Londrei şi Washingtonului, deşi acesta a rămas unul dintre misterele nerezolvate ale războiului Rusiei în Ucraina.

Ucraina şi aliaţii săi au fost consideraţi de unii oficiali ca având cel mai logic motiv de atacare a conductelor, în condiţiile în care se opuneau proiectului de mulţi ani şi îl considerau o ameninţare de securitate, deoarece permitea Rusiei să vândă mai uşor gaz în Europa. Administraţia de la Kiev şi oficiali din cadrul serviciilor militare ucrainene au semnalat că nu au avut niciun rol în atacuri şi că nu ştiu cine le-a comis.

Oficiali americani au declarat că nu cunosc exact cine sunt autorii şi afilierea acestora, dar noile date colectate de serviciile secrete sugerează că erau adversari ai preşedintelui rus, Vladimir Putin. Nu există informaţii exacte despre cine sunt membrii grupului sau despre cine a ordonat şi a finanţat operaţiunea.

Oficialii americani au refuzat să dezvăluie natura informaţiilor, cum au fost obţinute sau detalii despre validitatea concluziilor. Au transmis că nu există concluzii clare, lăsând astfel deschisă posibilitatea ca atacurile să fi fost comise de un grup intermediar care are legături cu instituţii guvernamentale ucrainene sau cu serviciile secrete ucrainene.

Update 18:45 Bătălia pentru Bahmut continuă. În timp ce ruşii încearcă să înconjoare oraşul, oamenii rămaşi încă acolo fac tot posibilul să plece.

Mai multe misiuni de evacuare au avut loc în ultimele ore în regiune, dar, chiar şi aşa, sunt ucraineni care au decis să rămână. În jur de patru mii. Iar asta pentru că nu au unde să se ducă şi nici bani să supravieţuiască în altă parte, mărturisesc cei mai mulţi dintre ei.

Antena 3 CNN a prezentat un material exclusiv, realizat de colegii noştri de la CNN, despre situaţia disperată de acolo.

"Ne grăbim înspre zona de război. O cursă contracronometru spre centrul Bahmutului. Aceasta este ultima misiune de evacuare de urgenţă reuşită a poliţiei din Bahmut.

Trebuie să mergem mai repede, îndeamnă un ofiţer, căci ruşii sigur ne pot vedea. Această echipă, denumită "Îngerii Albi", evacuează civilii blocaţi din cauza luptelor în oraş. Bagajele le sunt puse în spate. Cineva şi-a adus şi pisica, altcineva a venit cu o chitară.

Sunetele luptelor răzbat din apropiere. Localnicilor li s-a spus să se grăbească şi să se aşeze unde pot în maşină.

Toată lumea se ţine bine, în timp ce vehiculul se îndepărtează rapid de oraşul cuprins de zbuciumul bătăliei. Chiar în faţa, se vede fumul provenit de la un atac al ruşilor.

Ajuns la destinaţie, Leonid le spune ofiţerilor că apartamentul din Bahmut i-a fost distrus de bombardamente. Au reuşit să supravieţuiască însă unei perioade îndelungate de atacuri intense. Ruşii sunt în avantaj şi au pornit acum să încercuiască oraşul din trei direcţii, în vreme ce ucrainenii încearcă disperaţi să-i alunge.

Astăzi, ne-am întâlnit cu viceprmarul oraşului într-o localitate din apropiere, la un centru de întrajutorare a celor evacuaţi din Bahmut.

Ne spune că este foarte dificil să-i convingă pe cei 4.000 de oameni rămaşi acolo să plece. Oameni care nu au nici bani şi nici unde să se ducă. Traiul acolo este foarte dificil, declară oficialul. Nici măcar nu se poate numi viaţă, ci doar supravieţuire. Să faci rost de apă potabilă este o problemă. Este periculos să mergi la cişmea din cauza rachetelor care trec pe deasupra necontenit. Ne mărturiseşte că tot ce simte acum este tristeţe şi teamă.

Toată lumea de aici ştie cât de greu va fi ca Ucraina să păstreze Bahmutul."

Update 17:15 Deputații și senatorii au adoptat, marți, o Declaraţie a Parlamentului la împlinirea pe 24 februarie 2023 a unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

Declarația a fost votată cu 285 de voturi „pentru”, cinci „contra” și două abțineri.

Senatoarea Diana Șoșoacă a criticat adoptarea documentului.

„Mai avem un pas și vom fi solicitați probabil după o lună de la intrarea în război, încălcând Constituția, să aprobăm intrarea României în război. Un război în care România va fi folosită doar ca teatru de operațiuni”, a mai spus ea, după care i-a fost oprimit. 

