Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Biserica Ortodoxă Rusă vrea ca cea mai renumită cântăreaţă din Rusia să-şi ceară scuze pentru că a criticat războiul din Ucraina
- Volodimir Zelenski a numit un nou comandant al forţelor speciale
- SUA anunță un nou pachet de armament pentru Ucraina, de 125 milioane de dolari
- Putin susţine că o parte din armamentul occidental pentru Ucraina ajunge la talibani
- Dmitro Kuleba: Volodimir Zelenski cântăreşte argumentele pro şi contra alegerilor prezidenţiale în 2024
- Fostul consilier al lui Zelenski, Oleksi Arestovici îşi anunţă intenţia de a candida la alegerile prezidenţiale
- Cel mai mare atac cu drone din ultimele săptămâni în Ucraina
- Banca Europeană și guvernul britanic dezvoltă un proiect de sprijin pentru economia Ucrainei
Update 22:40 Biserica Ortodoxă Rusă vrea ca Alla Pugaciova, cea mai renumită cântăreaţă pop din ţară, care săptămâna aceasta s-a întors acasă din Israel, să-şi ceară scuze pentru criticile sale la adresa războiului Rusiei din Ucraina, relatează The Guardian.
Cântăreața Alla Pugaciova, în vârstă de 74 de ani, care timp de decenii a fost extrem de populară în Rusia şi în alte părţi ale fostei Uniuni Sovietice, a părăsit ţara ducându-se în Israel împreună cu soţul ei la câteva săptămâni după începerea războiului din Ucraina.
În septembrie 2022, ea a stârnit o amplă atenţie atât din partea susţinătorilor, cât şi a oponenţilor conflictului, afirmând că soldaţii ruşi mor pentru „obiective iluzorii” şi că ţara a devenit „o paria”. Ea a sugerat, de asemenea, autorităţilor ruse să o declare şi pe ea „agent străin” - un statut aplicat deja soţului ei, Maksim Galkin, actor şi comediant.
Deşi Rusia a adoptat o lege după începerea războiului care prevedea pedepse cu închisoarea sau amenzi pentru denigrarea forţelor armate, Pugaciova nu a fost pusă sub acuzare.
Ea a revenit în Rusia în luna mai pentru a participa la funeraliile creatorului de modă Valentin Iudaşkin, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost văzut sărutându-i mâna.
Ulterior, ea a părăsit ţara, dar a revenit săptămâna aceasta, au relatat vineri agenţiile de presă ruseşti. Motivul pentru care a părăsit Israelul, aflat în război cu Hamas, nu a fost dezvăluit.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ruse, Vahtang Kipşidze, a fost citat de agenţia de ştiri de stat RIA Novosti spunând că ruşii „care atunci când au plecat şi-au insultat poporul sau dacă au făcut declaraţii controversate ar trebui să îşi ceară scuze”. „Acest lucru este valabil şi pentru Alla Borisovna”, a adăugat oficialul referindu-se la patronimul Allei Pugaciova.
Update 21:40 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit vineri, prin decret prezidenţial, pe colonelul Serghii Lupanciuk comandant al forţelor speciale, informează dpa.
Zelenski l-a prezentat ulterior pe Lupanciuk într-un mesaj video drept un ofiţer experimentat, cu experienţă de luptă, care poate contribui la eficientizarea forţelor speciale.
Este a doua schimbare de personal din conducerea militară de la Kiev de la începutul invaziei ruse din februarie 2022.
Zelenski a precizat că generalul Viktor Horenko, înlocuit de Lupanciuk, se va ocupa de misiuni speciale în cadrul serviciului ucrainean de informaţii militare (HUR).
Horenko ocupa această funcţie de la sfârşitul lui iulie anul trecut.
Nu sunt informaţii publice despre succesorul său, conform media ucrainene.
Update 20:30 Autoritățile instalate de Moscova în partea ocupată a regiunii Herson acuză că șapte persoane au fost ucise vineri în urma unor bombardamente ucrainene.
„Armata ucraineană a atacat infrastructura civilă din districtul Chaplynskiy”, a scris pe Telegram senatorul rus ales pentru această regiune ocupată Konstantin Basyuk.
„Potrivit informațiilor preliminare, șapte persoane au murit și alte șapte au fost rănite. Medicii se luptă pentru viața altor două persoane”, a afirmat el. Potrivit lui Basyuk, bombardamentele au lovit un oficiu de pensii.
