Război în Ucraina, ziua 215. Kremlinul admite "erori" în aplicarea decretului de mobilizare a rezerviştilor

Update 21:30. O adolescentă a murit în timpul unui atac cu rachete

Cel puțin o persoană a murit și mai multe au fost rănite în urma unor atacuri rusești cu rachete în estul Ucrainei, anunță oficialii ucraineni, potrivit CNN.

Atacurile rusești cu artilerie și rachete s-au soldat cu cel puțin un deces și mai mulți răniți în regiunile Harkov și Donețk, potrivit oficialilor ucraineni.

Oleg Synehubov, șeful administrației militare regionale din Harkov, a declarat că un atac cu rachete asupra orașului Pervomaiske a ucis o adolescentă și a rănit alte persoane. Două case au fost distruse.

Mykola Baksheev, primarul orașului Pervomaiske, a declarat că au existat mai multe victime în atac.

În regiunea Donețk, centrul orașului Kramatorsk a fost lovit, provocând pagube la un bloc de apartamente.

Orașul Sloviansk a fost, de asemenea, lovit, anunță primarul Vadym Lyakh.

În ciuda progreselor recente ale forțelor Ucrainei, multe orașe și localități din Donețk și Harkov aflate sub control ucrainean, sunt încă în raza de acțiune a armelor rusești.

Update 20:05. Vladimir Putin i-a acordat cetăţenie rusă celui mai vânat american de către SUA

Preşedintele Vladimir Putin a emis, luni, un decret prin care îi acordă cetăţenie rusă lui Edward Snowden, un fost colaborator al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) care a fugit în Rusia după ce a dezvăluit documente secrete despre activităţi ale Agenţiei pentru Siguranţă Naţională (NSA).

Edward Snowden, în vârstă de 39 de ani, avea rezidenţă permanentă în Rusia din octombrie 2020.

Acum, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis să îi acorde cetăţenie rusă, transmite agenţia Reuters, citată de Mediafax.

Vladimir Putin a emis luni un ordin prezidenţial referitor la "Conferirea cetăţeniei Federaţiei Ruse". Printre persoanele aflate pe listă se numără Edward J. Snowden, a transmis agenţia Interfax.

Anatoly Kucherena, avocatul rus al lui Edward Snowden, a confirmat informaţia. El a precizat că Edward Snowden nu va face obiectul ordinului de mobilizare militară emis de preşedintele Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina.

Edward Snowden, fost colaborator al CIA, a fugit din Statele Unite şi a primit azil în Rusia după ce a dezvăluit în 2013 documente secrete despre operaţiuni internaţionale de supraveghere desfăşurate de Agenţia pentru Siguranţă Naţională (NSA).

Procurorii americani cer ca Edward Snowden să fie extrădat din Rusia pentru a fi judecat pentru acte de spionaj. Snowden contestă acuzaţiile formulate de autorităţile din SUA şi cere anularea acestora.

Edward Snowden nu a fost activ în spaţiul public în Rusia, dar a criticat ocazional pe reţele de socializare online politicile guvernamentale ruse, notează agenţia The Associated Press. El a semnalat în 2019 intenţia de a reveni în Statele Unite dacă i s-ar garanta un proces corect.

Fostul preşedinte american Donald Trump sugera în august 2020 că l-ar putea graţia pe Edward Snowden, pe fondul criticilor referitoare la abordarea autorităţilor judiciare americane în acest caz.

Snowden a argumentat în mod repetat că a dezvăluit documente secrete întrucât a crezut că serviciile de informaţii americane şi-au depăşit atribuţiile şi au încălcat drepturi civice. El a explicat că nu credea că Administraţia Barack Obama ar fi acţionat la o eventuală plângere internă a sa, de aceea a optat pentru publicarea documentelor.