Deputatul PNL Pavel Popescu, a spus că că „este de datoria noastră minimă, morală, ca de fiecare dată când auzim astfel de cuvinte, ca cele care au fost rostite public, să ieșim public și să fim de partea bună a istoriei, de partea adevărului”. 

„Este absolut inacceptabil ca niște colegi care vin dintr-un soi de hemoragie, aici, zilnică, din Ambasada Rusiei, și vreau să clarific acest lucru, informație publică. Colegii care au vorbit se duc săptămânal, lunar, în Ambasada Rusiei, în casa celor care îl validează pe criminalul Putin în acest război”, a spus el.

„Ceea ce fac unele partide politice din România și unii politicieni absolut iresponsabili, astăzi, de la pupitrul Parlamentului, este un rău mult mai mare decât ne putem imagina. (...) Este la fel ca și cum ați arunca o grenadă, stimată doamnă senator, pentru că ceea ce se spune de la pupitrul Parlamentului este atât de toxic încât nu știu dacă noi realizăm cu adevărat. Orice parttid politic, orice lider al unui partid, orice politician din acest Parlament care are curajul, în vreun fel, direct sau indirect partea Federației Ruse, care calcă în picioare poporul ucrainean, are pe mâinile sale sângele celor care mor zilnic acolo”, a adăugat Popescu. 

Replica pentru Pavel Popescu a venit de la liderul AUR, George Simion.

„Domnul Pavel Popescu poate face parte din categoria analfabeților funcționali care nu sunt în stare să înșeleagă un discurs. Și dumneavoastră sunteți în categoria extremistă care vrea să pună pumnul în gură unora și altora. Trebuie să liniștim de la tribuna Parlamentului toți românii, nu, nu intrăm în război, nu ne trimitem copiii la război.

Românii au fost speriați mult prea mult, de pandemie, de crize repetate, nu ne trimite nimeni într-un război care nu e al nostru”, a spus Simion, care a reamintit că formațiunea sa a cerut ca în declarația Parlamentului să fie introdusă situația etnicilor români din Ucraina, respectiv necesitatea de a proteja patrimoniul și biodiversivitatea unice ale Deltei Dunării. 

Senatorul PSD Titus Corlățean și-a asumat paternitatea declarației Parlamentului.

„Este scris pentru că era necesar, este un element de poziție constantă a statului român, dincolo de suișurile și coborâșurile din ultimele zile. Așa încât, atunci când statul român are de afirmat un interes major trebuie să îl afirme, nu irațional, nu urlând”, a afirmat social-democratul.

La rândul său, deputatul Dan Barna a spus că inițiativa declarației aparține USR.

„Multă fanfaronadă și multe muște la arat la declarația aceasta pe care a adoptat-o Parlamentul României”, a spus Barna.

Update 16:00 Autoritățile din Polonia au anunțat că peste câteva zile vor trimite 10 tancuri în Ucraina.

Mariusz Błaszczak, ministrul polonez al apărării, a anunțat că încă o serie de zece de tancuri de luptă va fi livrată Ucrainei în zilele următoare.

Este vorba despre 10 tancuri Leopard 2 de fabricație germană rămase din lotul de 14 tancuri Leopard 2 pe care Polonia s-a angajat să-l trimită în Ucraina.

„Patru tancuri sunt deja în Ucraina, alte 10 vor merge în Ucraina săptămâna aceasta", a declarat Blaszczak, potrivit Sky News.

De asemenea, Polonia a promis în ianuarie că va trimite alte 60 de tancuri Ucrainei.

În total, peste 300 de tancuri au fost promise Ucrainei de către aliații occidentali.

Update 15:00 Analistul militar și realizatorul de televiziune Radu Tudor avertizează în legătură cu situația programelor de înzestrare a armatei române. 

"Înzestrarea militară din România are două viteze: încet și foarte încet. Polonia este un exemplu de agilitate în domeniu, noi suntem un contra-exemplu. Nici cu războiul la graniță decidenții politico-militari nu accelerează programele de înzestrare. Veștile foarte bune în domeniu sunt puține și punctuale: sistemele PATRIOT, HIMARS, programul PIRANHA, câteva camioane militare și vehicule blindate ușoare.

Forțele Navale Române sunt într-o situație critică, insuficient dotate pentru a asigura securitatea deplină a apelor teritoriale românești, la suprafață și în adâncuri. Nu are rost să continui cu nevoile mereu amânate ale Forțelor Terestre și ale Forțelor Aeriene.