Orașul Chaplynka se află la aproximativ 100 de kilometri sud-est de Herson, capitala regională, care e controlată de forțele ucrainene. Ucraina a recucerit orașul Herson în urmă cu un an, însă Moscova controlează în continuare cea mai mare parte a regiunii Herson.
Update 19:30 Statele Unite vor furniza Ucrainei arme și echipamente în valoare de până la 125 de milioane de dolari pentru a-și continua lupta împotriva invaziei Rusiei, a anunțat vineri secretarul de stat american Antony Blinken într-un comunicat, potrivit Reuters.
Noul ajutor a fost aprobat de Congresul american la sfârşitul lui septembrie şi "epuizează fondurile care mai sunt disponibile momentan", a precizat Pentagonul într-un comunicat.
Ajutorul cuprinde şi muniţie pentru artilerie, arme antitanc şi muniţie de calibru mic în valoare de 125 milioane de dolari.
El mai include rachete cu ghidaj laser în valoare de 300 de milioane de dolari, finanţate prin Programul de asistenţă de securitate pentru Ucraina, prin intermediul căruia Washingtonul îi furnizează acesteia echipamente via industria militară sau parteneri ai săi, şi nu direct din stocuri.
Update 17:30 Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut vineri că unele arme occidentale furnizate Ucrainei ajung prin contrabandă în Orientul Mijlociu, de unde sunt vândute talibanilor din Afganistan, informează Reuters.
"Acum se spune: în Orientul Mijlociu ajung arme din Ucraina. Păi bineînţeles că da, fiindcă sunt vândute. Şi sunt vândute talibanilor, iar de acolo ajung oriunde", a spus Putin.
Din 24 februarie anul trecut, când forţele ruse au invadat Ucraina, puterile occidentale le-au trimis ucrainenilor armament în valoare de zeci de miliarde de dolari, pentru a rezista Rusiei. Kievul afirmă că toate armele livrate sunt controlate strict, însă unii oficiali occidentali şi-au exprimat îngrijorarea, iar Statele Unite au cerut Ucrainei să facă mai mult pentru combaterea problemei mai ample a corupţiei.
Şeful Interpol, Juergen Stock, a avertizat în iunie 2022 că o parte din armamentul avansat pentru Ucraina va ajunge la grupuri infracţionale organizate, reaminteşte Reuters.
Un raport despre războiul din Ucraina şi comerţul ilegal cu armament, întocmit de Iniţiativa Globală Împotriva Crimei Organizate Transnaţionale, arăta în martie că "în prezent nu există un flux substanţial de arme din zona de conflict ucraineană", însă "toate precedentele sugerează că, în special dacă nu se reacţionează proactiv şi cu imaginaţie la ameninţare, la sfârşitul războiului actual câmpurile de luptă din Ucraina ar putea ajunge şi vor ajunge noul arsenal al anarhiei, care îi înarmează pe toţi, de la insurgenţii din Africa la gangsterii de pe străzile Europei".
Conform Institutului pentru Economia Mondială din Kiel, primii opt donatori occidentali pentru Ucraina - în fruntea cărora se află SUA - şi-au luat angajamente militare în valoare de cel puţin 84 de miliarde de euro faţă de ucraineni.
Asistenţa militară americană include 160 de obuziere de 144 mm, 109 vehicule blindate Bradley, peste 111 milioane de gloanţe şi 38 de sisteme de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată.
Update 16:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ia în considerare "argumentele pro şi contra" organizării alegerilor prezidenţiale în primăvara anului viitor, a declarat vineri ministrul său de externe Dmitro Kuleba, citat de Reuters.
"Nu închidem această pagină. Preşedintele Ucrainei ia în considerare şi cântăreşte diferitele argumente pro şi contra", a declarat Dmitro Kuleba într-un briefing, adăugând că organizarea de alegeri în timpul războiului cu Rusia ar presupune provocări "fără precedent".
Kuleba a făcut această declaraţie de la Berlin, unde se află într-o vizită de lucru, în cadrul căreia a încercat să se asigure de un sprijin suplimentar în lupta ţării sale împotriva forţelor ruse, în condiţiile în care atenţia internaţională este concentrată în prezent asupra situaţiei din Orientul Mijlociu.
