- Bilanţul bombardamentelor ruse din Liov a ajuns la cinci morţi şi zeci de răniţi
- Jens Stoltenberg: NATO monitorizează atent activităţile Grupului Wagner
- Corespondent CNN: "Rușii au folosit Kalibr, o rachetă foarte precisă, pentru a lovi blocul din Liov"
- Ucraina și Rusia au efectuat un nou schimb de prizonieri de război
- Rusia testează "cel mai puternic bombardier supersonic cu geometrie variabilă conceput vreodată"
- Volodimir Zelenski se duce în Turcia pentru discuții cu omologul Recep Tayyip Erdogan
- Secretarul Consiliului de Securitate din Rusia: "Amenințările din partea NATO sunt în creștere"
- Lukașenko la CNN: fără regrete pentru că a permis trupelor ruse să lanseze invazia din Belarus
- Ucraina intenționează să treacă la o armată profesionistă după încheierea războiului cu Rusia
- Volodimir Zelenski, vizită în Bulgaria înainte de summitul NATO de la Vilnius
- Lukașenko a transmis că Prigojin nu se află în Belarus
- Rusia și Ucraina se acuză reciproc de un atac iminent la centrala nucleară Zaporojie
- Un copil se numără printre victimele atacului cu rachete rusești de la Liov
- Bilanțul victimelor din Liov a crescut la patru morți
- Volodimir Zelenski spune că livrarea lentă de arme a întârziat contraofensiva Ucrainei
- O explozie a avut loc în sediul unei instanţe judiciare din oraşul Kiev
- AIEA a dezvăluit ce a găsit în urma inspecției la centrala nucleară Zaporojie
- Ucraina raportează "succese parțiale" în zona orașului Bahmut
Update 21:28: Bilanţul bombardamentelor ruse din Liov a ajuns la cinci morţi şi zeci de răniţi
Cel puţin cinci persoane au fost ucise, iar alte zeci au fost rănite în atacul cu rachete efectuat joi de armata rusă asupra oraşului Liov, situat în vestul Ucrainei, conform noului bilanţ anunţat de autorităţile ucrainene.
Primarul oraşului Liov, Andrii Sadovij, a declarat joi după-amiază, potrivit site-ului Tagesschau.de, că bilanţul atacurilor ruse este de cinci morţi şi 37 de răniţi.
Atacurile cu rachete au vizat imobile rezidenţiale, acesta fiind cel mai amplu atac asupra infrastructurii civile din Liov de la începerea invaziei militare ruse, în februarie 2022.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că forţele militare ucrainene vor avea o "ripostă dură" la acest atac.
Update 20:19: Jens Stoltenberg: NATO monitorizează atent activităţile Grupului Wagner
Alianţa Nord-Atlantică monitorizează atent activităţile Grupului Wagner, a afirmat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe fondul informaţiilor privind deplasările lui Evgheni Prigojin, directorul organizaţiei paramilitare ruse.
"Referitor la Prigojin, ceea ce pot spune este că noi monitorizăm atent unde sunt transferaţi soldaţii Grupului Wagner şi unde se află el. Nu intru în detalii, dar am observat unele pregătiri pentru găzduirea unor grupuri mari de soldaţi Wagner în Belarus. Până în prezent, nu am văzut grupuri prea mari să meargă în Belarus. Iar pe Prigojin l-am observat în unele deplasări, dar nu voi furniza mai multe detalii", a declarat Jens Stoltenberg, potrivit stenogramelor publicate pe site-ul NATO şi vizualizate de agenţia MEDIAFAX, după întâlniri cu delegaţii ale Turciei, Suediei şi Finlandei.
Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a afirmat joi că Evgheni Prigojin, directorul Grupului paramilitar rus Wagner, se află în Rusia, deşi ar fi trebuit să fie pe teritoriul belarus în virtutea acordului cu Moscova care a pus capăt complotului recent. Autorităţile ruse nu au confirmat prezenţa lui Prigojin pe teritoriul Rusiei, iar deplasările acestuia ridică noi semne de întrebare privind riscurile generate de Grupul Wagner.