Dacă nici lansarea de rachete de croazieră din bazinul Mării Negre nu ne trezește, suntem în somnul cel de moarte, invocat de imnul național", scris Radu Tudor într-o postare pe Facebook 

El a semnalat un interviu în care general-locotenentul Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale de Armamente din cadrul Ministerului Apărării, reamintește că pentru programele de înzestrare militară cu valoare mai mare de 100 de milioane de euro este necesară aprobarea Parlamentului.

Incicaș a arătat că avioanele F-16 din Norvegia vor fi primite anul viitor și că ministerul de resort va propune Parlamentului, spre aprobare, achiziția de obuziere autopropulsate de 155 mm pentru dotarea a trei batalioane, precum și achiziția unui batalion de tancuri americane Abrams.

Update 14:00 Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, efectuează o vizită în Ucraina, marţi şi miercuri, pentru o întâlnire cu preşedintele Volodimir Zelenski.

Informația provine de la un oficial ONU. Guterres a ajuns marţi în Polonia, de unde se va deplasa la Kiev.

Este a treia vizită efectuată de Secretarul General al ONU în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse, în urmă cu un an.

Subiectul central al vizitei vizează eforturile diplomatice de menţinere a Acordului privind exporturile de cereale ucrainene pe Marea Neagră.

Rusia a formulat obiecţii privind prelungirea Acordului, care va expira pe 18 martie dacă nu va fi prelungit. Moscova insistă pentru facilitarea exporturilor ruse de cereale şi fertilizatori.

Acordul actual permite acest lucru, dar Rusia este nemulţumită de unele aspecte practice.

Update 13:00 Identitatea prizonierului de război neînarmat, executat după ce a strigat "Glorie Ucrainei", a fost dezvăluită de militarii ucraineni.

Brigada 30 Mecanizată a armatei ucrainene a transmis că soldatul ucis este Timofii Mihailovici Șadura (foto următoare).

"Conform informațiilor preliminare, este vorba destre Timofii Mikolaiovici Șadura, membru al Brigăzii 30 mecanizate.

În prezent, trupul neînsuflețit se află pe teritoriul ocupat temporar. Confirmarea finală a identității sale va fi făcută după returnarea cadavrului și după ce vor avea loc examinările relevante", se arată în informațiile comunicate de brigada militară pe pagina de Facebook.

Potrivit sursei citate de presa internațională, comandantul Brigăzii 30 mecanizate și camarazii lui Șadura au transmis condoleanțe familiei acestuia.

Mesajul se încheie cu următorul avertisment: "Răzbunarea este inevitabilă! Slavă Ucrainei! Glorie eroilor!"

Timofii Mikolaiovici Șadura ar fi dispărut în data de 3 februarie 2023, în timpul luptelor pentru orașul Bahmut.

Update 12:00 Ministrul chinez de Externe, Qin Gang, a replicat avertismentelor formulate de SUA împotriva unei eventuale decizii a Beijingului de a livra armament Moscovei în conflictul din Ucraina.

Ministrul a pus pe același plan orice posibil viitor sprijin militar al Chinei pentru Rusia cu vânzările de arme ale Statelor Unite către Taiwan, teritoriu insular revendicat de Beijing.

"De ce cer Statele Unite SUA Chinei să nu furnizeze arme Rusiei, în timp ce continuă să vândă arme Taiwanului?", a spus Qin Gang. El a reluat retorica oficială a statului comunist, care consideră Taiwanul drept "o problemă internă" a Chinei.

"Nicio altă țară nu are dreptul să intervină în ea", a continuat demnitarul. La fel ca și președintele chinez Xi Jinping, Qin Gang a refuzat să excludă recurgerea la forță în Taiwan.

El a insistat, pe de altă parte, asupra eforturilor "pacificatoare" ale Chinei în războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

"China nu a creat această criză. Nu este parte a crizei și nu a furnizat arme niciuneia dintre părțile în conflict. De ce oare dau vina pe China și amenință cu sancțiuni și presiuni împotriva Chinei? Este absolut inacceptabil.Conflictele, sancțiunile și presiunile nu vor rezolva problema. Sunt necesare calmul, rațiunea și dialogul. Procesul de negociere a păcii ar trebui să înceapă cât mai curând posibil iar preocupările de securitate ale tuturor părților să fie respectate. Aceasta este calea corectă pentru a obține o securitate durabilă în Europa", a estimat ministrul chinez.

Update 09:30 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că autoritățile din țara sa îi vor găsi pe cei responsabili pentru uciderea unui prizonier de război neînarmat.

Un clip distribuit pe rețelele sociale de pe un cont Telegram arată un bărbat în uniformă de luptă ucraineană, neînarmat, care fumează o ultimă țigară și apoi spune "Slava Ukraini" (Glorie Ucrainei).

