Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Vladimir Putin: Rusia va amplasa arme nucleare tactice în Belarus
- Sursă ucraineană: rușii au atacat un centru de livrare a ajutoarelor umanitare
- 5.000 de infractori, lăsați în libertate, după ce au luptat în grupul Wagner
- Peste o treime dintre ucraineni cunosc cel puțin o persoană care a murit sau a fost rănită în timpul războiului
- Zelenski: „Nu am primit nicio propunere de pace din partea lui Xi”
- Călugării de la o mănăstire istorică din Kiev sfidează ordinul de evacuare
- Ministru ucrainean, la ONU: Există riscul unui "scenariu Fukushima în mijlocul continentului european"
- Asaltul rusesc asupra Bahmut a "stagnat în mare parte", afirmă Ministerul britanic al Apărării
- Premierul Italiei, răspuns acid despre războiul din Ucraina: "Spuneți-i asta lui Putin!"
- Oficialii ONU au constatat atrocităţi comise de forţele militare ucrainene şi ruse
- Polonia, "despăgubită" cu aproape un miliard de euro de la Uniunea Europeană pentru armamentul livrat Ucrainei
- Rusia anunță că își crește producția de bombardiere strategice
Update 21:45 Rusia va amplasa arme nucleare tactice în Belarus, a anunțat sâmbătă președintele rus Vladimir Putin, potrivit BBC.
Președintele Putin a declarat că această mișcare „nu va încălca acordurile de neproliferare nucleară”. Vladimir Putin a comparat situația cu armele americanilor din Europa, potrivit presei de stat din Rusia.
De asemenea, rușii nu vor transfera controlul asupra armelor sale către Minsk. Depozitul pentru armele din Belarus va fi construit până la 1 iulie.
Putin nu a precizat când vor fi transferate armele în Belarus. Totuși, un număr mic de sisteme de rachete tactice Iskander, care pot fi folosite pentru a lansa arme nucleare, au fost deja transferate în Belarus.
Va fi pentru prima dată de la mijlocul anilor '90 încoace când Moscova va avea arme nucleare în afara țării, potrivit BBC. Regimul din Belarus este un aliat ferm al Kremlinului și un susținător al invaziei din Ucraina.
Update 20:45 Rușii au tras asupra unui punct de livrare a ajutoarelor umanitare din orașul Herson, rănind doi civili, potrivit armatei ucrainene.
„Ocupanții ruși continuă să bombardeze locurile în care civilii primesc ajutoare Noaptea trecută, armata rusă a atacat un "punct de invincibilitate" în Kostiantynivka, în regiunea Donețk.
Ținta de astăzi a artileriei ruse este un punct de livrare a ajutorului umanitar din Herson", a declarat Oleksandr Prokudin, șeful Administrației militare regionale din Herson, potrivit Sky News.
Ucraineanul a mai anunțat că două persoane au fost rănite în timpul atacului. Este vorba despre o femeie de 41 de ani și un bărbat de 25 de ani.
Update 19:40 Mii de prizonieri ruși au fost grațiați și eliberați după ce au luptat în cadrul grupării de mercenari Wagner. Aceasta luptă pe frontul ucrainean alături de armată rusă.
Peste 5.000 de infractori au fost grațiați după ce și-au încheiat contractele în cadrul grupului de mercenari Wagner, a anunțat sâmbătă Evgheni Prigojin, șeful grupării, potrivit Sky News.
Grupul Wagner, format inițial din veterani ai forțelor armate ruse, a căpătat un rol mult mai important în războiul din Ucraina după ce armata rusă a suferit o serie de înfrângeri anul trecut.
Prigozhin a recrutat mii de bărbați din închisori, oferindu-le șansa de a fi liberi în schimbul participării la unele dintre cele mai periculoase lupte din Ucraina.
„În prezent, peste 5.000 de persoane au fost eliberate prin grațiere după ce și-au încheiat contractele cu Wagner", a declarat liderul grupării pe Telegram.
În prezent, forțele Wagner sunt concentrate în zona Bakhmut.
