Cele mai importante informații din ultimele 24 de ore:
- Atac cu bombe ghidate asupra Harkov
- Trei răniți la Donețk, după un atac rusesc cu o bombă de 1,5 tone
- Rusia nu intenționează acum să repornească centrala nucleară Zaporojie, spune directorul Rosatom
- WSJ: Rusia își propune să producă 6.000 de drone de tip Shahed pe an
- Ucraina poate folosi avioanele F-16 belgiene doar pe teritoriul ucrainean
- Belgia se angajează să livreze Ucrainei 30 de avioane de luptă F-16
- Membri ai trupei de rock ruso-belaruse Bi-2, care se opune din războiului din Ucraina, au primit cetăţenia Republicii Moldova
- Polonia cumpără din SUA rachete cu rază lungă de acţiune pentru avioanele F-16
- Alertă la Moscova: Armata rusă susţine că a doborât o dronă ucraineană
- Generalul Ben Hodges, despre războiul din Ucraina: "Dacă nu vor câştiga, este eşecul nostru al tuturor"
- Avertismentul generalului Philip Breedlove, fost comandant NATO, despre planul Rusiei: "Putin vrea să fim îngrijoraţi, să cedăm, să capitulăm"
- Sursă ucraineană: instructorii militari francezi vor vizita curând centrele de instruire din Ucraina
- Rusia pretinde că a capturat 2 sate din regiunile Harkov şi Doneţk, ceea ce Ucraina nu a confirmat
- Ministerele ruseşti îi propun lui Putin să elimine talibanii de pe lista organizaţiilor interzise
- Kremlinul susține că NATO se află deja în confruntare directă cu Rusia, după apelul lui Stoltenberg
Update 19:30 Atac cu bombe ghidate asupra Harkov
Trupele ruse continuă să bombardeze Harkovul cu bombe aeriene ghidate, iar un atac a fost raportat marți după-amiază în cartierul Kiev al orașului, a anunțat primarul din Harkov Ihor Terekhov. Potrivit lui Terekhov, bomba KAB a lovit zona unor garaje, iar un incendiu a izbucnit la fața locului. Deocamdată, nu au fost anunțate victime.
Update 18:50 Trupele ruse au lansat un atac cu o bombă aeriană de 1,5 tone asupra satului Oleksiyevo-Druzhkivka din regiunea Donețk pe 28 mai, rănind trei persoane, inclusiv un copil, a declarat guvernatorul Vadim Filashkin, citat de Kyiv Independent.
Oleksiyevo-Druzhkivka este situată la aproximativ 12 kilometri de Kramatorsk, unul dintre orașele cheie deținute de ucraineană din regiunea Donețk. Atacul asupra satului a afectat aproximativ 100 de case, dintre care trei au fost „aproape complet distruse”, potrivit Filashkin. Copilul a suferit răni ușoare, iar alte două victime au fost internate în spital, a spus guvernatorul.
Update 17:00 Rusia nu intenționează acum să repornească centrala nucleară Zaporojie, spune directorul Rosatom
Rusia nu intenționează în prezent să repornească centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, a declarat marți șeful companiei de stat ruse de energie nucleară Rosatom, citat de Reuters. Forțele ruse au ocupat centrala Zaporojie încă de la începutul războiului, iar cele șase reactoare ale sale nu sunt în funcțiune. Agenția de știri de stat rusă TASS a declarat că Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a purtat discuții cu o delegație Rosatom în orașul Kaliningrad, din vestul Rusiei, în urma cărora s-a ajuns la un acord cu privire la siguranţa centralei.
TASS a spus că șeful Rosatom, Alexei Likhachev, a subliniat importanța siguranței centralei și că repornirea acesteia nu este în prezent pe ordinea de zi. Grupul de mediu Greenpeace, au atenţionat, evocând documente care ar fi fost remise AIEA de către Rosatom la jumătatea acestei luni, că Rusia intenţionează să repună în funcţiune centrala şi că acest lucru ar putea presupune o „escaladare fără precedent”. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc că au bombardat cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Update 16:30 WSJ: Rusia își propune să producă 6.000 de drone de tip Shahed pe an
Rusia intenționează să producă 6.000 de drone de tip Shahed pe an, pe lângă dronele de supraveghere, în Zona Economică Specială Alabuga din Tatarstan, a relatat The Wall Street Journal (WSJ), citată de The Kyiv Independent. Armata rusă a folosit drone ieftine, dar eficiente, pentru a ataca Ucraina din toamna anului 2022. Potrivit New York Times, costul fiecărei drone Shahed-136 este de doar 20.000 de dolari.
