Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Moscova consideră că noile sancţiuni americane urmăresc să influenţeze aleerile prezidenţiale din Rusia
- Imaginile dezastrului. Cum arată oraşul Avdiivka după bombardamentele ruşilor
- Prim-ministrul ucrainean şi membri ai guvernului său se vor deplasa vineri la frontiera cu Polonia
- SUA au dispus sancțiuni de amploare față de Rusia
- Jens Stoltenberg, şeful NATO: Kievul are dreptul de a lovi ținte militare rusești din afara Ucrainei
- Ucraina și Danemarca au semnat un acord de securitate
- Consiliul Europei își reafirmă sprijinul "de neclintit” pentru Kiev
- Atacuri intense în estul Ucrainei, unde sectorul Mariinka este noul punct fierbinte
- UE sancționează aproape 200 de persoane și entități care sprijină efortul de război al Rusiei
- Ucraina ia în calcul un plan nepopular de extindere a încorpărării
- Țările membre UE trebuie să facă mai mult pentru a livra muniții Ucrainei, cere Borell într-o scrisoare
- Trei morți în urma unui atac al Rusiei cu drone asupra Odesei
- SUA vor impune noi sancțiuni Rusiei
- 13 obuze rusești au lovit un sat din Donețk. O persoană a murit și alte nouă au fost rănite
- Mai mulți muncitori ucraineni au fost răniți în urma unui atac asupra unei centrale electrice din Donețk
- ONU: Zeci de milioane de ucraineni și-au părăsit țara de la începutul războiului
- Ucraina va primi avioane F-16 din Danemarca, în această vară
Update 21:15. Moscova consideră că noile sancţiuni americane urmăresc să influenţeze aleerile prezidenţiale din Rusia
Cele circa 500 de noi sancţiuni împotriva Rusiei, anunţate vineri de Statele Unite, urmăresc să creeze disensiuni între cetăţenii ruşi înaintea alegerilor prezidenţiale din martie, a declarat ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, conform agenţiei TASS preluate de AFP.
"Noile restricţii sunt o nouă tentativă neruşinată şi cinică de a se amesteca în treburile interne ale Rusiei, de a ne forţa să renunţăm la interesele noastre vitale, de a diviza societatea rusă înaintea (...) alegerilor prezidenţiale, a susţinut diplomatul.
Declaraţiile sale au fost consemnate şi de Reuters, care preia agenţia de presă rusă RIA. Reuters precizează că printre entităţile ruse sancţionate se numără Sistemul Naţional de Plăţi cu Cardul, care operează sistemul de plăţi Mir; SPB Bank; producătorul de aur Ujuralzoloto; producătorul de ţevi TMK şi cel de oţel Mekel. Sistemul Naţional de Plăţi cu Cardul a reacţionat afirmând că sancţiunile nu vor afecta tranzacţiile din interiorul ţării. SUA au impus sancţiuni şi producătorului limuzinelor Aurus. Kremlinul anunţase joi că preşedintele rus Vladimir Putin i-a făcut cadou un astfel de automobil de lux conducătorului nord-coreean Kim Jong Un, notează Agerpres.
Update 20:24. Un avion rusesc A-50 a fost doborât în apropierea Mării Azov
Update 20:00. Imaginile dezastrului. Cum arată oraşul Avdiivka după bombardamentele ruşilor
Update 19:00 Prim-ministrul ucrainean şi membri ai guvernului său se vor deplasa vineri la frontiera cu Polonia
Prim-ministrul ucrainean şi membri ai guvernului său se vor deplasa vineri la frontiera cu Polonia, blocată de agricultori polonezi furioşi, a anunţat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, informează AFP.
"Suntem gata să facem propuneri, să luăm decizii, să facem paşi de întâmpinare", a declarat Zelenski, adăugând că nu ştie "dacă partea poloneză va fi acolo sau nu", la o zi după apelul său la negocieri mai devreme de sâmbătă între guvernele celor două ţări, pentru a depăşi blocajul. Preşedintele ucrainean a declarat miercuri că guvernul său se va deplasa la frontiera poloneză înainte de sâmbătă, 24 februarie, data când vor fi marcaţi doi ani de la declanşarea invaziei ruse, îndemnându-l totodată pe prim-ministrul polonez Donald Tusk să facă acelaşi lucru.