Update 18:20 16 oameni au fost ucişi și zeci au fost răniţi, în urma bombardamentelor rusești asupra mai multor regiuni din Ucraina, în cursul săptămânii.
Președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaţilor sprijin și susține că armata ucraineană are nevoie de armament pentru a începe următoarea contraofensivă.
Lupte puternice au avut loc la Bahmut iar în Zaporojie un bloc de locuinţe a fost lovit de rachetele ruseşti, făcând victime, printe care şi copii.
Detalii de la faţa locului a oferit, la Antena 3 CNN, corespondentul special CNN Ivan Watson.
Update 17:30 Peste o treime dintre ucraineni cunosc cel puțin o persoană care a murit sau a fost rănită în timpul războiului, potrivit unei statistici realizate de o organizație din Ucraina.
Potrivit studiului, 37% dintre ucraineni susțin că au o rudă sau o cunoștință care a fost rănită sau ucisă de la începutul invaziei rusești. Este vorba despre victime din armată sau din rândul civililor.
Sondajul a fost realizat de Centrul Razumkov. Datele nu pot fi confirmate din surse oficiale deoarece Ucraina nu oferă informații despre victimele din armată.
Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați, 8.317 civili au murit și 13.892 au fost răniți până la 20 martie 2023.
Totuși, cifrele ar putea fi mult mai mari, deoarece nu includ victimele din teritoriile ocupate sau din zonele aflate pe linia frontului.
Sondajul realizat de Centrul Razumkov a mai arătat că 28% dintre respondenți au rude apropiate sau membri ai familiei care au fugit din țară după începutul războiului. Cei mai mulți au rămas în Polonia și Germania.
Sondajul a fost realizat în lunie februarie și martie.
Update 16:00 Volodimir Zelenski susține că nu a primit o propunere de mediere a păcii între Ucraina și Rusia din partea Chinei, a declarat președintele ucrainean pentru Japan News.
Zelenski a declarat că a dat „mesaje directe" prin canalele diplomatice pentru a arăta că vrea să vorbească cu liderul chinez Xi Jinping, dar nu a primit niciun răspuns.
„Nu am primit o propunere de mediere din partea Chinei. Nu am primit o propunere de întâlnire", a spus liderul ucrainean, potrivit Sky News.
Zelenski și-a exprimat scepticismul cu privire la propunerea în 12 puncte a Chinei, care solicită încetarea focului și negocieri de pace, afirmând că „respectarea suveranității și a integrității teritoriale" trebuie să fie pe primul loc.
Planul în 12 puncte al Beijingului îndeamnă toate părțile să respecte suveranitatea tuturor națiunilor, să protejeze instalațiile nucleare civilii și prizonierii de război și să faciliteze exporturile de cereale. Totuși, până în prezent, China a refuzat să condamne agresiunea Rusiei.
Update 14:30 Într-o mănăstire din Kiev care a jucat un rol crucial atât în istoria Ucrainei, cât și în cea a Rusiei, zeci de călugări acuzați de loialitate față de Moscova sfidează evacuarea.
Guvernul a spus că trebuie să părăsească Lavra Kyiv-Pechersk până miercuri, dar călugării spun că ordinul nu are niciun temei și intenționează să rămână "cât de mult timp este posibil din punct de vedere fizic", relatează AFP.
"Nu există niciun temei legal" pentru expulzare, a declarat pentru AFP arhiepiscopul Kliment, un purtător de cuvânt al bisericii, în mănăstire.
Călugării sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care se afla sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Ruse.
"Biserica noastră a fost prima dintre organizațiile religioase din Ucraina care a condamnat războiul (președintelui rus Vladimir) Putin împotriva Ucrainei", a declarat Kliment.
Dar guvernul a declarat la începutul acestei luni că evacuează biserica, invocând "încălcări" ale normelor privind proprietatea de stat.
Purtătorul de cuvânt a declarat că acum există o amenințare de "expulzare forțată" și întreruperi ale curentului electric, apei și internetului.
"Vom rămâne în Lavra atât timp cât va fi fizic posibil", a spus el.