Polonia a anunţat recent consolidarea măsurilor de securitate la frontiera cu statul Belarus, pe fondul temerilor generate de riscurile reprezentate de transferul combatanţilor Grupului paramilitar rus Wagner în această ţară. Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a cerut Alianţei Nord-Atlantice suplimentarea măsurilor de securitate pe flancul estic, din cauza transferului Grupului paramilitar rus Wagner în Belarus. Lituania, Letonia şi Ucraina au exprimat, de asemenea, preocupări privind transferul combatanţilor Wagner în Belarus.
Update 19:30 Rusia a efectuat cel mai mare atac cu rachete asupra zonelor civile din Liov, de la începutul invaziei.
Proiectilele au lovit infrastructura critică și o clădire rezidențială.
Bilanțul preliminar este de cel puțin patru morți și cel puțin 37 de răniți.
Situat în vestul Ucrainei, Liov a fost considerat de mulți ucraineni drept un refugiu mai sigur și o rută de acces, cu trenul, spre Polonia.
Însă realitatea războiului s-a apropiat dramatic de acest oraș.
"În acest moment, bilanțul este de cel puțin patru morți și cel puțin 37 de răniți. Printre morți se numără o jurnalistă de 21 de ani, dar și o femeie de 95 de ani care a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial, nu și rachetelor rusești. Este cel mai devastator atac de până acum asupra civililor din Liov. Acest oraș din vestul îndepărtat al Ucrainei era considerat una dintre zonele mai sigure. Prin urmare, mulți oameni au venit aici în speranța că vor fi mai protejați.
Însă atacul rusesc subliniază faptul că, într-adevăr, nu mai există niciun loc sigur în Ucraina. Un alt lucru care a ieșit la iveală este că nu mai puțin de 10 adăposturi antiaeriene din Liov erau încuiate la momentul bombardamentului rusesc. O investigație urmează să elucideze cum a fost posibil acest lucru.
Semnificativ este și faptul că o clădire rezidențială a fost lovită de o rachetă Kalibr. Kalibr este o rachetă hipersonică rusească foarte precisă. Ea transportă o încărcătură de peste 1.000 de kilograme de explozibili puternici. Este exact tipul de rachetă care a lovit săptămâna trecută restaurantul din Kramatorsk, omorând 13 persoane", a relatat corespondentul CNN Ben Wedeman.
Update 18:00 Ucraina și Rusia au efectuat un nou schimb de prizonieri de război
Ambele părți au confirmat operațiunea, care a implicat schimbul a câte 45 de prizonieri, notează CNN
"Am reușit să aducem acasă soldați din Forțele Armate ucrainene, din Garda Națională, din Serviciului Frontierei de stat și doi civili. Printre ei se numără doi ofițeri, 41 de soldați și sergenți, un angajat civil al Azovstal și un membru al unității de autoapărare din Herson", a scris, joi, pe Telegram Andrii Yermak, șeful biroului prezidențial de la Kiev.
"Îi aducem înapoi pe apărătorii din Mariupol și Azovstal. Sunt militari răniți. Sunt, de asemenea, militari din Donețk, inclusiv de pe direcțiile Bahmut, Zaporojie și Harkov. Fiecare dintre ei este un erou", a adăugat oficialul ucrainean.
Este cel de-al 47-lea schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina de la începutul războiului, menționează CNN, care îl citează în acest sens pe Dmitro Lubineț, Comisarul pentru drepturile omului al Parlamentului ucrainean.
Update 17:30 Rusia a început, joi, testele cu bombardierul strategic modernizat Tu-160M.
Testele sunt efectuate de echipaje ale Ministerului rus al Apărării și ale proiectantului, compania rusă de stat Rostec, relatează CNN, care citează agenția TASS.