Se pare că Rusia își intensifică producția internă a propriei versiuni a dronelor Shahed-136 de fabricație iraniană, bazându-se pe componente chinezești și tehnologii iraniene. Moscova a semnat un acord cu Teheranul pentru a construi o fabrica internă de drone la sfârșitul anului 2022 în Tatarstan, obligându-se să plătească parțial 1,7 miliarde de dolari în lingouri de aur, potrivit WSJ.
Update 14:20. Ucraina poate folosi avioanele F-16 belgiene doar pe teritoriul ucrainean
Armele belgiene care urmează să fie furnizate Ucrainei în cadrul acordului de securitate semnat recent, inclusiv avioanele de luptă F-16, sunt destinate a fi utilizate doar pe teritoriul ucrainean, a declarat premierul belgian Alexander De Croo în timpul conferinței de presă de marţi, 28 mai, relatează The Kyiv Independent.
"Tot ceea ce este acoperit de acest acord… este destinat utilizării de către forțele de apărare ucrainene pe teritoriul ucrainean”, a declarat De Croo ca răspuns la întrebarea unui jurnalist dacă Ucraina va putea folosi avioanele F-16 belgiene pentru a doborî avioane rusești în spațiul aerian rusesc.
De Croo și președintele Volodimir Zelenski au semnat acordul de securitate în cadrul căruia Belgia s-a angajat să furnizeze Ucrainei 30 de avioane F-16 până în 2028, primul dintre acestea urmând să sosească până la sfârșitul acestui an.
Ucraina nu a primit încă primul din zecile de F-16 promise de Belgia, Olanda, Danemarca și Norvegia. Declarația lui De Croo vine în contextul în care aliații occidentali discută tot mai mult dacă să permită forțelor ucrainene să lovească obiective militare pe teritoriul rusesc.
Mai multe țări, printre care Lituania, Cehia, Finlanda, Marea Britanie și Suedia, precum și secretarul NATO, Jens Stoltenberg, au cerut aliaților să ridice interdicția de a lovi cu arme occidentale pe teritoriul rusesc.
Update 13:30. Belgia se angajează să livreze Ucrainei 30 de avioane de luptă F-16
Belgia va furniza Ucrainei 30 de avioane de luptă F-16 până în 2028, a declarat marți ministrul belgian de externe Hadja Lahbib pentru postul belgian RTL.
Primul dintre aceste avioane ar trebui să sosească „până la sfârşitul anului", a adăugat ministrul.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi premierul belgian Alexander De Croo au semnat un acord bilateral de securitate pe 10 ani la Bruxelles, pe 28 mai, a anunţat biroul prezidenţial.
Belgia devine a 11-a ţară care semnează un astfel de acord, alături de Spania, Marea Britanie, Germania, Franţa, Danemarca, Italia, Canada, Olanda, Finlanda şi Letonia. Zelenski a ajuns în Belgia la o zi după călătoria în Spania, unde a semnat acordul de securitate cu premierul spaniol Pedro Sanchez.
Conform acordului, Belgia va aloca cel puţin 977 de milioane de euro (aproximativ 1 miliard de dolari) în ajutor militar pentru Ucraina în 2024. În afară de Belgia, Olanda, Danemarca şi Norvegia s-au angajat, de asemenea, să furnizeze Ucrainei zeci de avioane de generaţia a patra fabricate în SUA.
Ministerul danez al Apărării a anunţat în februarie că Ucraina va primi primul lot de avioane de luptă F-16 în această vară.