Într-un mesaj video, Mitropolitul Pavlo, care este directorul Lavrei, a făcut apel la credincioși să "apere acest loc sfânt împreună cu noi".
Kliment a declarat că peste 200 de călugări și 300 de studenți trăiesc în acel loc, plin de biserici cu cupole aurii și care se întinde pe o suprafață de peste 20 de hectare.
Update 12:30 Ministrul ucrainean al Protecției Mediului și Resurselor Naturale Ruslan Strileț a alertat asupra situației precare a cinci milioane de concetățeni de-ai săi care nu au acces la apă potabilă din cauza războiului.
Potrivit lui Strileț, care s-a exprimat în cadrul Conferinței ONU privind Apa și Dezvoltarea Durabilă, ținută la New York, aproximativ 70 la sută din populația Ucrainei riscă să sufere din cauza lipsei de apă potabilă ca urmării a distrugerii infrastructurii hidraulice de către ruși.
Ministrul ucrainean a avertizat totodată în privința unei eventuale catastrofe nucleare, deoarece scurgerea apei din lacul de acumuluare Kahovka riscă să perturbe sistemele de răcire ale centralei nucleare din Zaporojie, ocupată de Rusia de peste un an.
Există riscul „unui posibil scenariu Fukushima în mijlocul continentului european din cauza Rusiei”, a declarat Ruslan Strileț.
Update 10:30 Asaltul Rusiei asupra orașului Bahmut, intens contestat din estul Ucrainei, a fost "în mare parte blocat", afirmă Ministerul britanic al Apărării.
Acest lucru este probabil în primul rând un rezultat al uzurii extreme a forțelor rusești. Ucraina a suferit, de asemenea, pierderi grele în timpul apărării sale.
Ministerul a declarat că situația Rusiei a fost probabil înrăutățită de "tensiunile dintre Ministerul rus al Apărării și Grupul Wagner, ambele contribuind cu trupe în acest sector", relatează The Guardian.
Bătălia pentru Bahmut a fost cea mai lungă și cea mai sângeroasă din războiul Rusiei în Ucraina.
Ministerul britanic a declarat că, în schimb, Rusia și-a mutat probabil concentrarea operațională spre Avdiivka, la sud de Bahmut, și spre sectorul Kremina-Svatove din nord - "zone în care Rusia probabil că aspiră doar să își stabilizeze linia frontului".
Acest lucru sugerează o revenire generală la un proiect operațional mai defensiv, după rezultatele neconcludente ale încercărilor sale de a desfășura o ofensivă generală începând cu ianuarie 2023.
Update 09:00 Este nevoie de o atenție sporită pentru regiunea Mării Negre, spune ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr: România sprjină o abordare integrată a posturii aliate pe întregul flanc estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, vineri, cu ambasadorul Danemarcei, Uffe A. Balslev, ambasadoarea Estoniei, Ingrid Kressel, ambasadoarea Finlandei, Marjut Akola, ambasadoarea Norvegiei, Siri Barry, ambasadoarea Suediei, Therese Hyden și însărcinatul cu afaceri al Lituaniei, Donatas Augulis.
În cadrul întâlnirii, oficialul român a subliniat nivelul excelent al cooperării dintre România și țările reprezentate la întâlnire, în cadrul organizațiilor internaționale, salutând unitatea și solidaritatea membrilor Uniunii Europene și aliaților NATO, care contribuie la întărirea reciprocă a celor două organizații, informează MApN.
„Țările din flancul nordic și Țările Baltice ocupă un loc special în arhitectura de securitate euro-atlantică, iar România va rămâne profund angajată în dezvoltarea relațiilor de cooperare cu țările pe care dumneavoastră le reprezentați la București,” a declarat Angel Tîlvăr.
La discuțiile legate de situația generată de războiul din Ucraina şi implicațiile asupra securității euroatlantice, a fost subliniată importanța continuării sprijinului internațional pentru Ucraina. În context, au fost evidențiate eforturile României pe acest palier, prin menționarea sprijinului multidimensional oferit țării vecine. De asemenea, oficialul român a reiterat importanta susținerii practice şi consolidarea apărării şi rezilienței partenerilor din vecinătatea estică, precum Republica Moldova.