În secunda următoare, el se prăbușește secerat de gloanțele trase de persoane care nu apar în cadru.

"Astăzi, a fost publicat un videoclip care arată cum ocupanții au ucis cu brutalitate un luptător care le-a spus, curajos, în față: 'Glorie Ucrainei!'. Vreau să răspundem cu toții, uniți, la cuvintele sale: 'Glorie eroului! Glorie eroilor! Glorie Ucrainei! Îi vom găsi pe criminali", a spus președintele ucrainean în discursul său nocturn.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba declarat, la rândul său, că imaginile aduc o dovadă suplimentară că invazia Moscovei este "genocidară".

Comisarul  parlamentar ucrainean pentru Drepturile Omului, Dmitro Lubineț, a precizat că a distribuit clipul partenerilor internaționali ai Kievului, ca "dovadă a unei alte crime de război rusești".

CNN menționează că nu a reușit să verifice în mod independent identitatea prizonierului de război executat, locul unde a fost împușcat și cine l-a împușcat.

CNN precizează că a luat legătura cu Ministerul ucrainean al Apărării pentru a obține mai multe detalii și a că a contactat și Ministerul rus al Apărării, dar nu a primit încă un răspuns.

Atenție, clipul următor conține imagini cu impact emoțional

Update 08:30 CNN anunță că un grup de piloți ucraineni se află în SUA pentru evaluări efectuate de Garda Națională Aeriană din Arizona.

Militarii urmează să se antreneze în simulator în perioada următoare.

În plus, autoritățile americane au aprobat sosirea altor 10 piloți ucraineni pentru evaluare în această lună.

Informația vine în contextul în care ucrainenii cer insistent să primească avioane de luptă F-16, pentru a se apăra de bombardamentele rusești.

Până acum însă, Washingtonul a respins aceste solicitări. Însuși președintele Joe Biden spunea că Ucraina nu are nevoie de avioane în acest stadiu al războiului.

Dar aliații au arătat pe parcursul ultimului an că își pot schimba poziția. Germania, care anunța la începutul invaziei ruse că poate ajuta Kievul cu căști de protecție, a ajuns să furnizeze Ucraineni armament greu și a aprobat livrarea de tancuri Leopard 2.

Armata ucraineană are în vedere să-și consolideze pozițiile la Bahmut, epicentrul luptelor cu trupele ruse în estul Ucrainei, a transmis președinția de la Kiev, pe fondul speculațiilor despre o eventuală retragere a trupelor ucrainene din acest oraș.

Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al forțelor armate, și Oleksandr Sirski, comandantul forțelor terestre ucrainene, "s-au pronunțat în favoarea continuării operațiunii de apărare și a consolidării în continuare a pozițiilor ucrainene din Bahmut".

Militarii ucraineni care luptă pe frontul din Bahmut trebuie să facă față unor valuri neîncetate de bombardamente şi de atacuri ce vin de cealaltă parte a frontului, relatează agenția de presă EFE, citând publicația ucraineană Kyiv Independent.

Militarii ucraineni citați descriu frontul drept o 'mașină de tocat carne' din cauza numărului mare de victime de ambele părți.

Batalioane slab instruite și pregătite au fost aruncate în prima linie "să se descurce cât de bine vor putea", cu un sprijin nesemnificativ în ceea ce privește artileria, vehiculele blindate, mortiere, drone sau informații tactice, au declarat infanteriști ucraineni pentru Kyiv Independent.

Conform presei ucrainene, unii dintre aceștia s-au plâns de lipsă de coordonare și de cunoaștere a situației pe linia frontului din partea înalților responsabili militari, recunoscând că se resimte lipsa acută de muniție. Unii dintre ei spun că sunt nevoiți să folosească arme care datează din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Dronele, care ar trebui să furnizeze informații esențiale de recunoaștere, sunt și ele puține și se pierd în proporții foarte mari în unele zone de pe câmpul de luptă.

Război în Ucraina, 6 martie | Consilierul lui Volodimir Zelenski a transmis un mesaj dur pentru românii care nu susțin Ucraina

Război în Ucraina, 5 martie | Bătălia pentru Bahmut: Rusia își asigură un „avantaj pozițional”

Război în Ucraina, 4 martie | SUA anunţă un nou ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina | Republica Moldova, anunţul momentului

Război în Ucraina, 3 martie | După atacurile din Briansk, Rusia se așteaptă să fie atacată în Crimeea

Război în Ucraina, 2 martie | Chișinău, sfidare la adresa Moscovei: Parlamentul condamnă invazia rusă și susține eforturile de înființare a unui tribunal pentru crime de război