Cele mai importante evenimente din ultimele ore:
- Preşedintele Chinei a pledat, în discuţia cu Vladimir Putin pentru identificarea unei soluţii diplomatice în scopul opririi războiului din Ucraina
- Ucraina primește un nou pachet de sateliți Starlink
- Secretarul general al NATO le-a cerut statelor din cadrul Alianţei Nord-Atlantice să ofere sprijin suplimentar Ucrainei
- Volodimir Zelenski a promulgat noua lege privind minoritățile naționale din Ucraina
- Rușii au tras 85 de rachete asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, au anunțat autoritățile de la Kiev
- Vladimir Putin nu le transmite urări de Anul Nou lui Biden, Macron și Scholz
- Jens Stoltenberg crede că susţinerea militară a Ucrainei va aduce pacea şi cere eforturi suplimentare
- Atac cu drone Kamikaze asupra Kievului, în prag de Anul Nou
- Ramzam Kadîrov a răspuns la zvonurile potrivit cărora ar vrea să îi ia locul lui Vladimir Putin
- Prima reacție a lui Yevgeny Viktorovich Prigozhin la adresa predicțiilor lui Dmitri Medvedev
- Locuitorii din Kiev, îndemnați să se îndrepte spre adăposturile antiaeriene
- Circa 4.900 de bărbaţi ucraineni au fugit din Ucraina în România pentru a scăpa de război
- Primarul orașului ucrainean Poltava este suspectat că a dezvăluit informații despre mișcările trupelor ucrainene
- Atacuri aeriene în Ucraina: cel puțin trei morţi şi cinci persoane rănite
Update 21:50 Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a pledat, în discuţia cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru identificarea unei soluţii diplomatice în scopul opririi războiului din Ucraina, admiţând însă că drumul spre pace nu va fi uşor.
După discuţia prin videoconferinţă cu Vladimir Putin, Xi Jinping a afirmat că Beijingul intenţionează să menţină o "poziţie obiectivă şi corectă" faţă de războiul din Ucraina, potrivit postului oficial CCTV, citat de agenţia Reuters.
Xi Jinping a salutat faptul că "partea rusă a transmis că nu a refuzat niciodată soluţionarea conflictului prin negocieri diplomatice". Însă liderul de la Beijing a notat că parcursul spre pace în Ucraina nu va fi uşor.
China a evitat să condamne direct agresiunea militară rusă în Ucraina, dar a cerut respectarea suveranităţii statelor. În acelaşi timp, China a cerut Occidentului să ţină cont de preocupările de securitate ale Rusiei în Europa. Beijingul a semnalat în mai multe rânduri că nu vrea să se implice în războiul din Ucraina, iar în septembrie preşedintele Vladimir Putin a afirmat că Xi Jinping are anumite "întrebări şi preocupări" privind acest conflict.
În acelaşi timp, Xi Jinping a afirmat, după discuţia cu Putin de vineri, că "sancţiunile şi interferenţele sunt sortite eşecului". Vladimir Putin şi Xi Jinping au discutat despre modalităţi de intensificare a relaţiilor bilaterale. Putin l-a invitat pe Xi Jinping să efectueze "o vizită de stat" la Moscova la începutul anului 2023.
Germania şi alte state occidentale i-au cerut preşedintelui Xi Jinping să încerce să îl influenţeze pe Vladimir Putin pentru a opri invazia militară rusă în Ucraina.
Update 19:50 Ucraina primește un nou pachet de sateliți Starlink. Kirilo Timoșenko, adjunctul șefului biroului președintelui, anunță primirea unui nou pachet de sateliți Starlink, parte a serviciului de internet al companiei SpaceX, din Polonia.
Pe Telegram, el a scris: „Ucraina a primit un alt lot de Starlink, care va merge la Punctele noastre de Invincibilitate, precum și pentru mediile energetice și medicale”, referindu-se la spațiile încălzite și alimentate cu energie electrică care oferă mese calde, electricitate și conexiuni la internet pentru ucrainenii strămutați, potrivit Al Jazeera.
„Acesta este al treilea lot pe care l-am primit din Polonia și prima parte a unui lot mare care va sosi până la sfârșitul lunii ianuarie”, a scris el.
Update 18:30 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut vineri statelor din cadrul Alianţei Nord-Atlantice să ofere sprijin suplimentar Ucrainei, susţinând că furnizarea de armament va aduce pacea şi catalogând drept legitime atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei.