"Primul prototip modernizat al bombardierului strategic purtător de rachete Tu-160M a intrat în programul de teste comune", a precizat compania Rostec într-un comunicat.
Tu-160M a fost conceput să lovească ținte inamice din zone îndepărtate cu arme nucleare și convenționale, potrivit TASS.
Aparatul este o versiune îmbunătățită a bombardierului rusesc Tu-160, despre care TASS relatează că este "cel mai mare și cel mai puternic avion militar supersonic cu aripă cu geometrie variabilă conceput în lume până în prezent".
Rusia a lansat programul de repornire a producției de bombardiere strategice Tu-160 modernizate în urma unei decizii a președintelui Vladimir Putin.
Update 16:34 Volodimir Zelennski urmează să se deplaseze, vineri, în oraşul turc Istanbul, pentru o întâlnire cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul eforturilor menite să prelungească acordul de transport al cerealelor ucrainene pe Marea Neagră.
Potrivit unor oficiali turci, președintele ucrainean îi va cere lui Erdogan să intervină pentru a-l convinge pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, să accepte prelungirea acestui acord încheiat anul trecut sub medierea Turciei și a ONU, și prelungit, de atunci, de mai multe ori.
Administraţia de la Moscova a semnalat în mai multe rânduri că nu are "niciun motiv" să accepte prelungirea acordul cerealier, în cadrul căruia grânele ucrainene sunt transportate de vase civile pe coridoare maritime speciale.
Moscova este nemulţumită nu ar fi aplicate clauzele privind facilitarea exporturilor de cereale şi fertilizatori din Rusia.
Update 15:30 Ucraina a efectuat peste 70 de atacuri cu drone asupra peninsulei Crimeea în acest an și a atacat, de asemenea, regiunile ruse Krasnodar și Rostov.
Afirmațiile vin de la secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev.
"Țintele, de regulă, sunt instalații de infrastructură energetică și industrială, a căror distrugere sau deteriorare amenință viața și sănătatea umană", a spus Patrușev la o reuniune privind securitatea desfășurată la Krasnodar, potrivit agenției de stat RIA, citată de presa internațională.
El a mai afirmat că amenințările la adresa Rusiei din partea NATO sunt în creștere și a citat, în acest sens, creșterea infrastructurii militare aliate în apropierea granițelor Federației Ruse, intensificarea activităților de recunoaștere desfășurate de statele membre și prezența armelor nucleare tactice în Europa.
Rusia a invadat și anexat unilateral Crimeea în 2014 și, de atunci, și-a întărit prezența armată în peninsulă și a instituit o administrație subordonată Moscovei.
Update 14:30 Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat într-un interviu la CNN că nu are niciun regret în legătură cu rolul țării sale în războiul din Ucraina.
Lukașenko a fost provocat de jurnalistul CNN Matthew Chance să comenteze sprijinul pe care Belarus l-a dat Rusiei în lansarea invaziei din 24 februarie 2022.
"Zeci de mii de oameni uciși. Orașe întregi făcute praf. Regretați că ați permis ca teritoriul Belarusului să fie folosit ca punct de plecare pentru atacul Rusiei asupra Ucrainei? Anticipați că participarea Belarusului va crește în viitor?", a întrebat jurnalistul CNN
Lukașenko a răspuns că "nu poate avea regrete", deoarece țara sa nu a participat la război.
El a calificat invazia lansată din Belarus drept "o retragere, prin regiunea Kiev, a trupelor ruse care au participat la exerciții militare în Belarus" și i-a cerut lui Matthew Chance să-i adreseze întrebările fie lui Vladimir Putin, fie lui Volodimir Zelenski.