Update 18:00. SUA au dispus sancțiuni de amploare față de Rusia
Statele Unite au dispus vineri sancțiuni de amploare împotriva Rusiei din cauza morții liderului opoziției Alexei Navalnîi și pentru a marca doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Sancțiunile privind Rusia adoptate de SUA vizează peste 500 de persoane și entități, Washingtonul încercând să crească presiunea asupra Moscovei, relatează Reuters.
Sancțiunile au vizat mai multe bănci rusești, firme de investiții, fonduri de capital de risc și companii fintech, inclusiv SPB Bank, deținută de SPB Exchange, care este a doua cea mai mare bursă de valori din Rusia. Sancțiunile Statelor Unite au vizat, de asemenea, viitoarea producție și exporturile de energie ale Rusiei.
Update 17:00. Jens Stoltenberg, şeful NATO: Kievul are dreptul de a lovi ținte militare rusești din afara Ucrainei
Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, în urmă cu doi ani, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă în mod explicit că Kievul are temeiul de a lovi ținte militare rusești aflate în afara Ucrainei, în conformitate cu normele dreptului internațional, relatează The Irish Times.
"Este la latitudinea fiecărui aliat să decidă dacă există anumite avertismente cu privire la ceea ce livrează, iar diferiți aliați au avut politici puțin diferite în această privință. Dar, în general, trebuie să ne amintim despre ce este vorba. Acesta este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional. Iar conform dreptului internațional, Ucraina are dreptul la autoapărare.
Iar acest lucru include și lovirea unor ținte militare legitime, ținte militare rusești, în afara Ucrainei. Acesta este dreptul internațional și, bineînțeles, Ucraina are dreptul să facă acest lucru, să se protejeze”, a declarat Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
Update 16:00. Ucraina și Danemarca au semnat un acord de securitate
Danemarca și Ucraina au semnat un acord de securitate. Anunțul a fost făcut de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Vineri, acesta s-a întâlnit cu premierul danez Mette Frederiksen.
Volodimir Zelenski a anunțat pe platforma X că acordul „a confirmat sprijinul neclintit al Danemarcei pentru poporul ucrainean” și include „cel puțin 1,8 miliarde de euro în asistență pentru acest an”.
Acordul a fost semnat vineri, în timpul vizitei pe care premierul danez Mette Frederiksen a făcut-o la Liov, în vestul Ucrainei, potrivit Sky News. Cei doi lideri au vizitat un cimitir și au adus un omagiu soldaților căzuți în timpul luptelor, a precizat biroul președintelui ucrainean.
Update 15:10 Consiliul Europei își reafirmă sprijinul "de neclintit” pentru Kiev.
Liderii Consiliului Europei, instituţia care garantează statul de drept pe continent, şi-au reafirmat vineri sprijinul "de neclintit" pentru Kiev, cu o zi înainte de împlinirea a doi ani de la invazia Rusiei asupra Ucrainei, relatează AFP.
"Marcăm un moment pe care nimeni nu ar fi vrut să îl vadă", a declarat Marija Pejcinovic Buric, secretarul general al Consiliului, în faţa a aproximativ 150 de persoane, membri ai Consiliului, reunite în faţa instituţiei cu sediul la Strasbourg.
"Viitorul Ucrainei trebuie să fie un viitor liber şi european. Iar Consiliul Europei este ferm hotărât să contribuie la acest lucru", a insistat ea.
"Acest angajament se află în centrul tuturor acţiunilor pe care le-am întreprins pentru a sprijini Ucraina şi poporul său", a adăugat ea, menţionând în special registrul daunelor aduse Ucrainei, care deschide calea pentru un mecanism internaţional pentru ca Rusia să ofere compensaţii Kievului pentru distrugerile cauzate de războiul său de agresiune.
Moscova a fost exclusă din Consiliul Europei la scurt timp după izbucnirea războiului, care a început la 24 februarie 2022.
Ambasadorul Ucrainei la Consiliul Europei, Boris Tarasiuk, a cerut comunităţii internaţionale "să-şi întărească" sprijinul "împotriva agresorului pentru a evita alte atrocităţi".
"Să nu ne întrebăm cât va dura acest război, ci mai degrabă cum putem accelera victoria noastră comună. Calculul este simplu: mai mult efort înseamnă victorie mai rapidă, înseamnă pace", a spus Tarasiuk.