Update 18:50. Kremlinul admite "erori" în aplicarea decretului de mobilizare a rezerviştilor

Administraţia Vladimir Putin a admis, luni, că au fost constatate "erori" în aplicarea decretului prezidenţial de mobilizare militară, pe fondul protestelor şi al tentativelor multor cetăţeni de a părăsi Rusia.

"Există cazuri în care decretul de mobilizare a fost încălcat. Erorile vor fi corectate", a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de cotidianul Le Monde.

Administraţia de la Moscova a anunţat iniţial că decretul privind mobilizarea a aproximativ 300.000 de rezervişti vizează doar persoane cu experienţă militară. Dar au fost semnalate numeroase cazuri în care au fost convocaţi vârstnici, bolnavi şi studenţi.

Mii de persoane au fost reţinute în cursul protestelor faţă de mobilizarea rezerviştilor. De asemenea, mii de cetăţeni ruşi încearcă să părăsească ţara pe la frontierele cu Finlanda, Georgia, Kazahstan şi Mongolia.

Dmitri Peskov a subliniat că, în pofida situaţiei, Rusia nu intenţionează să închidă frontierele.

Update 17:55. SUA, anunţ fără precedent: "Avem un plan dacă Rusia va ataca nuclear" | Ce soluţii are România

Un anunț îngrijorător vine din SUA. Antony Blinken, secretarul de stat american, face o declaraţie fără precedent privind planul lui Putin de a folosi armele nucleare. Aflat în Silicon Valley, preşedintele Klaus Iohannis face apel la calm şi dă asigurări că România este pregătită pentru orice scenariu.

Statele Unite ale Americii au un plan în cazul în care Rusia va ataca nuclear, spune Antony Blinken, secretarul de stat american, care a subliniat că este necesar să ne concentrăm să acționăm cu toții responsabil.

"Am auzit multă retorică iresponsabilă din partea lui Vladimir Putin, dar ne concentrăm să ne asigurăm că acționăm cu toții responsabil, mai ales când vine vorba de acest tip de retorică liberă.

Am fost foarte clar cu ruşii, atât în public, cât şi în privat, pentru a opri discuțiile libere despre armele nucleare.

Orice utilizare a armelor nucleare ar avea efecte catastrofale, desigur pentru ţara care le folosește, dar şi pentru mulţi alţii.

A pierdut deja în ceea ce a încercat să obțină. Pentru că rețineți, ceea ce a spus foarte clar de la început este că obiectivul său a fost să șteargă identitatea Ucrainei ca țară independentă, ceea ce a eșuat deja.

Ucrainenii luptă pentru propriul pământ. Ei luptă pentru propria lor țară. Rușii nu sunt. Și acești soldați ruși care sunt aruncați în acest conflict, deseori neștiind încotro merg sau ce fac – nu este ceva pentru care vor să lupte.

Ucrainenii luptă pentru propriul viitor. Ei luptă pentru propriul lor pământ. Ei luptă pentru propria lor viață", a spus Antony Blinken, secretarul de stat american, într-un interviu pentru CBSnews.

Update 16:33. În timp ce referendumurile din autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk au fost recunoscute ca fiind valide, crește numărul națiunilor care nu sunt de acord cu mișcarea dictată de liderul de Kremlin.

Autoritățile din Kazahstan anunță că susțin „integritatea teritorială" a Ucrainei în timp ce în zonele ocupate au loc referendumuri susținute de Rusia.

Kazahstanul, o fostă republică sovietică și unul dintre partenerii apropiați ai Moscovei, a anunțat că „aderă la principiul integrității teritoriale a statelor". Anunțul apare în timp ce în patru zone ocupate de ruși în Ucraina au loc referendumuri privind aderarea la Rusia, transmite CNN, citat de Mediafax.

Referendumurile sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional și au fost respinse ca fiind „un simulacru" de guvernele occidentale și de Kiev.