"Ar putea părea paradoxal, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cel mai rapid mod spre pace", a afirmat Stoltenberg într-un interviu acordat agenţiei de presă DPA, potrivit publicaţiei Die Zeit.
Întrebat despre recentele atacuri ale Ucrainei pe teritoriul Rusiei, Stoltenberg a sugerat că sunt acţiuni legitime. "Fiecare ţară are dreptul să se apere. Inclusiv Ucraina", a argumentat Stoltenberg în interviu, potrivit publicaţiei Rheinische Post.
Deşi susţine că înarmarea Ucrainei este drumul spre pace, Stoltenberg admite că războiul riscă să se prelungească. "Nu trebuie să subestimăm Rusia. Războaiele sunt impredictibile, trebuie să ne pregătim pentru un parcurs îndelungat şi chiar de noi ofensive ale Rusiei", a atras atenţia Stoltenberg.
În acest context, Stoltenberg îndeamnă statele NATO şi naţiunile partenere să ofere sprijin militar suplimentar Ucrainei.
"Le cer aliaţilor să facă mai mult. Este în interesul securităţii noastre să ne asigurăm că Ucraina câştigă şi că nu câştigă (preşedintele rus Vladimir) Putin", a subliniat Stoltenberg, conform cotidianului Le Monde.
"Ştim că majoritatea războaielor se încheie la masa negocierilor, probabil că aşa va fi şi în cazul acestui război, dar ştim că ceea ce Ucraina poate obţine din negocieri depinde în mod absolut de situaţia de pe teren", a insistat Stoltenberg.
Preşedintele Volodimir Zelenski le-a cerut din nou săptămâna trecută liderilor occidentali să ofere armament Ucrainei. Statele Unite au anunţat asistenţă militară suplimentară în valoare de două miliarde de dolari, inclusiv sisteme antiaeriene şi antibalistice Patriot.
Update 17:25 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promulgat noua lege a minorităţilor naţionale, a anunţat vineri Parlamentul de la Kiev, pe fondul unor critici din partea statelor vecine, inclusiv din partea României şi Ungariei.
Parlamentul de la Kiev (Verkhovna Rada) a anunţat vineri că legea minorităţilor, adoptată pe 13 decembrie, a fost promulgată de preşedintele Volodimir Zelenski, potrivit agenţiei Interfax-Ukraine.
Legea, adoptată în contextul cerinţelor Uniunii Europene, conţine definirea conceptului de "minorităţi naţionale" şi prevede "drepturile, libertăţile şi obligaţiile membrilor" grupurilor etnice minoritare. Legea conţine prevederi privind identificarea membrilor grupurilor etnice din Ucraina, norme privind exprimarea, utilizarea limbilor materne şi procesul educaţional.
Legea a fost criticată de Guvernul Ungariei, care este nemulţumit că este prevăzut conceptul de cetăţenie unică, cea ucraineană, astfel că etnicii maghiari cu cetăţenie ucraineană şi ungară nu mai pot beneficia de anumite facilităţi, precum deţinerea de paşaport ungar, potrivit publicaţiei Magyar Nemtzet. Legea a fost criticată de Fundaţia Ungară pentru Drepturile Omului şi de Alianţa Culturală a Maghiarilor din Transcarpatia.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a apreciat recent că, pe fond, legea reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean, însă persistă prevederi care pot avea un impact negativ din punctul de vedere al standardelor europene.
Conform celui mai recent recensământ, efectuat în Ucraina în 2001, ponderea minorităților etnice din țară se ridica la 22,18%, rușii fiind cel mai mare grup etnic (17,3%), transmite TASS.
Update 16:00 Rușii au tras 85 de rachete asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, au anunțat autoritățile de la Kiev.
Rușii au lansat în total 85 de rachete în 35 de lovituri aeriene asupra unor ținte din Ucraina în ultimele 24 de ore, au anunțat vineri forțele armate ucrainene, potrivit Sky News. De asemenea, rușii au lansat 63 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă, se arată în raportul militar.
După acest val de rachete, forțele rusești au atacat Ucraina cu drone Shahed-131/136 de fabricație iraniană la începutul zilei de vineri. Toate dronele au fost toate doborâte, au precizat ucrainenii. Câteva drone vizau Kievul, a declarat primarul Vitali Klitschko. Dintre cele șapte drone kamikaze lansate împotriva capitalei ucrainene, două au fost doborâte în afara orașului și cinci deasupra Kievului.
