Război în Ucraina, ziua 388. Vladimir Putin s-a deplasat în Crimeea, la nouă ani de la invazia peninsulei

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a salutat, sâmbătă, decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei
• Cel puţin doi morţi şi numeroşi răniţi în urma atacurilor ruse asupra oraşului ucrainean Kramatorsk
• Rusia insistă că acceptă prelungirea Acordului cerealelor doar 60 de zile
• Administraţia de la Kiev a salutat, sâmbătă, prelungirea Acodului privind exporturile de cereale pe Marea Neagră
• Vladimir Putin s-a deplasat în Crimeea
• Armata rusă a continuat atacurile cu drone şi sisteme de artilerie în Ucraina
• Discuții despre ajutor militar între înalți oficiali din domeniul apărării din Ucraina și SUA
• Joe Biden:Mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională împotriva lui Vladimir Putin pentru crime de război este "justificat"
• Zelenski salută decizia "istorică" a CPI de emitere a mandatului de arestare pe numele lui Putin
• Dmitri Medvedev: "Mandatul de arestare al CPI pentru Vladimir Putin are valoarea hârtiei igienice"
• Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război
• Kremlin: Rusia se așteaptă la o consolidare a relațiilor cu China în urma vizitei lui Xi Jinping

Update 22:11. Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a salutat, sâmbătă, decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

"Curtea Penală Internaţională este instituţia potrivită pentru investigarea crimelor de război. (...) Nu este nimeni mai presus de justiţie şi de lege, iar acest lucru devine clar", a declarat Olaf Scholz, la Tokyo, în cursul conferinţei de presă organizate sâmbătă alături de premierul Japoniei, Fumio Kishida, conform unui comunicat vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat, vineri, emiterea unui mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru presupusa responsabilitate în crime de război comise în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse. "Astăzi, 17 martie 2023, Camera Preliminară numărul II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare în cazul a două persoane, în contextul crizei din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova", comisar prezidenţial rus pentru Drepturile copiilor, a anunţat instanţa judiciară. Preşedintele Rusiei "este suspectat că ar fi responsabil de crime de război, prin deportarea ilegală a populaţiei (copii) şi transferul ilegal al populaţiei (copii) din zone ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând cu data de 24 februarie 2022. Există motive rezonabile să credem că domnul Putin este personal responsabil de crimele menţionate", subliniază instanţa judiciară. Mandatele de arestare au fost emise într-un caz care are legătură cu o investigaţie lansată de procurorii Curţii Penale Internaţionale (CPI) la cererea Ucrainei, care acuză Rusia că a deportat forţat mii de copii ucraineni din zonele de conflict.

Rusia a catalogat drept "revoltătoare" şi "nulă" decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin, Moscova amintind că nu recunoaşte jurisdicţia instanţei internaţionale.

Update 21:16. Cel puţin două persoane au fost ucise, iar numeroase altele au fost rănite în urma unor bombardamente ruse efectuate sâmbătă asupra oraşului Kramatorsk, situat în estul Ucrainei, anunţă autorităţile locale, citate de cotidianul Le Monde.

"Rusia continuă să genereze teroare. Consecinţele bombardamentelor cu armament având submuniţie asupra oraşului Kramatorsk: două persoane au fost ucise, iar opt au fost rănite, trei fiind în stare gravă", a declarat primarul oraşului, Oleksandr Goncearenko.

Cel puţin 12 clădiri rezidenţiale şi 14 imobile administrative au fost avariate în urma bombardamentelor ruse.

În urmă cu câteva zile, o persoană a fost ucisă, iar alte trei au fost rănite în bombardamente ruse efectuate în Kramatorsk.

Update 20:06. Administraţia de la Moscova a reafirmat, sâmbătă după-amiază, că a acceptat prelungirea Acordului exporturilor de cereale pe Marea Neagră doar 60 de zile, deşi Ucraina a susţinut că iniţiativa a fost prelungită 120 de zile.

