Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Șeful Agenției ONU, după ultimele bombardamente la centrala nucleară Zaporojie: "Vă jucați cu focul!"
- Macron anunță sprijin de 100 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina
- Zelenski cere ajutorul NATO pentru apărarea centralelor nucleare din Ucraina
- Procuratura din Kiev anunță că a identificat patru centre de tortură în Herson
- Moscova anunță că îi va căuta pe cei care i-ar fi executat pe mai mulți soldați ruși după ce aceștia s-ar fi predat
- Kremlinul spune că "operațiunea militară specială" nu urmărește să dea jos conducerea de la Kiev
- Condiția pentru "normalizarea" relațiilor dintre Ucraina și Rusia, dezvăluită de un senator de la Moscova
- Însărcinatul ucrainean pentru drepturile omului a respins duminică acuzațiile Moscovei asupra unui caz de "execuție" a prizonierilor de război ruși
- Primar Mariupol, Ucraina: Vom reconstrui orașul
- Wall Street Journal: Retragerea Rusiei din Herson oferă forțelor armate ucrainene ocazia să preseze în mai multe zone
- AIEA: Centrala nucleară din Zaporojie a fost bombardată
- Statul Major ucrainean: Rusia a pierdut 84.210 de militari în Ucraina din 24 februarie
UPDATE 22:00 Oficial SUA: Există dovezi privind "crime de război sistemice" comise de armata rusă în Ucraina
Beth Van Schaack, un oficial din cadrul Departamentului de Stat de la Washington, a afirmat luni seară că există dovezi privind "crime de război sistemice" comise de trupele ruse în Ucraina, informează postul de televiziune CNN.
"Există tot mai multe dovezi privind crime de război sistemice comise în toate regiunile în care au fost desfăşurate trupe ruse", a declarat Beth Van Schaack, emisarul american pentru Justiţie la nivel Global.
"Este vorba despre atacuri deliberate, generalizate şi disproporţionate împotriva populaţiei civile şi asupra infrastructurii civile, precum şi despre eforturi de acoperire a acestor acţiuni", a afirmat Beth Van Schaack, menţionând şi abuzuri asupra civililor şi asupra prizonierilor de război.
Beth Van Schaack a precizat că este dificil de stabilit dacă un atac specific este crimă de război. "Fiecare atac trebuie evaluat pentru a se stabili dacă erau obiective militare în apropiere sau dacă erau doar obiective civile, dar există un model care pare a indica atacuri asupra elementelor civile", a subliniat oficialul american. Van Schaack a afirmat că există şi informaţii clare despre "abuzuri fizice şi psihologice, inclusiv execuţii sumare, în cadrul operaţiunilor militare, precum cazuri de transferuri şi deportări forţate".
UPDATE 21:00 Polonia acceptă propunerea Germaniei de protejare a spaţiului aerian în zona frontierei cu Ucraina
Guvernul Poloniei a anunţat, luni, seară, că acceptă propunerea Guvernului Germaniei de a contribui la securizarea spaţiului aerian polonez prin furnizarea unor sisteme antiaeriene Patriot şi a unor avioane de vânătoare, detaliile urmând să fie stabilite de experţi şi aprobate de NATO.
Christine Lambrecht, ministrul german al Apărării, a discutat luni după-amiază, prin telefon, cu omologul său polonez, Mariusz Blaszczak. "Am convenit cu omologul meu polonez Mariusz Blaszczak să trimitem din Germania sisteme antiaeriene Patriot şi avioane Eurofighter pentru securizarea spaţiului aerian al Poloniei", a declarat Lambrecht, potrivit agenţiei DPA şi publicaţiei Süddeutsche Zeitung.
Detaliile urmează să fie stabilite de experţii germani şi polonezi, iar acordul trebuie să primească aprobarea Alianţei Nord-Atlantice. "Polonia este prietenul şi aliatul nostru, iar din cauza vecinităţii cu Ucraina este expusă în mod special", a subliniat ministrul german al Apărării.
Mariusz Blaszczak a confirmat că Germania va trimite sisteme Patriot şi avioane de vânătoare, pentru securizarea spaţiului aerian polonez în zona frontierei cu Ucraina. "Acum va trebui clarificat ce versiune a sistemelor Patriot va fi furnizată, când vor fi aduse instalaţiile şi cât vor fi staţionate în Polonia. Mă aştept să stabilim rapid detaliile cu Germania", a afirmat Mariusz Blaszczak.