”În ceea ce privește referendumurile privind aderarea la Federația Rusă care se desfășoară în statele autoproclamate ale RPL și RPD, precum și în administrațiile militare din regiunile Zaporojia și Herson, Kazahstanul aderă la principiul integrității teritoriale a statelor, al egalității suverane a acestora și al coexistenței pașnice", a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului kazah al Afacerilor Externe, Aibek Smadyarov, citat de agenția de presă Kazinform.

”Președintele nostru a declarat în repetate rânduri, inclusiv în discursul său recent de la tribuna ONU, importanța respectării constante a principiilor dreptului internațional, în baza Cartei acestei organizații globale universale. Carta stipulează responsabilitatea statelor membre ale ONU în menținerea păcii și aderarea la integritatea teritorială a țărilor", a adăugat Smadyarov.

Update 15:40. Oficialii ucraineni îi acuză pe ruși că organizează referendumuri de secesiune în patru regiuni ale Ucrainei ca pretext pentru a-i înrola pe ucraineni în armata rusă, potrivit CNN.

„Scopul principal al falsului referendum este de a ne mobiliza locuitorii și de a-i folosi drept carne de tun", a declarat pe Telegram Ivan Fedorov, primarul ucrainean din Melitopol, un oraș ocupat de ruși.

Oficialii ucraineni mai spun că deplasările tinerilor în afara Ucrainei ocupate au devenit mult mai dificile de când președintele rus Vladimir Putin a anunțat o mobilizare parțială. Astfel de călătorii în sudul Ucrainei au fost dificile, dar posibile, prin coridoare amenajate.

Update 15:30. O explozie uriașă a avut loc în orașul Melitopol, din sudul regiunii Zaporojie. Din primele informații se pare că un soldat s-a aruncat în aer din greșeală, a scris pe Telegram un membru al Consiliului General al Administrației Regiunii.

Update 15:10. Un spital din Donețk a fost distrus după ce a fost lovit de o rachetă rusă, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei. 

 Într-o postare Telegram, oficialii au spus că regiunea industrială din estul țării a fost atacată de 26 de lovituri rusești în doar 24 de ore. 

”În timpul zilei, forțele de ocupație ale Rusiei au atacat 11 așezări. Civili au fost uciși și răniți”, se arată în postare. 

Ministerul a adăugat că două rachete au lovit orașul Kramatorsk, care se află în regiunea Donețk. 

„Un spital, o casă privată, trei blocuri de apartamente și mai multe garaje au fost distruse”, se arată în comunicat, potrivit SkyNews.

Update 14:50. Cel puţin 13 persoane au fost ucise, iar alte 21 au fost rănite în urma atacului armat comis luni într-o şcoală din oraşul rus Ijevsk, situat la aproximativ 1.200 de kilometri est de Moscova, potrivit celui mai recent bilanţ anunţat de autorităţile ruse.

Atacul armat a avut loc luni dimineaţă la Şcoala 88 din oraşul Ijevsk.

"Conform informaţiilor preliminare, atacul s-a soldat cu moartea a 13 persoane, şase adulţi şi şapte copii. Paisprezece adulţi şi şapte copii au fost răniţi", a anunţat Comitetul rus pentru Investigaţii, citat de agenţia de presă Tass.

Update 13:20. Amenințarea președintelui rus, Vladimir Putin, de a folosi arme nucleare în invazia Ucrainei „ar putea fi o realitate”, spune președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Poate că ieri a fost cacealma. Acum, ar putea fi o realitate”, a declarat Zelenski pentru CBS într-un interviu difuzat duminică. „Nu cred că glumește”, mai spune Zelenski, potrivit CNN. 

Update 12:20. Cel puțin nouă persoane au fost ucise și 20 au fost rănite, după ce un bărbat cu două pistoale a deschis focul într-o școală din Ijevsk, localitate situată în partea de vest a Munților Ural.

Printre cei uciși se numără cinci elevi, doi profesori, și doi agenți de pază.

Update 11:40. Ucrainenii au descoperit încă două gropi care conțin cadavrele a sute de persoane în orașul nord-estic Izium, pe care Kievul l-a recucerit de la Rusia în această lună, a declarat președintele Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax. 

Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu difuzat de CBS duminică seara. „Astăzi am primit mai multe informații... Au găsit încă două gropi comune, gropi mari, cu sute de oameni... Este vorba despre (micul) oraș Izium”, a spus Zelenski.

Autoritățile ruse nu au comentat afirmația lui Zelenski. Moscova neagă în mod regulat comiterea de atrocități în războiul din Ucraina sau că atacurile ar fi vizat civili.

„Sancțiunile trebuie să continue. Aceste sancțiuni vor avea un impact politic, dar și financiar”, a mai spus președintele ucrainean.

Update 11:00. America susține că va răspunde ferm la orice utilizare a armelor nucleare împotriva Ucrainei. 

„Dacă Rusia depășește această linie, vor exista consecințe catastrofale pentru Rusia”, a declarat consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, pentru NBC News, citat de SkyNews. 

”Statele Unite vor răspunde decisiv”. 

 În urmă cu câteva zile, liderul rus, Vladimir Putin, a anunțat că Rusia va folosi orice arme pentru a-și apăra teritoriul. Acesta a subliniat că nu glumește și că va folosi „toate mijloacele pe care le are la dispoziție” dacă teritoriul rus va fi amenințat. 

Update 10:15. Rușii se revoltă în fața mobilizării parțiale decretate de Putin. Un bărbat care urma să fie trimis pe front a deschis focul într-un birou de înrolare și l-a împușcat pe comisarul militar. Potrivit agenției de presă TASS, se pare că cel vizat a fost șeful comitetului local de recrutare. Bărbatul care a deschis focul a fost reținut. 

Update 08:50. Au fost violențe greu de descris în republica Daghestan din sudul Rusiei. Sute de oameni s-au luptat cu forțele de ordine în timpul protestelor față de mobilizarea parțială anunțată de Vladimir Putin. 

Polițiștii au tras focuri de armă după ce protestatarii au blocat un drum, iar pe Twitter au apărut imagini din mijlocul ciocnirilor brutale. 

Mai mulți polițiști au fost filmați în timp ce loveau chiar şi femei care au luat parte la manifestație. 

Vă avertizam urmează imagini cu un puternic impact emoțional. 

Update 08:25. Kremlinul a stabilit deja scenariul anexării celor 4 regiuni separatiste din Ucraina. 

Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, urmează să-l dezbată pe 29 septembrie, iar decizia finală va fi luată chiar a doua zi. 

Occidentul se așteaptă ca rezultatele la referendum să fie falsificate masiv în favoarea anexării regiunilor separatiste. 

Iar zeci de state au anunțat deja că nu vor recunoaște acest referendum. 

Mesajul propagandei ruse suna cu totul diferit de cel anunțat de Kiev. Potrivit Kremlinului, ucrainenii se bucura sa participe la aceste referendumuri comandate de Moscova. Ba chiar ar fi votat în favoarea alipirii regiunii lor - Lugansk, Doneţk, Herson sau Zaporojie - la Rusia. Agenția TASS a citat un sondaj realizat de Institutul Republican din Crimeea pe un eșantion de 500 de persoane. Iar dintre cei care au participat la referendum și au răspuns la întrebare, 93% au susținut aderarea regiunii Zaporojie la Federația Rusă, în timp ce doar 7% au susținut statutul ucrainean al regiunii, spune institutul. 

Ruşii insistă că procesul va fi în totalitate transparent. Opt state au fost astfel convinse de Kremlin să-și trimită mai mulți observatori la scrutine pentru a verifica alegerile. Conform autorităților de la Kiev, pe lângă Belarus şi Siria, printre acestea se numără şi Brazilia sau Venezuela. 

Între timp, la Kremlin s-a stabilit deja felul în care cele patru regiuni ale Ucrainei vor fi anexate. Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, urmează să dezbată subiectul pe 29 septembrie, iar decizia finală va fi luată chiar a doua zi. Cu atât mai mult, Occidentul se așteaptă ca rezultatele la referendum să fie falsificate masiv în favoarea anexării. 