"Vedem o serie de declaraţii ale diferitelor părţi, privind prelungirea Acordului timp de 120 de zile. Noi am transmis în mod repetat, partea rusă a informat toate părţile implicate că Acordul a fost prelungit 60 de zile", a declarat sâmbătă după-amiază Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, citată de agenţia Interfax şi de cotidianul Le Monde.

Ucraina a salutat, sâmbătă, prelungirea Acodului privind exporturile de cereale pe Marea Neagră şi a mulţumit Naţiunilor Unite şi Turciei pentru eforturile diplomatice intense. Kievul susţine că Acordul cerealelor va fi prelungit 120 de zile. "Iniţiativa exporturilor de cereale pe Marea Neagră se prelungeşte 120 de zile. Îi mulţumim secretarului general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, ministrului turc al Apărării, Hulusi Akar, şi tuturor partenerilor noştri, pentru confirmarea acestui Acord", a declarat Oleksandr Kubrakov, ministrul ucrainean al Infrastructurii.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, sâmbătă, prelungirea Acordului dintre Rusia şi Ucraina, garantat de Ankara şi de Naţiunile Unite, privind exporturile de cereale pe Marea Neagră. "În urma convorbirilor cu cele două părţi, am asigurat prelungirea Acordului, care urma să expire pe 19 martie", a declarat Recep Erdogan. Preşedintele Turciei nu a precizat cât timp va fi prelungit Acordul.

Administraţia Rusiei anunţase, în contextul negocierilor cu Naţiunile Unite, că este favorabilă prelungirii Acordului cu Ucraina privind exporturile de cereale pe Marea Neagră, dar doar 60 de zile, cerând eforturi suplimentare pentru normalizarea vânzărilor de produse ruse. Până în prezent, Acordul cerealelor, garantat de ONU şi de Turcia, era prelungit pentru perioade de 120 de zile.

Rusia a formulat o serie de obiecţii privind prelungirea Acordului cerealelor. Moscova a insistat pentru facilitarea exporturilor ruse de cereale şi fertilizatori. Acordul actual permite acest lucru, dar Rusia era nemulţumită de unele aspecte practice.

Update 18:27. Administraţia de la Kiev a salutat, sâmbătă, prelungirea Acodului privind exporturile de cereale pe Marea Neagră şi a mulţumit Naţiunilor Unite şi Turciei pentru eforturile diplomatice intense.

"Iniţiativa exporturilor de cereale pe Marea Neagră se prelungeşte 120 de zile. Îi mulţumim secretarului general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, ministrului turc al Apărării, Hulusi Akar, şi tuturor partenerilor noştri, pentru confirmarea acestui Acord", a declarat Oleksandr Kubrakov, ministrul ucrainean al Infrastructurii, citat de cotidianul Le Monde.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, sâmbătă, prelungirea Acordului dintre Rusia şi Ucraina, garantat de Ankara şi de Naţiunile Unite, privind exporturile de cereale pe Marea Neagră. "În urma convorbirilor cu cele două părţi, am asigurat prelungirea Acordului, care urma să expire pe 19 martie", a declarat Recep Erdogan. Preşedintele Turciei nu a precizat cât timp va fi prelungit Acordul.

Administraţia Rusiei anunţase, în contextul negocierilor cu Naţiunile Unite, că este favorabilă prelungirii Acordului cu Ucraina privind exporturile de cereale pe Marea Neagră, dar doar 60 de zile, cerând eforturi suplimentare pentru normalizarea vânzărilor de produse ruse. Până în prezent, Acordul cerealelor, garantat de ONU şi de Turcia, era prelungit pentru perioade de 120 de zile.

Rusia a formulat o serie de obiecţii privind prelungirea Acordului cerealelor. Moscova a insistat pentru facilitarea exporturilor ruse de cereale şi fertilizatori. Acordul actual permite acest lucru, dar Rusia era nemulţumită de unele aspecte practice.

