Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 253. A crescut riscul ca Rusia să folosească arme nucleare în Ucraina | Ce așteaptă Moscova

Război în Ucraina, ziua 253. A crescut riscul ca Rusia să folosească arme nucleare în Ucraina | Ce așteaptă Moscova

Război în Ucraina, ziua 253. Bombardamente puternice au fost raportate joi în zone extinse din Ucraina, deteriorând infrastructura, inclusiv alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare de la Zaporojie.

de Redacția Antena 3 CNN    |   

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Volodimir Zelenski anunţă că nu va merge la summitul G20 dacă vine Vladimir Putin
  • Grupul G7 pregăteşte asistenţă umanitară suplimentară pentru Ucraina
  • Peste o sută de soldaţi ruşi şi ucraineni au fost eliberaţi în cadrul unui schimb de prizonieri
  • Pericolul ca Moscova să folosească arma nucleară a crescut, arată o analiză a Consiliului Național de Informații din SUA
  • Pentagonul și-a pus oamenii să inspecteze stocurile de arme din Ucraina
  • Moscova amenință Londra cu "consecințe periculoase" după ce a acuzat Marea Britanie că a aruncat în aer gazoductele Nord Stream
  • Dmitri Medvedev vrea pedeapsa cu moartea în Rusia pentru "trădători"
  • AIEA și-a anunțat concluziile în legătură cu "bomba murdară" despre care Moscova puține că o pregătește Kievul
  • Ucraina spune că nu a dat a Rusiei "garanții scrise" pentru deblocarea situației din Marea Neagră
  • Șapte nave cu cereale au părăsit, joi, porturi din Ucraina după revenirea Rusiei în acordul cerealier din Marea Neagră
  • Centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, deconectată de la rețea din cauza bombardamentelor

Update 22:25 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat, joi seară, că nu va participa la summitul G20 din Indonezia, unde ar urma să fie invitat special, întrucât Ucraina nu este membră a organizaţiei, dacă va fi prezent omologul său rus, Vladimir Putin.

"Poziţia mea personală şi poziţia Ucrainei este că, dacă va participa liderul Federaţiei Ruse, atunci Ucraina nu va participa", a declarat Volodimir Zelenski, citat de agenţia Ukrinform.

Indonezia, care deţine Preşedinţia Grupului naţiunilor puternic dezvoltate şi emergente, l-a invitat pe Volodimir Zelenski la summit în contextul în care una dintre temele principale va fi asistenţa oferită Ucrainei în contextul invaziei militare ruse. Ucraina nu face parte din Grupul G20.

Casa Albă a anunţat săptămâna trecută că preşedintele SUA, Joseph Biden, nu intenţionează, în acest moment, să aibă vreo întrevedere bilaterală cu omologul său rus, Vladimir Putin, la summitul Grupului naţiunilor puternic dezvoltate şi emergente (G20), programat în Bali, Indonezia, pe 15-16 noiembrie.

Pe 14 octombrie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că nu vede "necesitatea" organizării unei întrevederi cu Biden, argumentând că deocamdată nu există negocieri pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, deşi Kremlinul semnalase dorinţa unei întâlniri.

Din Grupul G20 fac parte Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, Statele Unite, Turcia şi Uniunea Europeană.

Update 21:20 Grupul naţiunilor puternic dezvoltate (G7) va furniza asistenţă umanitară suplimentară Ucrainei, în contextul sezonului de iarnă, a declarat joi după-amiază Annalena Baerbock, ministrul de Externe al Germaniei, ţară care exercită Preşedinţia G7, conform postului german WDR1.

"Partnerii din Grupul G7 pregătesc un nou set de măsuri de asistenţă umanitară pentru sezonul de iarnă. Aceste ajutoare evidenţiază că nu vom accepta încălcarea dreptului internaţional", a afirmat Annalena Baerbock, cu ocazia reuniunii miniştrilor de Externe din Grupul G7, desfăşurată în oraşul german Münster.

Guvernul Germaniei va furniza Ucrainei 100 de generatoare de electricitate, sisteme de încălzire, containere medicale şi paturi şi pături, a precizat Annalena Baerbock.