Odată încheiate referendumurile, autoritățile de la Kremlin anunță că doctrinele Rusiei, inclusiv cele nucleare, vor fi extinse și la posibilele noi teritorii anexate. 

Procedura de încorporare a teritoriilor ucrainene Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie în componenţa Rusiei, în cazul unui sprijin popular la referendumurile respective, va fi efectuată rapid, a spus si Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al Kremlinului. 

Referendumurile din autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk au fost recunoscute ca fiind valide, scrie TASS, potrivit Rador.

Referendumul privind intrarea Lugansk în Federația Rusă a fost validat, deoarece la el au participat peste 50% dintre alegători, a declarat șeful Comisiei Electorale Centrale. Prezența la vot în Lugansk, în cele trei zile de scrutin, până la ora 20:00, ora Moscovei, este de 76,09%.

Prezența la vot la referendumul desfăşurat în regiunea Herson pentru intrarea în componenţa Rusiei este de 48,91%, iar prezența la vot la referendumul din regiunea Zaporijjia a fost de 51,55%, în cele trei zile de scrutin, luând în calcul inclusiv voturile din străinătate.

Serbia nu recunoaște rezultatele așa-numitelor „referendumuri” din teritoriile ucrainene ocupate, a declarat de șeful ministrul sârb de Externe, Nikola Selakovici.

„Serbia, în conformitate cu Carta ONU și cu principiile și normele dreptului internațional public, nu poate recunoaște rezultatele referendumului din regiunile ucrainene”, a spus Selakovici, răspunzând la întrebarea dacă Serbia recunoaște rezultatele referendumului din regiunile ucrainene ocupate.

Potrivit șefului diplomației sârbe, acest lucru contrazice interesele naționale ale țării.

„Pe de altă parte, ar contrazice complet interesele noastre naționale, politica noastră de păstrare a integrității și suveranității teritoriale și angajamentul față de principiul inviolabilității granițelor”, a adăugat Selakovici.

Consilierul șef al președintelui turc, Ibrahim Kalin, a declarat sâmbătă la postul de televiziune NTV că Turcia nu va recunoaște rezultatele referendumului organizat de Rusia în teritoriile ocupate în Ucraina.

„Asemenea poziției noastre cu privire la Crimeea, nu recunoaștem rezultatul referendumurilor pe care Rusia vrea să le desfășoare. Recunoaștem suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei", a spus Kalin. Politicianul a mai spus că Turcia de la bun început sprijină Ucraina și că este singura țară care „căută să pună capăt războiului”.

În ciuda relațiilor strânse cu Kremlinul, Turcia continuă să recunoască Crimeea ca teritoriu ucrainean. Președintele Erdogan a spus recent că ocuparea Crimeei de către Rusia este impusă de dreptul internațional, fiind un element important al securității și stabilității globale.

Procedura de „alăturare” a așa-ziselor „republici populare” Lugansk și Donețk și a teritoriilor ocupate de ruși în Ucraina după 24 februarie, Herson și Zaporojie, ar putea să aibă loc în data de 30 septembrie, scrie, duminică, presa rusească.

Conform presei rusești, se așteaptă ca Putin să se adreseze parlamentului rus în aceeași zi.

Președintele american Joe Biden, a avertizat vineri Rusia că vor exista costuri „rapide și severe” dacă Moscova se va folosi de referendumuri „false” pentru a anexa o parte mai mare din Ucraina, relatează AFP.

„Referendumurile Rusiei sunt un simulacru – un pretext fals pentru a încerca să anexeze cu forța părți din Ucraina, încălcând flagrant dreptul internațional”, a spus Biden într-o declarație. „Vom lucra cu aliații și partenerii noștri pentru a impune costuri economice suplimentare rapide și severe Rusiei.”