"Reiterăm condamnarea noastră fermă şi fără echivoc a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi sprijinul nostru de neclintit pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", au declarat liderii Consiliului, Marija Pejcinovic Buric, Dominique Hasler, ministrul afacerilor externe al Luxemburgului, şi Theodoros Rousopoulos, ultimii doi fiind preşedinţii Comitetului de Miniştri, respectiv Adunării Parlamentare, organele executive şi parlamentare ale Consiliului Europei.
"Trebuie depuse toate eforturile pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru toate încălcările drepturilor omului şi crimele comise în timpul acestui război", a insistat la rândul său comisarul pentru drepturile omului al Consiliului, Dunja Mijatovic
Update 14:15 Atacuri intense în estul Ucrainei, unde sectorul Mariinka este noul punct fierbinte.
Armata rusă a efectuat circa 100 de atacuri în ultimele 24 de ore pe frontul din estul Ucrainei, dintre care aproape jumătate în sectorul Mariinka, un nou "punct fierbinte" împreună cu zona Avdiivka, a declarat armata ucraineană vineri, potrivit AFP.
"Inamicul a făcut 43 de încercări de a străpunge apărarea trupelor noastre" în zona Mariinka, situată în regiunea Doneţk, precizează Statul Major ucrainean în buletinul său cotidian de vineri dimineaţă.
Oraşul Mariinka, în totalitate distrus, a fost preluat sub control în decembrie de către armata rusă. De atunci, frontul a fost în mare parte îngheţat în zonă, dar în ultimele zile Moscova şi-a intensificat atacurile spre vest.
Statul Major menţionează localităţile Novomihailovka şi Pobeda, un sat a cărui cucerire a fost revendicată joi de armata rusă, la câteva zile după ce a cucerit oraşul Avdiivka, după luni de lupte sângeroase.
"Nu ne concentrăm doar pe direcţia Avdiivka, căci avem un alt punct fierbinte, în primul rând, avem direcţia Mariinka", a indicat joi seara Dmitro Lîhovii, purtător de cuvânt al Comandamentului operativ pentru această zonă.
"Atât în sectorul Avdiivka, cât şi în sectorul Mariinka, soldaţii noştri au restabilit mai multe poziţii şi, în special, în direcţia Avdiivka, unde în jur de 12 de ocupanţi ruşi s-au predat sau au fost capturaţi de către militarii noştri", a precizat el.
Statul major ucrainean consemnează de asemenea 16 atacuri în direcţia Bahmut şi 14 în sectorul Lîman.
Forţele aeriene ucrainene au anunţat distrugerea a 23 din cele 31 de drone Shahed, de concepţie iraniană, lansate de Rusia împreună cu şase rachete în cursul nopţii trecute asupra mai multor oraşe din sudul Ucrainei, între care Odesa, unde trei persoane au fost ucise.
Armata ucraineană, lipsită de muniţii şi de ajutor occidental, se confruntă cu o situaţie "extrem de dificilă", a recunoscut însuşi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce sâmbătă se împlinesc doi ani de la declanşarea invaziei pe scară largă de către Rusia în Ucraina.
Update 13:40 UE sancționează aproape 200 de persoane și entități care sprijină efortul de război al Rusiei.
UE a adoptat noi sancțiuni împotriva a aproape 200 de persoane și entități. Acestea au legături cu războiul pe care Rusia îl duce în Ucraina. În prezent, pe lista cu sancțiuni UE sunt aproape 2.000 de persoane și entități.
Uniunea Europeană a adoptat vineri cel de-al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pe lista cu sancțiuni au fost trecute 194 de persoane și entități responsabile de acțiuni ostile față de Ucraina, potrivit CNN.
UE a anunțat că este vorba despre "106 persoane și 88 de entități” din "sectoarele militare și de apărare și persoane asociate, inclusiv cei implicați în furnizarea de armament din Coreea de Nord către Rusia”.
Entitățile sancționate au sediul în "India, Sri Lanka, China, Serbia, Kazahstan, Thailanda și Turcia”.
Sancțiunile mai vizează "membri ai sistemului judiciar, politicieni locali și persoanele responsabile pentru deportarea ilegală și reeducarea militară a copiilor ucraineni”.
Scopul noilor sancțiuni este limitarea accesului Rusiei la tehnologa militară, cum ar fi dronele, au mai comunicat reprezentanții UE.