În est, armata ucraineană a raportat că forțele sale au doborât 10 drone în provinciile Dnipropetrovsk și Zaporojia.
Aproape 30 de obuze rusești au fost lansate joi seară spre Marhanets, în provincia Dnipropetrovsk, potrivit guvernatorului regional Valentyn Reznichenko.
Și orașul Bakhmut din regiunea Donețk a continuat să fie o țintă a atacurilor rusești, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Ștupun.
Update 15:00. Vladimir Putin nu le va trimite urări de anul nou președinților american Joe Biden, francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Olaf Scholz, a anunțat vineri Kremlinul, în plină criză între Moscova și Occident din cauza ofensivei ruse în Ucraina, relatează AFP.
"Acești omologi nu ne trimit nicio urare. De fapt, nu avem niciun contact cu ei. Şi, având în vedere actele inamicale pe care le întreprind în permanență, președintele nu le va trimite urări", a declarat presei Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al președinției ruse.
Pe de altă parte, Vladimir Putin a trimis deja urări privind un an bun în 2023 mai multor lideri mai apropiați de Kremlin.
Potrivit unei liste publicate vineri de președinția rusă, Vladimir Putin i-a felicitat în special pe președinții chinez Xi Jinping, turc Recep Tayyip Erdogan, sirian Bashar al-Assad, venezuelean Nicolas Maduro, precum şi pe premierul indian Narendra Modi, scrie Agerpres.
Update 14:00. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut vineri statelor din cadrul Alianţei Nord-Atlantice să ofere sprijin suplimentar Ucrainei, susținând că furnizarea de armament va aduce pacea și catalogând drept legitime atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei.
"Ar putea părea paradoxal, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cel mai rapid mod spre pace", a afirmat Stoltenberg într-un interviu acordat agenţiei de presă DPA, potrivit publicaţiei Die Zeit, citată de Mediafax.
Întrebat despre recentele atacuri ale Ucrainei pe teritoriul Rusiei, Stoltenberg a sugerat că sunt acţiuni legitime. "Fiecare ţară are dreptul să se apere. Inclusiv Ucraina", a argumentat Stoltenberg în interviu, potrivit publicaţiei Rheinische Post.
Deşi susţine că înarmarea Ucrainei este drumul spre pace, Stoltenberg admite că războiul riscă să se prelungească. "Nu trebuie să subestimăm Rusia. Războaiele sunt impredictibile, trebuie să ne pregătim pentru un parcurs îndelungat şi chiar de noi ofensive ale Rusiei", a atras atenţia Stoltenberg.
În acest context, Stoltenberg îndeamnă statele NATO şi naţiunile partenere să ofere sprijin militar suplimentar Ucrainei. "Le cer aliaţilor să facă mai mult. Este în interesul securităţii noastre să ne asigurăm că Ucraina câştigă şi că nu câştigă (preşedintele rus Vladimir) Putin", a subliniat Stoltenberg, conform cotidianului Le Monde.
"Ştim că majoritatea războaielor se încheie la masa negocierilor, probabil că aşa va fi şi în cazul acestui război, dar ştim că ceea ce Ucraina poate obţine din negocieri depinde în mod absolut de situaţia de pe teren", a insistat Stoltenberg.
Update 13:00. Ministerul rus al Apărării a declarat că a folosit arme de înaltă precizie pentru a distruge sursele de energie în mai multe regiuni ale Ucrainei.
Acesta a susținut că loviturile au perturbat producția și repararea echipamentului militar și mișcarea trupelor de rezervă, scrie SkyNews.
Update 12:00. Potrivit autorităților, 16 drone Kamikaze au fost lansate în ultimele ore. Se întâmplă la o zi după ce Moscova a lovit cu zeci de rachete infrastructura critică a Ucrainei și a lăsat în beznă mai multe orașe.
Șapte dintre dronele de astăzi au țintit Kievul, dintre care cinci au fost distruse în oraș și alte două înainte de a ajunge în capitala Ucrainei.
Update 11:00. Bombardamentele au lovit cel puțin 10 regiuni ucrainene. Kyrylo Tymoshenko, șeful adjunct al biroului președintelui Ucrainei, a declarat că cel puțin patru persoane au fost ucise și alte opt rănite.