Update 20:30 Peste o sută de soldaţi ruşi şi ucraineni au fost eliberaţi în cadrul unui schimb de prizonieri, într-o nouă operaţiune între Kiev şi Moscova, au anunţat cele două capitale.

„Astăzi, aducem înapoi 107 dintre combatanţii noştri din închisorile ucrainene”, dintre care „65 vin din republicile populare Doneţk şi Lugansk”, a spus pe Telegram unul dintre principalii lideri separatişti proruşi, Denis Puşilin, potrivit Agerpres. Într-un comunicat, Ministerul Apărării rus a anunţat ceva mai târziu că soldaţii eliberaţi „vor fi aduşi la Moscova” pentru examinări medicale.

La rândul său, Kievul a confirmat acest schimb de prizonieri prin vocea şefului de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, pe Telegram. Potrivit lui Iermak, în acest schimb, „107 de militari (ucraineni) au fost eliberaţi: şase ofiţeri şi 101 de soldaţi şi de sergenţi”, dintre care „mulţi au fost răniţi în martie” în timpul luptelor.

Printre ei, „74 au apărat Azovstal”, uriaşa oţelărie din Mariupol, în sud-estul Ucrainei, ce fusese asediată primăvara de armata rusă.

Update 19:30 O analiză realizată de autorităţile americane arată că pericolul ca Moscova să folosească arma nucleară a crescut.

Analiza a fost realizată de Consiliului Naţional de Informaţii.

Documentul arată că liderii miltiari ruşi au purtat discuţii despre ce ar putea duce la un atac cu arme nucleare.

Într-o precizare recentă, Rusia a transmis că va folosi arme nucleare doar ca răspuns la un atac care ameninţă existenţa ţării.

Însă Rusia a anexat ilegal părţi din Ucraina anul acesta și ar putea argumenta că apărarea regiunilor anexate s-ar încadra în prevederile din doctrina sa privind utilizarea armelor atomice, crede generalul american în retragere Wesley Clark.

Rusia ar urma să aștepte o concentrare a forțelor Kievului pentru a lansa acolo o bombă nucleară tactică.

Update 18:30 Pentagonul a adus, joi, clarificări cu privire la echipa care efectuează inspecții ale stocurilor de arme americane din Ucraina.

Potrivit Ministerului Apărării din SUA, echipa americană nu se află în apropiere de linia frontului războiului și efectuează inspecțiile în funcție de condițiile de securitate.

"O echipă mică formată din personal al Ambasadei SUA la Kiev a efectuat în ultimele două luni mai multe inspecții ale livrărilor americane de asistență de securitate în locații din Ucraina. Aceste locații nu se află aproape de primele linii ale frontului. Din motive de protecție a personalului și de securitate operațională, nu vom comenta în privința numărului de oameni sau a locațiilor de inspecție", a spus secretarul de presă al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder.

"Aceste inspecții nu reprezintă o reacție: nu avem nicio dovadă a deturnării pe scară largă a asistenței de securitate a SUA în Ucraina. Mai degrabă, abordarea noastră în asigurarea răspunderii pentru asistența militară furnizată este una deliberată și proactivă, așa cum este precizat în Planul de contracarare a deturnărilor de armament convențional avansat în Europa de Est", a adăugat oficialul american.

El a mai spus că SUA au efectuat inspecții în Ucraina și înainte de invazia Rusiei în februarie

CNN a relatat anterior că SUA au început să efectueze inspecții ale stocurilor de arme din Ucraina, ca parte a unui efort amplu de a se asigura că ajutorul militar furnizat de Washington nu este deturnat ilegal.

Update 17:30 Nu există dovezi privind existența unor bombe cu material radioactiv la trei centrale nucleare din Ucraina.

Anunțul a fost făcut de inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Inspectorii nu au găsit nicio dovadă de activități nucleare nedeclarate la trei instalații pe care le-au controlat în Ucraina, a precizat AIEA.

"Evaluarea tehnică și științifică a rezultatelor pe care le avem până acum nu a arătat niciun semn de activități și materiale nucleare nedeclarate în aceste trei locații", au subliniat reprezentanții organismului de supraveghere nucleară al ONU.

Aceștia au mai spus că probele de mediu prelevate vor fi analizate de specialiști.

Ucraina a cerut ca inspectorii să viziteze centralele sale nucleare pentru a dezminți afirmațiile Rusiei potrivit cărora Kievul plănuiește să folosească o "bombă murdară".