Update 16:00. Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a deplasat sâmbătă în Crimeea, fostă regiune ucraineană anexată unilateral de Rusia exact în urmă cu nouă ani, afirmă oficiali citaţi de presa de la Moscova.

Vladimir Putin s-a deplasat în Portul Sevastopol, la împlinirea a nouă ani de la anexarea Crimeei de către Rusia printr-o manevră considerată ilegală la nivel internaţional, conform postului de televiziune Rossia-1 şi agenţiei Interfax, citate de cotidianul Le Monde.

Vladimir Putin a fost însoţit de guvernatorul Crimeei, Mihail Razvojaiev.

Update 14:44. Armata rusă a efectuat, în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, noi atacuri cu rachete şi drone, în numeroase regiuni din Ucraina, anunţă autorităţile militare de la Kiev.

Au fost raportate cel puţin 16 atacuri cu drone, conform Statului Major al armatei ucrainene, care susţine că 11 aparate de zbor fără pilot au fost doborâte, informează cotidianul Le Monde. Atacurile au fost raportate în Kiev, Lviv, pe litoralul Mării Azov şi în provincia Zaporojie.

De asemenea, au fost raportate atacuri cu rachete şi obuze de artilerie, conform agenţiei Ukrinform. Nu au fost raportate victime.

Vineri, într-o zonă din regiunea Doneţk aflată sub controlul forţelor ucrainene au fost raportate atacuri soldate cu cel puţin un mort şi trei răniţi.

Update 13:30. Trei înalți oficiali americani din domeniul securității au avut o convorbire video cu un grup de omologi ucraineni pentru a discuta despre ajutorul militar acordat Kievului, a declarat sâmbătă șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, transmite Reuters.

„Am discutat despre furnizarea în continuare a asistenței necesare țării noastre, în special vehicule, arme și muniții”, a scris Andriy Yermak pe Telegram.

Acesta a precizat că el, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, generalul de rang înalt Valeriy Zaluzhnyi și alți câțiva comandanți și oficiali de rang înalt au participat la întâlnire.

Partea americană a fost reprezentată de secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, comandantul militar Mark Milley și consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care Kievul încearcă să adune arme de la susținătorii săi occidentali pentru a organiza o contraofensivă și a încerca să recupereze teritoriul capturat de Moscova anul trecut.

Yermak a adăugat că Zelenski s-a alăturat la finalul reuniunii pentru a-și exprima punctul de vedere cu privire la eliberarea teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia de la invazia sa de acum aproape 13 luni.

„I-am informat pe aliații noștri în detaliu despre situația actuală de pe front, operațiunile de luptă în cele mai dificile zone, precum și despre nevoile urgente ale armatei ucrainene”, a declarat Yermak.

Forțele ucrainene au continuat vineri să reziste asalturilor rusești asupra orașului în ruină Bakhmut.

Update 11:51.  Ministerul Afacerilor Externe reiterează poziţia ''fermă'' de condamnare şi nerecunoaştere a anexării ilegale, de către Federaţia Rusă, a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol şi reafirmă sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internaţional.

"La nouă ani de la anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol, marcaţi la 18 martie, Ministerul Afacerilor Externe al României reiterează poziţia fermă de condamnare şi nerecunoaştere a acestui act, ce reprezintă o violare flagrantă a principiilor de drept internaţional, precum şi a documentelor multilaterale la care Rusia este parte, inclusiv a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Actului Final de la Helsinki", a transmis MAE.

Într-un comunicat remis sâmbătă AGERPRES, MAE afirmă că România condamnă utilizarea de către forţele armate ruse a teritoriului peninsulei Crimeea în contextul războiului de agresiune ilegal şi neprovocat declanşat de Federaţia Rusă, la 24 februarie 2022, împotriva Ucrainei.