"În ceea ce privește ofensiva de pe teritoriul nostru asupra Ucrainei, (aceasta) este o întrebare pentru președintele Putin - de ce la sfârșitul exercițiilor comune ruso-belaruse a ales calea cea mai scurtă pentru retragerea trupelor rusești prin Kiev, și nu prin Briansk (oraș din vestul Rusiei). Avem puține legături cu această problemă, cu traseul trupelor rusești de pe teritoriul Belarusului. (Trupele rusești) au intrat pe teritoriul nostru pentru exerciții. De ce Putin a decis să le retragă prin Kiev și nu prin Briansk, ar trebui să-l întrebați pe Zelenski", a adăugat Aleksandr Lukașenko.
Update 13:30 Ucraina intenționează să treacă la o armată profesionistă după încheierea războiului cu Rusia.
Anunțul a fost făcut, joi, de premierul Denîs Șmîhal.
El a arătat că obiectivul deciziei este de a apropia Kievul de standardele NATO.
"Sarcina principală este de a finaliza tranziția Forțelor de Securitate și Apărare ale Ucrainei la standardele NATO sub toate aspectele: de la echipamente și arme până la planificare și analiză. După încheierea războiului, Ucraina va renunța la proiectul care exista înainte de război. Fundamentul apărării noastre va fi o armată profesionistă", a precizat premierul ucrainean.
Ucraina vrea să adere la NATO și speră să primească un semnal clar privind perspectivele de aderare săptămâna viitoare, în timpul summit-lui de la Vilnius.
Update 13.00 Un supraviețuitor al celui de-al Doilea Război Mondial, în vârstă de 95 de ani, a fost ucis în urma atacului din Liov.
"Cea mai tânără femeie ucisă de o rachetă în apartamentul ei din Liov avea doar 21 de ani. Rusia ne ucide tineretul, viitorul nostru.
Cea mai în vârstă victimă avea 95 de ani. Femeia a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial, dar, din păcate, nu a supraviețuit ruso-fascismului", a declarat Maksym Kozytskyi, șeful Administrației militare regionale din Liov.
Oficialii au declarat că atacul cu rachete a distrus peste 30 de case, peste 250 de apartamente, 10 cămine, un orfelinat, două clădiri universitare și o școală din orașul situat în vestul Ucrainei, potrivit CNN.
Update 12:00 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află în Bulgaria, acolo unde va purta discuții cu liderii bulgari, înainte de summitul NATO de la Vilnius.
Zelenski a mers, joi, în Bulgaria pentru a se întâlni cu premierul Nikolai Denkov și președintele Rumen Radev. Anunțul a fost făcut chiar de liderul ucrainean, pe Twitter.
Sprijinul în domeniul apărării, garanțiile de securitate și summitul NATO de săptămâna viitoare, organizat la Vilnius, se află pe ordinea de zi, a spus președintele ucrainean.
În ultimele săptămâni, Zelenski și-a intensificat activitățile prin care cere mai mult ajutor din partea Occidentului. Demersurile au loc înaintea reuniunii de la Vilnius, care va avea loc marți și miercuri, potrivit Mediafax.
Update 11.40 Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, se află în orașul rusesc Sankt Petersburg, a declarat președintele Alexander Lukașenko, pentru CNN, în timpul unei conferințe de presă.
"În ceea ce îl privește pe Evgheni Prigojin, el se află la Sankt Petersburg. Sau poate că în această dimineață va călători la Moscova sau în altă parte. Dar el nu se află acum pe teritoriul Belarusului", a declarat Lukașenko, potrivit CNN.
Update 10.30 Rusia și Ucraina se acuză reciproc de un atac iminent la centrala nucleară de la Zaporojie
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit, marți seara, cu omologul său francez, Emmanuel Macron, căruia i-a transmis că rușii sunt pe cale să provoace un incident nuclear.
"Din nefericire, atenţia internaţională asupra ameninţării ruşilor este încă insuficientă. Aşa cum a fost şi în privinţa bombardării hidrocentralei de la Kakhovka şi, de asemenea, în privinţa intenţiei teroriştilor ruşi de a arunca în aer rezervorul unui alt baraj de la Krivoi Rog.