Trei decese au fost înregistrate în regiunea Harkov, iar altul în Donețk. De asemenea, trei persoane, inclusiv o adolescentă, au fost rănite la Kiev.
Victime care au avut nevoie de îngrijiri medicale au mai fost în Herson, Harkov și Donețk.
Update 10:00. Șeful Republicii Cecene, Ramzan Kadîrov, a răspuns la zvonurile potrivit cărora ar vrea să îi ia locul lui Vladimir Putin. El a spus că nu va candida niciodată la președinția Federației Ruse.
Încă de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, Kadîrov a adoptat o poziție extremă război. Mai mult, el a comentat în permanență situația de pe front, a publicat fotografii ale militarilor ceceni încă din primele zile ale ostilităților și a propus un atac nuclear împotriva Ucrainei.
Update 09:00. Apare și reacția lui Yevgeny Viktorovich Prigozhin, fondatorul și finanțatorul grupării paramilitare Wagner, la adresa predicțiilor aduse de Dimitri Medvedev pentru 2023.
La începutul acestei săptămâni, fostul președinte al Rusiei, acum vicepreședinte al Consiliului Rus de securitate a prezentat 10 previziuni, printre acestea spunând că ”va fi creat al patrulea reich care va cuprinde teritoriul Germaniei și teritoriul sateliților săi, adică Polonia, Țările Baltice, Cehia, Slovacia, Republica Kiev și alți proscriși”. De asemenea ”va izbucni un război între Franța și al patrulea reich. Uniunea Europeană se va prăbuși iar în Statele Unite va izbucni un război civil în urma căruia Elon Musk va ajunge președinte”.
Fondatorul grupării Wagner a replicat că planurile lui Dimitri Medvedev sunt ” fantezii erotice”.
Update 08:00. Locuitorii din capitala ucraineană Kiev au fost îndemnați să se îndrepte spre adăposturile antiaeriene vineri dimineața, în timp ce sirenele au răsunat în tot orașul, la o zi după ce Rusia a efectuat cel mai mare atac aerian de când a început războiul în februarie, relatează Reuters.
La scurt timp după ora 2.00 dimineața, primăria orașului Kiev a emis o alertă pe canalul său de Telegram și a cerut locuitorilor să se îndrepte spre adăposturi.
Olekskiy Kuleba, guvernatorul regiunii Kiev, a spus pe Telegram că este în curs un „atac cu drone”, scrie Mediafax.
Un martor Reuters aflat la 20 km sud de Kiev a auzit mai multe explozii și sunetul unor focuri antiaeriene.
Mii de bărbați ucraineni au fugit în ţara noastră pentru a scăpa de legea marțială
Autorităţile române au identificat pe teritoriul țării, de la începutul conflictului cu Rusia, circa 4.900 de bărbaţi ucraineni care au fugit din Ucraina încălcând legea marţială, scrie joi, 29 decembrie, agenţia de presă spaniolă EFE.
Agenția a subiniat că datele pe care le are au fost furnizate de Poliția română de Frontieră.
”Aceşti cetăţeni ucraineni au solicitat să li se acorde protecţie din partea statului român, întrucât vin dintr-o zonă de conflict”, a menţionat Poliţia de Frontieră română într-un răspuns scris transmis către EFE.
Aceşti bărbaţi ucraineni, care ”au intrat în România fără efectuarea formalităţilor de control la punctele de frontieră”, au fost găzduiţi în centrele regionale pentru solicitanţii de azil, se arată în acelaşi răspuns.
Legea marţială instituită în Ucraina după lansarea invaziei ruse, pe 24 februarie, interzice plecarea din ţară a bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, cu excepţia celor care sunt scutiţi de mobilizare în caz de război, celor care au motive medicale şi taţilor cu cel puţin trei copii.
Război în Ucraina, 29 decembrie | O rachetă lansată de armata ucraineană a căzut în Belarus. Primele imagini
Război în Ucraina, 28 decembrie | Volodimir Zelenski: "Reconstrucţia Ucrainei va fi marele proiect economic al Europei"
Război în Ucraina, 27 decembrie | Vladimir Putin interzice exporturile de petrol rusesc către țările "neprietenoase", de la 1 februarie
Război în Ucraina, 26 decembrie | Ucraina va cere eliminarea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU
Război în Ucraina, 25 decembrie | Mihailo Podoliak: "Uciderea femeilor, copiilor şi bătrânilor în Ajun de Crăciun! Iată ce înseamnă "pacea rusească"