Termenul desemnează un dispozitiv exploziv convențional conceput să împrăștie, în urma detonației, material radioactiv.

Update 16:30 Rusia a avertizat, joi, Marea Britanie că presupusa implicare a Londrei în atacurile din Crimeea riscă să atragă "consecințe periculoase".

Anterior, oficialii ruși au atribuit armatei britanice actele de sabotaj asupra gazoductelor Nord Stream, în timp ce guvernul de la Londra a negat orice implicare.

Deborah Bronnert, ambasadorul britanic la Moscova, a fost convocată joi dimineață la sediul Ministerului rus de Externe.

"Demersul a avut rolul de a atrage atenția că astfel de acțiuni de confruntare ale britanicilor riscă să escaladeze criza și ar putea conduce la consecințe neprevăzute și periculoase", a transmis Ministerul rus de Externe, citat de Reuters.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului, a declarat că ambasadorul britanic a fost convocat din cauza "implicării Londrei în atacurile comise sâmbătă, împreună cu forțele ucrainene" asupra unor nave militare ruse la Sevastopol.

"Există informații că Forțele Navale britanice au transferat vehicule subacvatice părții ucrainene", susține partea rusă.

Guvernul de la Londra a negat implicarea în atacul din Sevastopol, la fel cum a făcut și în cazul exploziilor care au afectat gazoductele Nord Stream 1 și 2.

Update 15:30 Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a cerut reintroducerea pedepsei cu moartea pentru cei suspectați de sabotaj în timp de război.

Solicitarea lui Medvedev a fost făcută ca răspuns la arestările unor cetățeni ruși și străini suspectați că au complotat pentru a distruge căile ferate și liniile electrice și pentru a sabota operațiunea împotriva Ucrainei.

"Dacă ești un trădător care a comis o crimă în timpul războiului, nu ai dreptul de a-ți proteja viața", a susținut acesta.

Kremlinul a impus un moratoriu asupra pedepsei cu moartea în 1996, ca o condiție pentru a deveni membru al Consiliului Europei.

Însă Rusia s-a retras din acest organism în luna martie, la mai puțin de trei săptămâni de la începerea invaziei în Ucraina.

Update 14:30 Ucraina spune că nu a dat a Rusiei "garanții scrise" pentru deblocarea situației din Marea Neagră Edit
Ucraina a negat, joi, că ar fi oferit noi garanții pentru ca Rusia să revină în acordul privind coridorul de export al cerealelor pe Marea Neagră.

Într-un mesaj postat pe Facebook, Oleg Nikolenko, purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a subliniat țara sa nu şi-a asumat nicio obligație nouă, în afara celor existente deja.

Potrivit oficialului ucrainean, Moscova a revenit asupra deciziei de a se suspenda din acord "datorită eforturilor diplomatice depuse de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi de președintele turc, Recep Tayyip Erdogan".

Secretarul general al ONU și președintele Turciei, în coordonare cu Ucraina, "au găsit cuvintele" pe care președintele rus Vladimir Putin "le-a înțeles", a spus Oleg Nikolenko.

"A fost o poziție de forță, nu de concesii", a susținut diplomatul ucrainean.

Kremlinul a anunțat, miercuri, că Rusia a decis să deblocheze acordul privind exporturile de cereale pe mare după ce Ucraina a oferit "garanții scrise" că nu va folosi coridorul maritim de export în scopuri militare.

Anterior, Moscova a acuzat Ucraina că a folosit drone de pe o navă aflată pe coridorul respectiv pentru a ataca flota rusă la Sevastopol.

Update 12:30 Șapte nave încărcate cu cereale au părăsit, joi, porturile ucrainene, după reactivarea coridorului umanitar de transport pe Marea Neagră.

Ce s-a întâmplat după ce Rusia a revenit în acordul de transport al cerealelor pe Marea Neagră

Anunțul a fost făcut de Oleksandr Kubrakov, ministrul ucrainean al Infrastructurii.

"7 nave cu cereale au plecat din porturile ucrainene în cursul dimineții. Indiferent de situație, Ucraina continuă să sprijine lumea în depășirea crizei alimentare", a scris el pe Twitter.

