Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Cel puțin 10 ucraineni au fost uciși de ruși în regiunea Donețk, a transmis guvernatorul
- Un tren blindat rusesc a fost aruncat în aer în Melitopol, zonă controlată de ruși
- După Turcia, și Croația vrea să blocheze aderarea Suediei şi Finlandei la NATO
- Volodimir Zelenski cere prelungirea legii marţiale în Ucraina până la sfârșitul verii
- Statele Unite şi-au redeschis Ambasada la Kiev
- Președintele Republicii Moldova a cerut retragerea trupelor ruse din Transnistria
- Rusia a publicat o înregistrare video din spitalul unde au fost trimiși luptătorii Azovstal
- Rușii oferă asistență medicală ucrainenilor de la Azovstal care s-au predat, transmite purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe
- Ucraina spune că a recucerit mai mult teritoriu în Harkov
- Nu sunt așteptate câștiguri majore pe câmpul de luptă din Ucraina pentru nicio parte în următoarele săptămâni, transmite un oficial militar al NATO
18 mai, ora 23:20. Cel puțin 10 ucraineni au fost uciși de ruși în regiunea Donețk, a anunțat, miercuri, guvernatorul regiunii, Pavlo Kirilenko.
Cel puțin 10 civili ucraineni, inclusiv doi copii, au fost uciși miercuri de forțele rusești în regiunea estică Donețk.
Anunțul a fost făcut de guvernatorul regional Pavlo Kirilenko într-un mesaj online, citat de Sky News.
Kirilenko nu a oferit alte detalii, dar a spus că alte șapte persoane au fost rănite.
18 mai, ora 23:00. Luptătorii ucraineni au aruncat în aer un tren blindat care transporta trupe rusești cu ajutorul unui dispozitiv exploziv, în orașul Melitopol, din sudul Ucrainei ocupate, a anunțat miercuri forța de apărare teritorială ucraineană, potrivit Sky News.
Ministerul rus al Apărării nu a transmis nicio informație referitoare la acest atac.
Orașul Melitopol, din regiunea Zaporizhzhia, se află în sudul Ucrainei și este zonă ocupată de forțele rusești.
Apărarea teritorială ucraineană, ramura rezervistă a forțelor armate, a declarat că un dispozitiv exploziv a detonat direct sub un tren blindat care transporta militari.
Declarația ucrainenilor a fost publicată pe Facebook, fără a fi detaliate pagubele.
18 mai, ora 22:48. Preşedintele Croaţiei, Zoran Milanovic, vrea ca ţara sa să urmeze exemplul Turciei și să blocheze aderarea Suediei şi Finlandei la NATO.
Milanovic se află într-o aprigă dispută cu premierul croat Andrej Plenkovic în legătură cu o serie de probleme, inclusiv dacă va susţine sau nu cererile de aderare la NATO depuse miercuri de Suedia şi Finlanda, scrie US News.
Înainte ca parlamentul croat să ratifice aderarea la NATO a celor două naţiuni nordice, Milanovic doreşte o modificare a legii electorale din Bosnia vecină, care ar face mai uşor pentru croaţii bosniaci să îşi aleagă reprezentanţii în funcţii de conducere.
„Nu este un gest împotriva Finlandei şi Suediei, ci pentru Croaţia", a spus Zoran Milanovic.
18 mai, ora 21:59. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus miercuri seară prelungirea încă 90 de zile a legii marţiale şi a mobilizării generale, în contextul continuării invaziei militare ruse.
Legea marţială a fost decretată în Ucraina pe 24 februarie, în momentul începerii invaziei militare ruse. Perioada iniţială de 30 de zile a fost extinsă de două ori până acum.
18 mai, ora 21:38. Statele Unite şi-au redeschis, miercuri, Ambasada la Kiev, care era închisă de la jumătatea lunii februarie, în contextul invaziei militare ruse, anunţă secretarul de Stat american, Antony Blinken.
„Astăzi, reluăm oficial operaţiunile la Ambasada SUA din Kiev. Poporul ucrainean, prin ajutorul nostru în materie de securitate, a apărat patria în faţa invaziei iresponsabile a Rusiei şi, în acest context, drapelul SUA flutură din nou la sediul Ambasadei", a afirmat Antony Blinken, citat de cotidianul Le Figaro.
18 mai, ora 21:10. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a cerut retragerea armatei ruse din Transnistria în discursul din Parlamentul European.
Preşedintele Republicii Moldova a subliniat că în prezent nu există nicio ameninţare imediată ca ţara să fie atrasă în războiul din Ucraina. Totodată, Sandu a amintit că Moldova este o țară neutră.
18 mai, ora 20:43. Ministerul Apărării al Rusiei a postat miercuri înregistrări video în care spune că sunt luptători ucraineni de la combinatul Azovstal, ce primesc tratament în spital după ce s-au predat
Într-o înregistrare video, un grup de bărbați este prezentat întins pe paturi într-o cameră, iar doi dintre ei vorbesc scurt. Unul dintre ei a spus că a avut acces la mâncare și la medici, în timp ce al doilea a spus că a fost bandajat și că nu s-a plâns de tratamentul primit.
În a doua înregistrare video, un bărbat cu o rană la cap a declarat că a fost bine hrănit și îngrijit și că nu a fost supus niciunei presiuni fizice sau psihologice.
18 mai, ora 20:24. Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a declarat că Rusia va oferi asistență medicală ucrainenilor răniți de la Azovstal care s-au predat, în conformitate cu reglementările internaționale umanitare.
La fel ca și alte agenții guvernamentale ruse care au abordat problema celor care au luptat la Azovstal, Zakharova a acuzat trupele din Batalionul Azov că au comis crime de război. Unii dintre cei care s-au predat se crede că aparțin batalionului, care face parte din Garda Națională a Ucrainei, transmite NYT.