Aproape 2.000 de persoane și entități au fost sancționate în ultimii doi ani, de când Rusia a lansat invazia din Ucraina. Măsurile includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie, care îi împiedică să intre în UE.
Update 12:30 Ucraina ia în calcul un plan nepopular de extindere a încorpărării.
Pe măsură ce războiul din Ucraina intră în al treilea an, cea mai urgentă și mai sensibilă provocare care apasă pe umerii țării este să strângă suficienți soldați noi pentru a respinge inamicul. Ucraina ia în calcul un plan nepopular de extindere a încorporării.
Când Rusia a atacat Ucraina, în urmă cu doi ani, ucrainenii s-au grăbit să se înroleze, gata să moară pentru a-și apăra patria. Astăzi, când Rusia controlează aproximativ un sfert din Ucraina și cele două armate sunt practic în impas de-a lungul unei linii de front de 1.000 de kilometri, acest spirit de a se înrola a dispărut: mulți bărbați ucraineni se sustrag încorporării ascunzându-se acasă sau încercând să dea mită pentru a scăpa de luptă, scrie AP.
De-a lungul liniei de front friguroase, comandanții spun că armata lor este prea mică și formată din prea mulți soldați epuizați și răniți.
Pe măsură ce războiul intră în al treilea an, cea mai urgentă și mai sensibilă provocare politică care apasă asupra Ucrainei este dacă poate aduna suficienți soldați noi pentru a respinge un inamic care are la dispoziție mult mai mulți luptători.
Lipsa de soldați nu este singura problemă a Ucrainei - aceasta este, de asemenea, disperată după ajutorul militar occidental, care a fost mai greu de obținut pe măsură ce războiul se prelungește. Dar mobilizarea unui număr suficient de soldați este o problemă pe care numai Ucraina o poate rezolva.
Pentru a-și reîntregi rândurile, guvernul ucrainean se străduiește să găsească un echilibru între coerciție și persuasiune.
Parlamentul are în vedere o legislație care ar crește potențialul de recruți cu aproximativ 400.000, în parte prin reducerea vârstei de înrolare de la 27 la 25 de ani. Însă propunerea este extrem de nepopulară.
Se estimează că zeci de mii de alți bărbați ucraineni eligibili se sustrag încorporării, în țară sau în străinătate.
Update 11:00 Țările membre UE trebuie să facă mai mult pentru a livra muniții Ucrainei, cere Borell într-o scrisoare.
Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a cerut celor 27 de state membre ale Uniunii Europene să facă mai mult pentru a trimite muniţii în Ucraina, care suferă de o penurie de arme în lupta sa împotriva invaziei Rusiei, relatează AFP şi EFE.
"Soldaţii ucraineni sunt hotărâţi să lupte, dar au nevoie de muniţii. De urgenţă şi în cantităţi enorme", a transmis Borrell miniştrilor de externe şi ai apărării din cele 27 de state membre într-o scrisoare datată miercuri.
În contextul în care sâmbătă se împlinesc doi ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Borrell a reamintit că UE nu şi-a respectat promisiunea de a livra un milion de obuze Kievului până în luna martie a.c.
"Întârzierile în livrarea de muniţii au un cost în materie de vieţi umane şi slăbesc capacităţile de apărare ale Ucrainei", atrage el atenţia.
Din februarie 2023, UE a donat Ucrainei 355.000 de obuze de 155 mm, iar până în luna martie se aşteaptă să livreze 524.000 de obuze.
Conform calculelor Bruxellesului, un total de 1.115.000 de obuze vor fi livrate până la sfârşitul acestui an.
"Ascultându-i pe prietenii noştri ucraineni, este clar că aceasta nu este suficient", a spus Borrell, care a insistat asupra diferitelor opţiuni pe care le au ţările UE pentru a livra arme Kievului.
"Cred deci că este de datoria şi responsabilitatea mea să apelez din nou la dumneavoastră pentru a vedea ce putem face mai mult pentru a sprijini Ucraina", a transmis în scrisoarea sa şeful diplomaţiei europene.
Potrivit lui Josep Borrell, posibilităţile pe care le au la dispoziţie statele membre se împart între "să caute mai adânc în stocurile pe care le au", să facă mai multe comenzi la companiile europene, să cumpere muniţii acolo unde acestea sunt disponibile şi să finanţeze industria ucraineană.