Numărul exact de avioane F-16 care urmează să fie livrate nu a fost încă stabilit. Olanda şi Danemarca vor oferi cel puţin 37, în timp ce Norvegia şi Belgia s-au angajat să ofere şi ele câteva. Datele de livrare variază între 2024 şi 2025, aşa cum este cazul finalizării preconizate a programelor pilot de formare.
Update 11:40. Membri ai trupei de rock ruso-belaruse Bi-2, care se opune din războiului din Ucraina, au primit cetăţenia Republicii Moldova
Mai mulţi membri ai trupei de rock Bi-2, renumită în Rusia pentru opoziţia sa faţă de războiul din Ucraina, au obţinut cetăţenia Republicii Moldova, a anunţat luni Adrian Băluţel, şeful de cabinet al preşedintei Maia Sandu, relatează AFP.
"Preşedinta Maia Sandu a semnat decretul de acordare a cetăţeniei Republicii Moldova unor membri ai (trupei) Bi-2 şi familiilor acestora", a scris Adrian Băluţel pe reţeaua socială Telegram.
"Ţara noastră protejează demnitatea umană, libertatea de exprimare şi îşi arată solidaritatea cu cei care sunt în pericol", a adăugat el, amintind ca membrii grupului au fost "reprimaţi după ce s-au exprimat împotriva războiului din Ucraina".
Formată în anii 1980 în Belarus, pe atunci parte a Uniunii Sovietice, trupa Bi-2 a părăsit Rusia în semn de protest împotriva ofensivei din Ucraina şi de atunci a susţinut concerte în ţări cu importante comunităţi rusofone.
Purtătorul de cuvânt al grupului a afirmat că au primit cetăţenie moldovenească chitaristul, directorul artistic şi managerul trupei, precum şi rudele acestora, în total nouă persoane. Ei au făcut această solicitare pentru că "este periculos în prezent să călătoreşti cu un paşaport rusesc", a declarat el pentru AFP.
Ei s-au mutat la Chişinău "acum trei-patru săptămâni", dar în prezent sunt în turneu.
"Suntem recunoscători preşedintei Republicii Moldova şi tuturor celor care ne-au ajutat", a răspuns el, menţionând că membrii grupului au întâlnit-o pe Maia Sandu după un concert anul trecut.
Sub preşedinţia Maiei Sandu, fosta republica sovietică, situată între România şi Ucraina, urmează să înceapă în curând negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, aminteşte AFP.
Membrii grupului Bi-2 au fost arestaţi în ianuarie în Phuket, Thailanda, pentru o problemă cu viza de muncă, potrivit autorităţilor care au ridicat apoi posibilitatea expulzării lor în Rusia.
Cazul a stârnit îngrijorare şi a mobilizat oponenţii ruşi care trăiesc în străinătate.
După o săptămână de detenţie, grupul, format din şase membri, dintre care unii au cetăţenie israeliană şi australiană pe lângă cea rusă, a fost eliberat şi a ajuns apoi în Israel înainte de a reveni pe scenă în martie.
Update 09:05. Polonia cumpără din SUA rachete cu rază lungă de acţiune pentru avioanele F-16
Polonia va finaliza pe 28 mai un acord pentru achiţionarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune JASSM-ER pentru avioanele de luptă F-16, a anunţat Ministerul polonez al Apărării.
"Războiul din Ucraina a arătat cât de important este să poţi lovi ţinte situate chiar şi foarte departe de linia frontului, iar raza de acţiune a rachetelor care vor fi achiziţionate este de aproximativ 1.000 de kilometri", a declarat Ministerul Apărării, pe 27 mai, relatează The Kyiv Independent.
Update 07:20. Alertă la Moscova: Armata rusă susţine că a doborât o dronă ucraineană
Alertă în Rusia, după ce o dronă a armatei ucrainene a fost doborâtă în apropierea Moscovei. Oficialii din Aviaţie au comunicat că au fost impuse restricţii de trafic aerian.
Potrivit guvernatorului regiunii, apărarea aeriană a doborât proiectilul ale cărui resturi au căzut peste o casă.
Între timp, problemele continuă să se agraveze în Ucraina. Armata rusă a anunţat că a cucerit noi localităţi, continuând astfel să avanseze pe front.