Am împărtăşit cu partenerii noştri informaţiile pe care le deţin serviciile secrete ucrainene despre planul ruşilor de a mina centrala nucleară de la Zaporojie, acţiune aprobată, bineînţeles, de terorişti. Trebuie să luăm măsuri precise, împreună cu toţi cei implicaţi, pentru a preveni orice incidente radioactive", a spus președintele Ucrainei.
De altfel, încă de la începutul războiului, Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea zonei din jurul centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa.
Însă, acuzațiile vorbesc acum despre un atac îndreptat chiar împotriva reactoarelor nucleare.
Amenințarea unui sabotaj ucrainean la centrala nucleară Zaporojie este mare și se iau măsuri pentru a contracara o astfel de amenințare, susţine, în replică, Rusia.
"Situația este destul de tensionată, deoarece există într-adevăr o mare amenințare de sabotaj din partea regimului de la Kiev, care ar putea avea consecințe catastrofale", a declarat Dmitri Peskov, care însă nu a prezentat dovezi care să susțină afirmațiile sale.
Un eventual nor radioactiv provenit de la centrala nucleară Zaporojie ar afecta țara noastră. Mai precis, România ar fi expusă la radiații, motiv pentru care autoritatile au luat masuri.
Șeful DSU, Raed Arafat, recomandă populației să nu iasă din casă în cazul unei explozii la centrala Zaporojie.
Arafat a declarat că vor fi emise alerte atunci când norul radioactiv va ajunge în România.
Update 10.00 Palatul din Sankt Petersburg al liderului grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a fost percheziționat de serviciile de securitate ruse.
Potrivit FSB, în reședința pe care şeful mercenarilor a fost forțat să o abandoneze după rebeliunea eşuată împotriva Kremlinului, au fost găsite arme, muniție și lingouri de aur.
De asemenea, paşapoarte aparent false, un aligator împăiat și un dulap plin de peruci se mai aflau în locuinţă.
Totodată, într-o sală de biliard era expus un baros de mari dimensiuni, pe care erau inscripționate cuvintele "pentru a fi folosit în negocieri importante".
Update 09.20 Un copil se numără printre cei 32 de răniți în urma atacului mortal cu rachete rusești asupra unei clădiri de apartamente din Liov, potrivit Ministerului ucrainean de Interne.
Anterior, ministrul ucrainean de Interne, Ihor Klymenko, a declarat, pe Telegram, că cel puțin patru persoane au fost ucise în atacul care a avut loc în orașul din vestul țării.
"Oamenii sunt prinși sub dărâmături, iar eforturile de salvare sunt în curs de desfășurare", a spus el, potrivit CNN.
Atacul cu rachete rusești asupra blocului de locuințe din Liov a avut loc joi, 6 iulie.
Update 08.20 Bilanțul victimelor atacului cu rachete rusești de la Liov a crescut la patru morți, a anunțat primarul orașului. Salvatorii continuă să caute supraviețuitori printre dărâmăturile unei clădiri de apartamente.
Nouă persoane au fost rănite, iar salvatorii continuă intervenția, a precizat Ministerul de Interne într-un comunicat.
Atacul cu rachete a distrus ultimele două etaje ale unei clădiri, a precizat acesta.
Primarul Andriy Sadovy a arătat, într-o postare pe Telegram, că patru persoane au fost ucise. El a spus că strada va rămâne închisă până când va fi curățat molozul și vor fi scoate toate victimele, potrivit Reuters.
Același primar a declarat că aproximativ 60 de apartamente și 50 de mașini au fost avariate.
Guvernatorul regional Maksym Kozytskyi a postat o înregistrare video de 13 secunde, care arată o clădire de apartamente cu patru etaje, cu părți din etajele superioare lipsă.