UPDATE 19:30 Centrala nucleară Zaporojie va fi inspectată de experții de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică.
Verificările au loc în contextul în care centrala, cea mai mare din Europa, a fost din nou ținta bombardamentelor pentru care ucrainenii și rușii se acuză reciproc încă din luna martie.
"Oricine se află în spatele acestui atac trebuie să înceteze imediat. Vă jucați cu focul!", a avertizat șeful AIEA, Rafael Grossi.
Moscova, la rândul său, a anunțat chiar că există pericolul producerii unui accident nuclear la centrala de la Zaporojie.
Potrivit autorităților ruse, Ucraina ar fi lansat mai mult de 20 de obuze care au distrus acoperișul unei clădiri din apropierea reactoarelor 4 și 5.
"Regimul de la Kiev nu oprește provocările pentru a crea amenințarea unui dezastru artificial la centrala nucleară Zaporojie. Bombardamentul a venit din direcția Marhaneț, regiunea Dnipropetrovsk, controlată de forțele armate ale Ucrainei", spune Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerul rus al Apărării.
Rusia, ale cărei trupe controlează teritoriul centralei nucleare, anunță că va permite specialiștilor ONU să verifice instalațiile de la Zaporojie, după bombardamentele de la sfârșitul săptămânii.
Operatorul rus de energie nucleară precizează însă că inspecția va putea viza doar securitatea nucleară și că inspectorilor Agenției ONU nu le va fi permis accesul în alte zone ale centralei.
UPDATE 18:30 Comunitatea internaţională va furniza Republicii Moldova asistenţă financiară suplimentară în valoare de 100 de milioane de euro.
Un anunț în acest sens a fost făcut luni seară de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Banii sunt destinați să ajute guvernul de la Chișinău să facă față consecinţelor războiului dintre Rusia şi Ucraina.
UPDATE 17:40 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut luni statelor membre NATO să protejeze centralele nucleare ucrainene de presupuse acte de sabotaj, în timp ce Rusia avertizează asupra riscurilor unui "accident nuclear" la complexul atomo-electric Zaporojie.
"Toate ţările noastre au interesul de a nu exista incidente periculoase la instalaţiile nucleare. Avem nevoie de garanţii privind apărarea împotriva actelor de sabotaj ruse la instalaţiile nucleare", a declarat Volodimir Zelenski, într-un discurs rostit prin videoconferinţă la Adunarea parlamentară a NATO, desfăşurată la Madrid.
Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de o serie de atacuri asupra Centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată sub controlul forţelor militare ruse.
Sâmbătă, au fost raportate 12 explozii în zona acestui complex nuclear. Inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) evaluează situaţia.
Aleksei Lihacev, directorul Agenţiei nucleare ruse (Rosatom), a avertizat luni că există "risc de accident nuclear" la Centrala nucleară Zaporojie, unde trupele ruse dețin controlul.
"Informăm comunitatea internaţională că Centrala nucleară Zaporojie se confruntă cu riscul unui accident nuclear şi este evident că autorităţile de la Kiev consideră că un mic accident nuclear este acceptabil", a afirmat Lihacev, potrivit agenției ruse TASS, citată de CNN.
UPDATE 16:40 Procuratura din Kiev a anunțat, luni, că a descoperit patru centre de tortură folosite de ruși în Herson, în timpul ocupației orașului din sudul Ucrainei.
Cele patru locații erau amenajate în centre de arest preventiv, într-un departament de poliție și într-o clădire de birouri, iar persoanele reținute în aceste locații ar fi fost supuse atât torturii fizice, cât și psihologice.
Poliția a recuperat părți de bastoane de cauciuc, o bâtă de lemn, un dispozitiv de electrocutare și a extras gloanțe din pereți, relatează BBC.
În ultimele zile, Kievul a acuzat forțele Moscovei de comiterea de acte de tortură în teritoriile ucrainene ocupate.
În declarația de luni se precizează că ofițerii ucraineni continuă să adune dovezi despre ceea ce ei numesc "crime" comise de armata rusă.
Rusia a negat în mod repetat că a recurs la acte de tortură sau că ar fi vizat ținte civile în timpul războiului.