"Aveţi încredere în noi, susţineţi lupta noastră! Iar victoria noastră va fi şi victoria voastră", a declarat Kuleba vineri, în timpul unei intervenţii la postul de televiziune ZDF, potrivit dpa.
El a subliniat că, deşi atenţia presei asupra invaziei ruse în Ucraina a scăzut, sprijinul politic din partea partenerilor din Occident a rămas ridicat.
Occidentul continuă să prioritizeze ajutorul pentru Ucraina, alături de solidaritatea cu Israelul, a spus Kuleba.
Ucraina ar trebui să organizeze alegeri prezidenţiale în primăvara viitoare, dar legea marţială instituită în ţară din cauza războiului declanşat de Rusia interzice mersul la urne atât timp cât este în vigoare.
Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Razumkov din Kiev, la solicitarea publicaţiei Zerkalo Nedeli, majoritatea ucrainenilor consideră că Vladimir Zelenski ar trebui să conducă statul până la terminarea perioadei în care este în vigoare legea marţială.
Update 14:30 Ultima evaluare a ministerului britanic al Apărării se concentrează pe impasul de pe front:
- „Operațiunile din ultimele săptămâni au fost marcate de continuarea unei tendințe care a fost identificată încă de la începutul războiului: dacă ceilalți factori sunt egali, balanța luptelor terestre favorizează, în general, forța de apărare.
- În sud, înaintarea ucraineană rămâne relativ statică între cele două linii principale ale pozițiilor defensive bine pregătite ale Rusiei. În jurul orașului Avdiivka din Donbas, un asalt rusesc pe scară largă a eșuat în fața unei apărări ucrainene solide.
- Un factor major al acestui fenomen a fost, foarte probabil, relativa marginalizare a puterii aeriene tactice: ambele părți au menținut o apărare aeriană credibilă, împiedicând avioanele de luptă să ofere un sprijin aerian eficient pentru asalturi.
- Mai presus de toate, dimensiunea geografică a conflictului a îngreunat ofensivele: ambele părți s-au chinuit să adune forțe de atac neangajate capabile să creeze o breșă, deoarece majoritatea trupelor mobilizate sunt necesare pentru a menține linia de contact de 1.200 km.”
Update 13:00 Fostul consilier al preşedinţiei ucrainene, Oleksi Arestovici, a anunţat săptămâna aceasta, într-un interviu acordat publicaţiei ruse independente Meduza, că intenţionează să candideze la următoarele alegeri prezidenţiale din Ucraina, potrivit EFE.
"În mod sigur", a răspuns Arestovici la întrebarea jurnalistului de la Meduza despre posibilitatea de a candida la următoarele alegeri.
Ucraina ar trebui să organizeze alegeri anul viitor, dar legea marţială instituită în ţară din cauza războiului declanşat de Rusia interzice mersul la urne atât timp cât este în vigoare. Arestovici este una dintre cele mai proeminente personalităţi publice care pledează pentru găsirea unei formule pentru organizarea alegerilor în plin război.
"Orice amânare a alegerilor prezidenţiale va fi considerată drept o uzurpare a puterii de către societatea ucraineană sau de o parte a acesteia", a explicat Arestovici, amintind că mandatul preşedintelui Volodimir Zelenski expiră la 31 martie.
În interviul pentru Meduza, Arestovici propune să se renunţe la recuperarea militară a unei părţi din teritoriile ocupate de Rusia în schimbul aderării Ucrainei la NATO, o poziţie considerată tabu în discursul public ucrainean.
Fostul consilier prezidenţial a acordat acest interviu din afara Ucrainei şi a spus că s-ar putea să nu se mai întoarcă în ţară de teama represaliilor împotriva sa. Şeful Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare, Oleksi Danilov, l-a acuzat recent pe Arestovici că ar fi un 'instrument' al Kremlinului, iar mai mulţi deputaţi au cerut să fie luate măsuri împotriva sa.
În interviul pentru Meduza, Arestovici a declarat că poliţia i-a făcut o vizită la domiciliu după ce a criticat public prestaţia lui Volodimir Zelenski în timpul ultimei sale vizite în SUA.
Acest carismatic fost militar - care a cochetat şi cu actoria (filmându-se în mai multe seriale ruseşti) - a demisionat în ianuarie din funcţia de consilier prezidenţial după ce a fost criticat sever pentru că a afirmat că o rachetă rusă ce a provocat numeroase victime a căzut pe un bloc de locuit după ce a fost interceptată de o rachetă ucraineană.