"Ceea ce este necesar, sunt lichidităţi financiare imediate.A nu face nimic nu este o opţiune", a declarat Borrell.
În acest sens, el a spus că industria militară europeană şi-a mărit capacitatea de producţie cu cel puţin 40% şi că ceea ce are nevoie sunt "comenzi (de achiziţie) concrete cu finanţare adecvată".
Agenţia Europeană de Apărare, a indicat Borrell, a încheiat 60 de contracte-cadru pentru muniţii de calibru 155 mm care "au fost insuficient utilizate" şi care poate absorbi comenzi în valoare de 1,5 miliarde de euro, cerând "o utilizare mai bună" a acestor achiziţii comune, potrivit EFE.
În plus, el a spus că Ucraina este pregătită să-şi mărească propria capacitate de producţie dacă primeşte investiţii străine.
Dar, din nou, "este nevoie de finanţare", a subliniat şeful diplomaţiei europene. El a reamintit că Fondul european pentru pace, pe care UE l-a folosit în principal pentru a finanţa livrările de arme către Kiev, este disponibil pentru a oferi finanţare pentru unele dintre aceste opţiuni.
Astfel, fondul poate rambursa guvernelor o parte din banii pe care îi cheltuiesc pentru a cumpăra obuze de 155 mm de la industria UE sau norvegiană, sau pentru muniţii şi rachete care sunt fabricate în mare parte în UE, chiar dacă sunt finalizate în ţări terţe.
De asemenea, acesta poate finanţa achiziţii de la producători europeni, chiar dacă o parte a lanţului de aprovizionare se află în afara UE, a mai explicat Borrell.
În timp ce sâmbătă se împlinesc doi ani de la declanşarea de către Rusiei a invaziei sale pe scară largă în Ucraina, Kievul se află într-o poziţie "extrem de dificilă" pe front, a recunoscut luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, subliniind în special lipsa de muniţii.
Update 10:00 Trei morți în urma unui atac al Rusiei cu drone asupra Odesei.
O dronă rusească a lovit o zonă comercială în portul ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, ucigând trei persoane, au declarat vineri armata ucraineană şi guvernatorul regional Oleh Kiper, potrivit Reuters.
Armata a declarat că Rusia a lansat 31 de drone asupra Ucrainei în cursul nopţii trecute, iar apărarea antiaeriană a distrus 23 dintre ele.
Într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram, Forţele de apărare ale armatei ucrainene Sud (Pivdeni) au indicat că au interceptat nouă drone, dar una a lovit o zonă din apropierea portului, provocând un incendiu.
Pompierii au recuperat un cadavru şi au declarat că este posibil ca sub dărâmături să se afle şi alte persoane, în timp ce echipele de intervenţie se luptau să stingă incendiul. O femeie agent de securitate a fost salvată nevătămată dintr-o clădire, se precizează în postare.
"Cadavrele a încă două persoane au fost găsite sub dărâmături", a declarat Kiper, guvernatorul regional, pe Telegram. "În total, trei persoane au murit în urma atacului inamic", potrivit acestuia.
Armata a precizat că în atac au fost folosite şi rachete, dar acestea nu au reuşit să atingă nicio ţintă. Imaginile postate de armată arată clădiri puternic avariate în zonă şi echipe de salvare care îşi croiesc drum printre dărâmături.
În oraşul Dnipro (centru), o dronă rusească a lovit o clădire de apartamente cu mai multe etaje, rănind opt persoane, a declarat guvernatorul regional.
Căutările au durat toată noaptea, a indicat Serhi Lîsak, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk (centru-est), într-o postare pe Telegram, în care a descris o "noapte de groază", în timp ce echipele de salvare încercau să caute persoane "printre dărâmăturile unei clădiri grav avariate", cu apartamente "complet distruse", notează AFP. Sub dărâmături s-ar putea afla încă locatari, a spus el.
Reuters precizează că nu a fost în măsură să verifice veridicitatea tuturor acestor informaţii dintr-o sursă independentă.
Update 08:30 SUA vor impune noi sancțiuni Rusiei.
Statele Unite vor impune vineri sancțiuni Rusiei în cadrul unei acțiuni care marchează doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, a declarat secretarul adjunct al Trezoreriei americane, Wally Adeyemo, într-un interviu acordat Reuters.