UPDATE 15:38 Autoritățile de la Moscova vor face "tot posibilul" pentru a-i găsi pe cei responsabili de presupuse crime de război, după apariția pe rețelele sociale a unor secvențe video în care, aparent, militari ucraineni execută prin împușcare soldați ruși după ce aceștia s-ar fi predat.O declarație în acest sens a fost făcută, luni, de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.
Peskov a precizat că Rusia "va folosi întregul cadru al mecanismelor internaționale pentru a atrage atenția asupra acestor crime și pentru a-i chema în fața legii pe cei răspunzători".
"Desigur, Rusia îi va căuta pe cei care au comis crimele. Ei trebuie găsiți și pedepsiți", a adăugat oficialul de la Kremlin.
Detaliile acestui incident rămân neclare, la câteva zile după expunerea sa în spațiul public, remarcă CNN.
Aparenta execuție a soldaților ruși s-a petrecut în Lugansk
Un clip verificat de CNN prin geolocalizare a fost filmat la periferia localității Makiivka, aflată în regiunea Lugansk, la circa 40 de kilometri nord-est de orașul Lyman (Lîman).
Atenție, imagini care vă pot afecta emoțional!
Clipul de câteva zeci de secunde înfățișează momentul în care rușii ies, unul câte unul, din clădirea unei ferme cu mâinile ridicate și se întind la pământ, sub amenințarea armelor.
În ultimele secunde ale secvenței, un bărbat în negru, aparent înarmat, vine din spatele clădirii și începe să tragă.
Imaginile devin neclare și clipul se încheie.
Sâmbătă, Moscova a acuzat Kievul de crime de război, în urma difuzării imaginilor pe rețelele sociale.
Ucrainenii au respins acuzațiile, spunând că rușii au "regizat" o falsă predare.
Comisarul pentru Drepturile Omului din Parlamentul de la Kiev, Dmitro Lubineț, a spus că rușii au deschis, primii, focul, după falsa predare și că a răspunde la focuri de armă cu focuri de armă nu este crimă de război.
UPDATE 13:30 Kremlinul făcut precizări, luni, după ce un politician rus de rang înalt a declarat că "normalizarea relațiilor" dintre Moscova și Kiev este posibilă doar dacă se schimbă regimul de putere în Ucraina.
"Rusia se străduiește să își atingă obiectivele în cadrul operațiunii militare speciale, iar aceste obiective pot fi atinse în diverse feluri", a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse.
Solicitat de CNN să precizeze dacă între obiectivele "operațiunii militare speciale" (numele folosit de Moscova pentru războiul din Ucraina) se numără și schimbarea puterii de la Kiev, oficialul rus a răspuns: "Nu".
UPDATE 12:30 Un politician rus de rang înalt a spus, într-un interviu pentru presa de la Moscova, care este condiția pentru reluarea relațiilor cu Ucraina.
Orice normalizare a legăturilor dintre Moscova și Kiev se poate întâmpla "doar după o schimbare în conducerea Ucrainei", a declarat senatorul rus Konstantin Kosacev pentru publicația Argumentî i Faktî, citată de TASS, notează CNN.
El a menționat că nu se așteaptă "la nimic bun" din partea actualei conduceri de la Kiev.
"Sunt prinși (cei de la Kiev, n.r.) în capcana ideologiei și faptelor lor anterioare. Nu au libertate de manevră. Cred că orice potențială normalizare poate avea loc doar după o schimbare la putere în Ucraina. Să sperăm că (procesul) va fi constituțional data viitoare", a continuat Kosacev, care este vicepreședinte al Consiliului Federației, Camera superioară a Parlamentului rus.
Senatorul a mai spus că "multe s-ar putea schimba" dacă guvernul de la Kiev ar înceta să mai folosească "limbajul forței" cu separatiștii proruși din regiuni precum Odesa sau Dnipropetrovsk.
CNN, care a preluat relatarea agenției ruse de presă, remarcă faptul că presa de stat de la Moscova nu folosește numele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
UPDATE 09:00 - O biserică a supraviețuit celor două războaie mondiale și a fost distrusă de bombardamente
O biserică din regiunea Mykolaiv din sudul Ucrainei, care a supraviețuit Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, a fost „complet distrusă” de bombardamentele rusești, potrivit postului public ucrainean de televiziune Suspilne, citat de CNN.