Conform părții ucrainene, la bordul celor șapte nave se află aproape 300.000 de tone de cereale.

Vasele au ridicat ancora din porturile Odesa, Ciornomorsk și Iujnîi.

Una dintre nave s-ar îndrepta spre Oman iar o alta, spre China, notează CNN.

Update 9:00 Bombardamente puternice au fost raportate joi în zone extinse din Ucraina, deteriorând infrastructura, inclusiv alimentarea cu energie electrică a celei mai mari centrale nucleare din Europa, au declarat oficiali ucraineni, citați de Reuters.

Centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei a fost din nou deconectată de la rețeaua electrică după ce bombardamentele rusești au avariat liniile de înaltă tensiune, a anunțat Energoatom.

Centrala, aflată în mâinile rușilor, dar operată de muncitori ucraineni, dispune de combustibil pentru generatoare pentru 15 zile, a precizat compania.

Atacuri rusești au fost raportate și la Kriviy Rih, în centrul Ucrainei, și la Sumy și Kharkiv, în nord-est. Lupte grele erau în curs de desfășurare în regiunile estice Luhansk și Donețk.

„Inamicul încearcă să păstreze teritoriile capturate temporar, concentrându-și eforturile pentru a limita acțiunile forțelor de apărare în anumite zone", a declarat joi Statul Major al Ucrainei.

Administraţia Joseph Biden s-a declarat mulţumită, miercuri seară, de reactivarea Acordului privind exporturile de cereale ucrainene pe Marea Neagră, subliniind că ar fi important ca tratatul să fie înnoit.

"Este important ca acest acord nu doar să fie implementat, ci şi să fie înnoit spre sfârşitul acestei luni. Acest lucru ar aduce mai multă stabilitate pe piaţă şi ar exercita presiuni pentru scăderea preţurilor", a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, potrivit cotidianului Le Monde.

Şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a salutat decizia Rusiei de menţinere a Acordului privind exporturile de cereale şi a pledat pentru înnoirea tratatului. Acordul dintre Ucraina, ONU, Turcia şi Rusia prevede atât exporturi de cereale ucrainene, cât şi facilitarea exporturilor de alimente şi fertilizatori din Rusia. Acordul este valabil până pe 19 noiembrie şi va fi prelungit automat dacă toate părţile menţin angajamentele.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulţumit miercuri seară omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru eforturile care au condus la decizia Rusiei de reactivare a Acordului privind exporturile de cereale pe Marea Neagră.

"I-am mulţumit preşedintelui Erdogan pentru participarea activă în menţinerea Acordului privind cerealele, pentru susţinerea constantă a suveranităţii Ucrainei şi a integrităţii teritoriale", a declarat Volodimir Zelenski, prin Twitter, potrivit postului de televiziune Sky News.

La rândul său, preşedintele Ucrainei a precizat că a discutat cu Recep Erdogan şi despre acţiuni diplomatice pentru noi schimburi de prizonieri între Ucraina şi Rusia.

Rusia a anunţat, miercuri, reactivarea Acordului privind exporturile de cereale pe Marea Neagră după ce a primit garanţii din partea Ucrainei privind demilitarizarea culoarelor de transport. Rusia suspendase participarea la Acordul privind exporturile de cereale ucrainene pe Marea Neagră, semnat cu Turcia, Naţiunile Unite şi Ucraina, din cauza unor atacuri asupra Portului Sevastopol, atribuite Ucrainei.

Război în Ucraina, 2 noiembrie | Generalii ruși au discutat, în absența lui Vladimir Putin, despre un atac nuclear în Ucraina

Război în Ucraina, 1 noiembrie "Niciun stat din regiune nu poate rezista singur în fața agresiunii Rusiei!", avertizează Maia Sandu la București

Război în Ucraina, 31 octombrieForțele rusești au lovit două remorchere la est de coridorul de cereale. Turcia, nou apel către Kremlin

Război în Ucraina, 30 octombrieLovitură dură pentru Moscova în război

Război în Ucraina, 29 octombrie Nave de război ale Rusiei, bombardate în Marea Neagră

Subiecte în articol: Război Ucraina
TOP articole
Parteneri
Cele mai noi știri pe ANTENA 3 CNN
» Vezi toate știrile