Acțiunea, întreprinsă în parteneriat cu alte țări, va viza complexul militar-industrial al Rusiei și companiile din țări terțe care facilitează accesul Rusiei la bunurile pe care le dorește, a spus Adeyemo, în timp ce Washingtonul încearcă să ceară socoteală Rusiei pentru război și pentru moartea liderului opoziției Alexei Navalnîi.
"Vom lansa sute de sancțiuni doar aici, în Statele Unite, dar este important să facem un pas înapoi și să ne amintim că nu doar America ia aceste măsuri”, a spus Adeyemo.
Pachetul va fi cel mai recent dintre miile de sancțiuni care vizează Moscova, anunțate de Statele Unite și aliații săi în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, care a ucis zeci de mii de persoane și a distrus orașe.
Noile sancțiuni vin în contextul în care SUA și aliații săi încearcă să mențină presiunea asupra Rusiei, în ciuda îndoielilor privind posibilitatea ca Congresul american să aprobe asistență suplimentară pentru securitate pentru Kiev.
Administrația președintelui Joe Biden a epuizat banii aprobați anterior pentru Ucraina, iar o cerere de fonduri suplimentare trenează în Camera Reprezentanților, controlată de republicani.
"Sancțiunile și controalele la export sunt orientate spre încetinirea Rusiei, făcându-i mai greu să lupte în războiul pe care l-a ales în Ucraina”, a declarat Adeyemo.
"Dar, în cele din urmă, pentru a accelera Ucraina, pentru a-i da capacitatea de a se apăra, Congresul trebuie să acționeze pentru a oferi Ucrainei resursele de care are nevoie și armele de care are nevoie”.
Experții au avertizat că sancțiunile nu sunt suficiente pentru a opri atacurile Moscovei.
"Ceea ce face Congresul pentru a aproba asistența militară suplimentară pentru Ucraina va conta mult, mult mai mult decât orice altceva ar putea face pe frontul sancțiunilor”, a declarat Peter Harrell, un fost oficial al Consiliului Național de Securitate.
În decembrie, Departamentul Trezoreriei a declarat că economia Rusiei a fost afectată de sancțiuni, înregistrând o contracție de 2,1% în 2022.
Update 00:00 Statele Unite ale Americii avertizează că relațiile dintre Rusia, Iran și Coreea de Nord devin din ce în ce mai puternice. Statele Unite pregătesc o serie de sancțiuni pentru Iran, zilele următoare.
Avertismentul vine în timp ce Moscova și Teheranul continuă să negocieze potențiala vânzare de rachete balistice cu rază apropiată. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, i-a criticat pe republicanii din Camera Reprezentanților pentru că nu au acordat ajutor militar suplimentar Ucrainei, deoarece pachetul de ajutor extern bipartizan al Senatului rămâne blocat în Cameră.
De când Congresul a părăsit Washington, DC, la sfârșitul săptămânii trecute, Casa Albă a menținut constant presiunea politică asupra Republicii Populare Democrate în legătură cu ajutorul acordat Ucrainei, în vreme ce Kievul se confruntă cu o lipsă critică de muniții și cedează din teritoriu Rusiei.
"Gândiți-vă la ce se confruntă Ucraina. Rusia primește arme și muniții din Iran și Coreea de Nord. De asemenea, rămânem îngrijorați de sprijinul pe care companiile din RPC (Republica Populară Chineză) îl oferă bazei industriale de apărare a Rusiei. Nu vă gândiți o clipă că Vladimir Putin nu valorifică toate acestea?", a spus John Kirby.
El a anticipat, de asemenea, noi sancțiuni împotriva Iranului în zilele următoare și a spus: "Suntem pregătiți să mergem mai departe dacă Iranul vinde rachete balistice Rusiei”.
Război în Ucraina, 22 februarie 2024 | Mai mulți muncitori ucraineni au fost răniți în urma unui atac asupra unei centrale electrice din Donețk
Război în Ucraina, 21 februarie 2024 | UE a aprobat al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, de la începerea războiului
Război în Ucraina, 20 februarie 2024 | SUA vor anunța un pachet major de sancțiuni după moartea lui Aleksei Navalnîi
Război în Ucraina, 19 februarie 2024 | Vladimir Putin va trebui tras la răspundere pentru moartea lui Navalnîi, declară şeful diplomaţiei UE
Război în Ucraina, 18 februarie 2024 | Ucraina a doborât un avion rusesc, 12 drone și o rachetă Kh-59