De asemenea, au fost discutate aspecte referitoare la pregătirea agendei Summitului NATO de la Vilnius, care va avea loc în luna iulie a acestui an, atât în domeniul posturii colective de descurajare și apărare, în cel al operaționalizării Conceptului Strategic al NATO, precum și continuarea sprijinului pentru statele vulnerabile din regiunea Mării Negre.
Având în vedere actualul context de securitate și perspectivele pentru perioada următoare, ministrul Tîlvăr a pledat pentru o atenție sporită care trebuie să fie acordată regiunii Mării Negre, subliniind că România sprjină o abordare integrată a posturii aliate pe întregul flanc estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, într-o manieră coerentă care să vizeze toate domeniile operaționale, concomitent cu aprofundarea cooperării și coordonării cu partenerii care împărtășesc valori comune.
Un alt subiect important aflat pe agenda discuțiilor a fost cel referitor la aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Ministrul apărării naționale a evidențat necesitatea de a fi continuate eforturile pentru finalizarea cât mai rapidă a acestor demersuri.
„România este un suporter necondiționat al autodeterminării și libertății fiecărui stat de a lua propriile decizii – principii fundamentale ale politicii porților deschise promovate de NATO. De aceea, țara noastră a fost una dintre primele care au ratificat protocoalele de aderare a Finlandei și Suediei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord,” a arătat ministrul apărării naționale.
Oficialul român a evidențiat faptul că aderarea Finlandei și Suediei, alături de măsurile implementate deja sau planificate pentru perioada următoare pentru întărirea posturii de apărare și descurajare în Țările Balice și Polonia, vor contribui la consolidarea întregului flanc estic al NATO.
Update 06:50 Premierul Italiei, răspuns acid despre războiul din Ucraina: "Spuneți-i asta lui Putin!"
Premierul Italiei a dat o replică acidă în Parlament, când unul dintre deputați a cerut să nu mai susțină Ucraina. Giorgia Meloni a spus alesului să îi dea acest mesaj lui Putin, cel care a pornit acest război.
"Onorabilul Scutella ne spune "opriți-vă!" Cred că ar trebui să îi spuneți asta lui Putin, onorate! Mi se pare ciudat că ne spuneți asta nouă pentru că probabil asta trădează o poziție. Asta înseamnă a fi de acord cu invadarea
Ucrainei. Dacă noi ne oprim, atunci suntem de acord! Dacă noi ne oprim, noi devenim de acord cu invadarea Ucrainei. Acum, eu nu sunt atât de ipocrită încât să schimb cuvântul "invazie" cu "pace", a spus Giorgia Meloni.
Rusia a pierdut 169.170 de soldați în timpul invaziei, susțin autoritățile din Ucraina
Aceasta este cea mai recentă actualizare a părții ucrainene privind pierderile suferite de Rusia de la începutul războiului.
Ucrainenii susțin că 169.170 de soldați ruși au fost uciși și 6.921 de vehicule blindate au fost distruse.
Pe lista cu echipamente distruse mai sunt 3.574 de tancuri și 305 avioane.
Informațiile ucrainenilor nu au putut fi verificate din surse independente.
Război în Ucraina, 24 martie | ONU constatat atrocităţi comise de forţele militare ucrainene şi ruse împotriva prizonierilor de război
Război în Ucraina, 23 martie | Volodimir Zelenski spune că victoria e posibilă anul acesta: ”Dacă Europa ezită, răul ar avea timp să se regrupeze”
Război în Ucraina, 22 martie | Oraşul Harkov lăudat şi medaliat de Volodimir Zelenski pentru rezistenţa în faţa forţelor militare ruse
Război în Ucraina, 21 martie | Moscova ameninţă cu un "răspuns corespunzător", după ce Londra a anunţat că va oferi Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit
Război în Ucraina, 20 martie | Alianța nucleară China-Rusia devine mai puternică | Riposta Statelor Unite