"România reafirmă, totodată, că nu recunoaşte nici anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a regiunilor din estul Ucrainei (Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie), care rămân parte inalienabilă a teritoriului naţional al Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional. Sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internaţional, rămâne pe mai departe principiul de bază pe care se fundamentează eforturile cuprinzătoare ale României în susţinerea Ucrainei şi poporului ucrainean, victime ale agresiunii ruse", se mai arată în comunicatul MAE.

Update 10:15. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 11 din cele 16 drone kamikaze pe care Rusia le-a lansat spre Ucraina la vineri noapte, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, citate de Kyiv Independent.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a atacat Ucraina din două direcții.

Rusia a lansat drone Shahed din regiunea Briansk și de pe coasta estică a Mării Azov.

Forțele de apărare aeriană au doborât toate dronele deasupra Kievului, a declarat Serhii Popko, șeful administrației militare din regiunea Kiev.

Update 08:13 Mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională împotriva lui Vladimir Putin pentru crime de război este "justificat", a declarat vineri Joe Biden, citat de AFP.

Preşedintele american, exprimându-se în faţa jurnaliştilor la Casa Albă, a amintit că instituţia nu este recunoscută de Statele Unite, dar a estimat că decizia acesteia a transmis, totuşi, "un semnal foarte puternic".

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin pentru responsabilitatea sa în ceea ce priveşte presupusele crime de război comise în Ucraina, de la declanşarea invaziei ruse la scară largă în ţara vecină.

CPI "a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: dl. Vladimir Vladimirovici Putin şi dna Maria Alekseievna Lvova-Belova", comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat instituţia de la Haga într-un comunicat. 

*

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat, vineri seară, decizia "istorică" a Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

"Avem astăzi o decizie semnificativă a justiţiei internaţionale, într-un caz care prezintă perspective reale. Este o decizie istorică şi va conduce la responsabilitate istorică", a declarat Volodimir Zelenski, potrivit postului de televiziune CNN şi cotidianului Le Monde.

"În investigaţiile penale ale autorităţilor noastre, au fost consemnate peste 16.000 de cazuri de copii ucraineni deportaţi forţat de către forţele de ocupaţie. Dar numărul real al deportărilor ar putea fi mult mai mare. O astfel de operaţiune penală ar fi fost imposibilă fără ordinele principalului lider al statului terorist", a acuzat Volodimir Zelenski.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat, vineri, emiterea unui mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru presupusa responsabilitate în crime de război comise în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse. "Astăzi, 17 martie 2023, Camera Preliminară numărul II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare în cazul a două persoane, în contextul crizei din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova", comisar prezidenţial rus pentru Drepturile copiilor, a anunţat instanţa judiciară.

Preşedintele Rusiei "este suspectat că ar fi responsabil de crime de război, prin deportarea ilegală a populaţiei (copii) şi transferul ilegal al populaţiei (copii) din zone ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând cu data de 24 februarie 2022. Există motive rezonabile să credem că domnul Putin este personal responsabil de crimele menţionate", subliniază instanţa judiciară. Mandatele de arestare au fost emise într-un caz care are legătură cu o investigaţie lansată de procurorii Curţii Penale Internaţionale (CPI) la cererea Ucrainei, care acuză Rusia că a deportat forţat mii de copii ucraineni din zonele de conflict.

Rusia a catalogat drept "revoltătoare" şi "nulă" decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin, Moscova amintind că nu recunoaşte jurisdicţia instanţei internaţionale.

Război în Ucraina, 16 martie | Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război

Război în Ucraina, 16 martie | Concluzia Comisiei de investigații a ONU: Rusia a comis crime de război în Ucraina 

Război în Ucraina, 15 martie | Moscova anunță că va încerca să recupereze drona americană trimisă pe fundul Mării Negre de avioane rusești

Război în Ucraina, 14 martie | Vladimir Putin spune că miza conflictului este existenţa Rusiei | Zelenski cere consolidarea rezistenţei

Război în Ucraina, 13 martie | Rusia și-a mărit numărul de nave dotate cu rachete din Marea Neagră