BBC anunța că o rachetă rusească a lovit o clădire de apartamente din Liov, vestul Ucrainei. Maksym Kozytskyi spunea că o "instalație de infrastructură critică” a fost lovită în oraș, fără însă să ofere detalii, potrivit Mediafax.
Update 07.55. Livrarea lentă de arme către Ucraina a întârziat contraofensiva planificată de Kiev, permițând Rusiei să își consolideze apărarea în zonele ocupate, a declarat Zelenski într-un interviu.
Zelenski a spus că a sperat să înceapă contraofensiva împotriva Rusiei "mult mai devreme" decât începerea efectivă a acesteia la începutul lunii iunie.
"Contraofensiva noastră încetinită are loc din cauza anumitor dificultăți pe câmpul de luptă. Totul este puternic minat acolo", a declarat Zelenski.
Zelenski a spus, la CNN, că în unele zone ale țării, armata sa nu se poate "nici măcar gândi să înceapă" atacurile, deoarece nu are "armele necesare".
Liderul ucrainean a adăugat că dificultățile de pe câmpul de luptă duc acum la o contraofensivă "încetinită".
"Am vrut ca contraofensiva noastră să aibă loc mult mai devreme, pentru că toată lumea a înțeles că, dacă se desfășoară mai târziu, atunci o parte mai mare din teritoriul nostru va fi minată. Oferim inamicului nostru timpul și posibilitatea de a amplasa mai multe mine și de a-și pregăti liniile de apărare".
Summitul NATO va fi determinant pentru securitatea Europei, afirmă preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
"Mai avem o săptămână până la un moment-cheie pentru securitatea noastră comună în Europa.
Noi colaborăm cât se poate de intens cu partenerii pentru ca securitatea noastră comună să aibă de câștigat la summitul de la Vilnius", a declarat Volodimir Zelenski, citat de site-ul Tagesschau.de.
Marți, Zelenski a discutat din nou cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Volodimir Zelenski ar vrea ca Ucraina să primească o perspectivă clară de aderare la NATO cu ocazia summitului de la Vilnius, programat săptămâna viitoare.
Însă numeroase țări, în principal Germania, se opun inițiativei.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a reafirmat marți că Ucraina nu poate deveni membră NATO atât timp cât este implicată în conflictul militar izbucnit prin invazia militară rusă.
Poziții similare au exprimat oficiali din Statele Unite și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Însă Michael Roth, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, a propus miercuri integrarea parțială a Ucrainei în NATO, în etapa inițială a procesului de aderare.
"Regiunile Ucrainei care sunt în prezent sub controlul sigur al Administrației democratice de la Kiev, ar trebui admise în NATO cât mai rapid posibil. Trebuie să depășim într-un fel dilema teribilă care are drept rezultat amânarea deciziei privind admiterea Ucrainei în NATO", a afirmat Michael Roth, citat de publicațiile Die Zeit și Der Spiegel.
Rusia se opune vehement admiterii Ucrainei în NATO, iar perspectivele unei eventuale integrări a țării în Alianța Nord-Atlantică se numără printre motivele invocate de Administrația de la Moscova pentru declanșarea invaziei militare.
Război în Ucraina, 5 iulie | AIEA a dezvăluit ce a găsit în urma inspecției la centrala nucleară Zaporojie
Război în Ucraina, 4 iulie | Rusia acuză SUA și NATO că susțin atacurile cu drone ale Ucrainei pe teritoriul rus
Război în Ucraina, 3 iulie | Ucraina a recucerit 37,4 kilometri pătrați din teritoriul ocupat anterior de Rusia
Război în Ucraina, 2 iulie | Zelenski a vizitat Odesa unde s-a informat cu privire la situația din Marea Neagră
Război în Ucraina, 1 iulie | Șeful CIA a fost informat, la Kiev, despre contraofensivă și deschiderea negocierilor cu Moscova pentru încetarea focului