De atunci, Arestovici a fost extrem de critic la adresa administraţiei Zelenski, pe care o consideră responsabilă de "eşecul" contraofensivei şi pe care o acuză că încearcă să monopolizeze puterea.
Arestovici respinge, de asemenea, politica Kievului de eliminare a limbii ruse din viaţa publică şi reproşează autorităţilor autosuficienţa şi o presupusă lipsă de viziune în politica externă.
Update 11:30 Rusia a lansat un atac masiv cu drone vineri dimineața, lovind infrastructura critică din vestul și sudul Ucrainei și distrugând case private și clădiri comerciale din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, au declarat oficiali citați de Reuters.
Forțele aeriene au declarat că au doborât 24 de drone "Shahed" din cele 40 lansate de Rusia, cel mai mare atac cu drone din ultimele săptămâni care a vizat Harkov în nord-est, Odesa și Kherson în sud și regiunea Lviv de la granița Ucrainei cu Polonia în vest.
O rachetă X-59 a fost, de asemenea, doborâtă, au precizat forțele aeriene.
"Ne dăm seama că, pe măsură ce se apropie iarna, teroriștii ruși vor încerca să facă mai multe pagube. Vom răspunde inamicului", a declarat președintele Volodimir Zelenski în legătură cu atacul, adăugând că apărarea aeriană a fost activă în 10 regiuni diferite.
Oficialii spun că Ucraina se pregătește pentru o a doua iarnă de atacuri aeriene rusești asupra sistemului energetic, despre care avertizează că este mai vulnerabil decât anul trecut, deoarece are mai puține capacități excedentare și puține echipamente de rezervă.
Forțele aeriene au declarat că ultimele drone au fost lansate în mai multe valuri. Alertele aeriene în unele regiuni au durat câteva ore în timpul nopții.
Maksim Kozytskiy, guvernatorul din Lviv, a declarat că o instalație de infrastructură a fost lovită de cinci ori în timpul atacurilor asupra regiunii sale, dar nu a dat detalii despre pagube. El nu a raportat victime.
În regiunea învecinată Ivano-Frankivsk, a fost lovită o instalație militară, a declarat guvernatorul Svitlana Onishchuk.
Oleh Kiper, guvernatorul regional din Odesa, a anunțat un atac asupra unei instalații de infrastructură din regiunea de sud.
Oleh Synehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a declarat că dronele au lovit infrastructura civilă și au provocat incendii în orașul Harkov și în apropierea acestuia. El a spus că opt persoane, inclusiv doi copii, au avut nevoie de ajutor medical din cauza stresului acut.
Ministrul de interne Ihor Klymenko a declarat că opt case private, o clădire cu trei etaje, mai multe mașini și un atelier de reparații auto au fost avariate în timpul atacului asupra orașului Harkov.
Update 08:30
Update 00:00 Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Guvernul britanic urmează să dezvolte un proiect de asigurare a riscului de război pentru Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina.
Scopul este de a ajuta companiile din sectorul privat să facă afaceri în Ucraina, sprijinind eforturile de reconstrucție.
"Proiectul demonstrează că partenerii noștri înțeleg importanța critică a acestei zone în contextul redresării Ucrainei”, a declarat ministrul Economiei din Ucraina, Iulia Svyrydenko.
Proiectul are în vedere crearea unui nou fond care să faciliteze dezvoltarea unei piețe internaționale de reasigurare și asigurare a riscurilor imobiliare și comerciale, inclusiv asigurarea mărfurilor în tranzit sau în depozit.
Marea Britanie va contribui, de asemenea, la interesul internațional pentru proiect prin statutul său de lider mondial în asigurări.
Război în Ucraina, 2 noiembrie 2023 | Germania a trimis ajutoare Ucrainei, între care elicoptere, vehicule blindate și drone
Război în Ucraina, 1 noiembrie 2023 | Rusia crește bugetul pentru apărare în 2024
Război în Ucraina, 31 octombrie 2023 | SUA avertizează că Putin încearcă să profite de războiul dintre Israel și Hamas
Război în Ucraina, 30 octombrie 2023 | Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării, spune că Rusia este pregătită să discute despre pace
Război în Ucraina, 29 octombrie 2023 | Planul de pace în zece puncte propus de Volodimir Zelenski