"NATO creşte gradul escaladării. NATO se joacă cu focul prin retorica sa militară, cade într-un extaz războinic”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agenţiile Reuters şi EFE, preluate de Agerpres.
NATO creşte gradul escaladării. NATO se joacă cu focul prin retorica sa militară, cade într-un extaz războinic", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agenţiile Reuters şi EFE.
Întrebat dacă Rusia şi NATO se apropie de o confruntare directă, el a răspuns: "Nu se apropie, ci deja se află în ea". "NATO este deja implicată în conflict, implicată direct. Aceasta este realitatea cu care va trebui să ne confruntăm de acum înainte", a completat Peskov, referindu-se la ajutorul militar pe care statele Alianţei îl furnizează Ucrainei în războiul declanşat de Rusia.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că apelul lui Stoltenberg de ridicare a restricţiilor asupra folosirii armamentului occidental de către Ucraina nu poate fi o simplă opinie personală exprimată de acesta.
"El este un oficial. El este secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. Acesta este modul în care noi percepem acest lucru", a spus mai departe Peskov, potrivit agenţiei TASS. În orice caz, a adăugat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, "armata noastră ştie ce are de făcut" şi îşi va "continua operaţiunea militară specială", referire la conflictul pe care l-a pornit prin invazia în Ucraina.
Oficialii ruşi au acuzat de mai multe ori Occidentul, în special SUA, de implicare în acest conflict nu doar prin livrările de arme şi muniţii către Ucraina, ci şi prin susţinerea oferită acesteia cu informaţii despre ţintele ruseşti obţinute cu ajutorul sateliţilor, dronelor de recunoaştere şi avioanelor spion.
La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a estimat luni că Jens Stoltenberg "şi-a depăşit atribuţiile" prin apelul lansat către statele membre ale NATO de a permite Ucrainei să atace teritoriul Rusiei cu armele primite în cadrul ajutorului militar.
"Mă îndoiesc că secretarul general îşi poate asuma o asemenea responsabilitate şi să vorbească în numele membrilor blocului", a adăugat Lavrov, cu aluzie la criticile guvernului italian, care s-a delimitat de apelul lui Stoltenberg.
Acesta din urmă estimase într-un interviu acordat publicaţiei The Economist că este deplin "legal" ca Ucraina să execute atacuri în interiorul Rusiei, cu condiţia ca ţintele să fie "obiective militare şi legitime", şi le-a cerut aliaţilor să ridice interdicţia de utilizare a armelor furnizate Ucrainei pentru atacuri pe teritoriul rus.
Regatul Unit a făcut primul pas în acest sens şi a autorizat recent Ucraina să atace Rusia cu armele furnizate de guvernul britanic, dar ceilalţi aliaţi ai Ucrainei încă nu şi-au schimbat oficial poziţia privind restricţiile asupra utilizării armelor livrate Kievului.
O reacţie negativă faţă de solicitarea lui Stoltenberg a avut şefa guvernului italian, Giorgia Meloni. "Nu ştiu de ce dl. Stoltenberg a spus un asemenea lucru, dar cred că trebuie să fim foarte prudenţi", a declarat Meloni, potrivit AFP.
O declaraţie mai dură la adresa lui Stoltenberg a venit din partea vicepremierului italian Matteo Salvini, liderul partidului de extremă-dreapta Liga. "Acest domn fie îşi cere scuze, fie îşi rectifică afirmaţiile, fie demisionează", a indicat Salvini.
Război în Ucraina, 27 mai 2024 | SUA vor participa la summit-ul de pace din Ucraina | Proteste în fața ambasadei din Kiev
Război în Ucraina, 26 mai 2024 | Zelenski, apel către Joe Biden și Xi Jinping să se alăture summitului pentru pace
Război în Ucraina, 25 mai 2024 | Hipermarket din Harkov, lovit de armata rusă. Doi oameni au murit și alți zeci au fost răniți
Război în Ucraina, 24 mai 2024 | Vladimir Putin ar vrea o încetare a focului în Ucraina în actualele linii ale frontului
Război în Ucraina, 23 mai 2024 | Putin se duce în Belarus în timp ce forțele sale fac manevre cu armamentul nuclear tactic