Biserica Immaculatei Concepții a Sfintei Fecioare Maria, situată la aproximativ 43 de kilometri est de orașul Mykolaiv, „a fost mutilată de bombardamente, doar câțiva pereți au supraviețuit” și „nu mai există niciun acoperiș”, potrivit Suspilne.
„Există o cameră mică în care au fost păstrate lucrurile noastre liturgice. În special, un potir pentru sângele Domnului”, a declarat preotul bisericii, părintele Oleksandr.
Înainte ca biserica să ia foc, unul dintre enoriași a ascuns icoanele și imaginile care se aflau în partea centrală.
„Am salvat cea mai mare parte a imaginilor, dar partea principală a fost distrusă de ploaie. Multe piese au fost distruse de șoarecii de câmp”, a declarat părintele Oleksandr.
Cele mai vechi icoane ale Maicii Domnului nu au putut fi salvate. Acestea erau de mare valoare pentru enoriași, relatează Suspilne.
„Au fost predate de oamenii care au salvat aceste icoane de la distrugerea lor de către autoritățile comuniste. De aceea aveau o asemenea valoare. Acești oameni au ascuns icoanele în casele lor, iar apoi, când biserica a fost restaurată, le-au adus aici. Din păcate, ele nu au putut fi salvate. Sunt distruse”, a spus părintele Oleksandr.
Pagubele suferite de biserică sunt atât de importante încât este imposibil de restaurat, a spus părintele Oleksandr.
Însărcinatul ucrainean pentru drepturile omului a respins duminică acuzaţiile Moscovei asupra unui caz de "execuţie" a prizonierilor de război ruşi, argumentând că în incidentul filmat, soldaţii ucraineni s-au apărat împotriva ruşilor care pretindeau că se predau, relatează France Presse.
Mediatorul Dmitro Lubîneţ a declarat că "extrasele video" prezentate de Moscova ca dovadă că Kievul a executat prizonieri de război ruşi arată de fapt că soldaţii ruşi "folosind predarea prefăcută", "au comis o crimă de război deschizând focul asupra forţelor armate ucrainene".
Soldaţii ruşi ucişi în acest incident "nu pot fi, prin urmare, consideraţi prizonieri de război", a adăugat el pe Telegram.
"Cei care vor să folosească protecţia dreptului internaţional pentru a ucide trebuie să fie pedepsiţi", a adăugat el.
Rusia a acuzat vineri Ucraina că a executat peste zece dintre soldaţii săi care au depus armele, denunţând o "crimă de război", pe baza unor înregistări video postate pe reţelele sociale.
În primul video, care pare să fi fost filmat de un soldat ucrainean într-o zonă de luptă, o duzină de presupuşi militari ruşi ies unul după altul dintr-un adăpost, cu mâinile în aer, şi se întind cu faţa la pământ la ordinul ucrainenilor care îi ţin sub ameninţarea armelor, aminteşte AFP.
Videoul se termină brusc când o ultimă siluetă întunecată iese din adăpost şi răsună împuşcături.
Un alt video filmat cu drona arată o duzină de cadavre întinse în bălţi de sânge, dintre care unul pare să fi fost lovit în cap.
AFP nu a putut confirma din sursă independentă autenticitatea acestor înregistrări video.
Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că ele arată "uciderea deliberată şi metodică" a soldaţilor ruşi prizonieri.
Comitetul de Investigaţii al Rusiei a anunţat că a deschis o anchetă.
Ministerul rus de Externe a cerut ca "organizaţiile internaţionale să condamne această crimă şocantă" şi să iniţieze o anchetă.
Un purtător de cuvânt al ONU la Kiev a declarat vineri pentru AFP că organizaţia "este la curent cu aceste videouri şi le examinează".
Război în Ucraina, 19 noiembrie | AIEA: Centrala nucleară din Zaporojie a fost bombardată
Război în Ucraina, 19 noiembrie | Premierul britanic Rishi Sunak vizitează Kievul și promite sprijin
Război în Ucraina, 18 noiembrie | Ajutorul internaţional pentru Ucraina a ajuns la 23 miliarde de dolari
Război în Ucraina, 17 noiembrie | Generalul James Marks dezvăluie motivul pentru care Ucraina și Rusia trebuie să negocieze
Război în Ucraina, 16 noiembrie | Volodimir Zelenski se declară convins că racheta căzută în Polonia nu a fost lansată de Ucraina