18 mai, ora 19:37. Forțele armate ucrainene spun că au recucerit o altă așezare în regiunea Harkov, în timp ce trupele își continuă contraatacurile în zonă.
Ei au raportat, de asemenea, lupte grele în regiunea Lugansk, unde forțele ruse continuă încercările de a distruge apărarea ucraineană.
La Harkov, Statul Major a declarat miercuri că „în urma ofensivei trupelor noastre, așezarea Dementiivka a fost eliberată”.
18 mai, ora 19:15. Alianța NATO nu se așteaptă la câștiguri semnificative pentru niciuna dintre părți în următoarele săptămâni, a declarat miercuri pentru CNN un oficial militar al NATO.
„Cred că vom fi în impas pentru o vreme. Cred că ar putea recupera Crimeea și Donbasul, da. Nu acum, nu curând, dar dacă pot continua lupta, cred că da”, a declarat acesta.
„Mă întreb dacă ar trebui să lupte pentru a-și recupera teritoriul”, a spus el, făcând referire la o potențială reacție a populației locale în unele dintre acele zone.
18 mai, ora 19:00 Un fost militar de rang înalt în armata Rusiei a distrus în direct, la televiziune, miturile propagate de propaganda Kremlinului în legătură cu campania din Ucraina.
Mihail Hodarenok a criticat pe postul Rusia 1 inclusiv amenințările formulate de Moscova la adresa Finlandei, după anunțul candidaturii acesteia la NATO.
"Este comic să fluturăm rachete în direcția Finlandei", a spus el.
"Trebuie să vă spun, înainte de toate, să nu luați sedative informaționala. Uneori auziți relatări despre faptul că armata ucraineană este în colaps psihologic şi moral, că se apropie de o criză. Ca să o spun cu blândețe, aceste lucruri nu sunt adevărate", a continuat Hodarenok, evocând sprijinul masiv al Occidentului pentru Kiev și posibilitatea ca Ucraina "să înarmeze un milion de oameni".
"Cea mai mare problema a situației noastre politice şi militare este că suntem total izolați geopolitic şi că toată lumea e împotriva noastră, chiar dacă nu vrem să admitem asta. Trebuie să rezolvăm această situație. Asta e sarcina militarilor şi politicienilor", a concluzionat fostul militar.
După această doză de sinceritate, nemaiauzită la televiziunea rusă de la începutul invaziei din Ucraina, au început speculațiile.
A fost o scăpare din mecanismul propagandei oficiale? Sau Vladimir Putin își pregătește populația pentru o înfrângere în Ucraina?
Analistul Bogdan Ficeac înclină în mai mică măsură spre o "scăpare" a aparatului rus de propagandă.
"Rămâne de văzut dacă acest curent va continua sau a fost o scăpare pe care propaganda rusă n-a supravegheat-o suficient de atent. Deși e greu de crezut că pot fi scăpări la acest nivel (...) Cred că vor urma negocieri și sper că va termina cu uciderile, cu știrile despre oameni nevinovați care mor într-un război care nu e al lor", a spus Ficeac la Antena 3.
18 mai, ora 15:50 Sergentul rus Vadim Şişimarin s-a declarat vinovat, miercuri, în fața unui tribunal din Kiev, după ce a fost acuzat că a ucis un civil neînarmat în nord-estul Ucrainei, în primele zile ale invaziei declanșate de Moscova.
Este primul astfel de caz judecat în Ucraina, în urma războiului declanșat de Rusia.
Vadim Șișimarin (foto următoare), în vârstă de 21 de ani, este originar din Irkuțk, Siberia.
El a comis fapta în data de 28 februarie, în regiunea Sumî. Victima sa avea 62 de ani.
Acuzat de crime de război și omor premeditat, militarul rus riscă închisoarea pe viață.
Șișimarin a fost întrebat de instanță cum pledează la acuzațiile formulate împotriva sa și a răspuns "pe deplin vinovat".
El urmează să fie chestionat ulterior.
Cu capul ras și purtând o haină de culoare albastru-gri, acuzatul a fost plasat într-o cușcă transparentă și a beneficiat de serviciile unui interpret de rusă - ucraineană, fiind asistat de avocatul Viktor Ovsiannikov.
Potrivit CNN, membrii familiei victimei lui Șișimarin se aflau în sala de judecată și urmau să depună mărturie.
18 mai, ora 14:50 Într-un discurs adresat, miercuri, parlamentarilor din partidul de guvernământ, AKP, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și-a repetat mesajul conform căruia "delegațiile Suediei și Finlandei nu ar trebui să se deranjeze" să vină în Turcia pentru a discuta îngrijorările guvernului de la Ankara.
Potrivit președintelui turc, Suedia nu ar trebui să se aștepte ca Ankara să aprobe aderarea acestei țări la NATO fără a-i returna în prealabil Turciei pe "teroriști".
Turcia acuză cele două națiuni nordice că găzduiesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație pe care Ankara o consideră teroristă.
De asemenea, în Suedia și Finlanda și-ar fi găsit adăpost adepții lui Fethullah Gulen, un opozant al lui Erdogan care trăiește în SUA și pe care pe care regimul președintelui turc îl acuză că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din 2016.
Potrivit agenției oficiale de știri din Turcia, atât Finlanda, cât și Suedia au respins zeci de cereri de extrădare a militanților kurzi formulate de guvernul de la Ankara.
18 mai, ora 14:15 Ministerul rus de Externe a anunțat că expulzează din țară 34 de diplomați francezi.
Aceștia au două săptămâni pentru a părăsi Rusia.
Mișcarea Moscovei vine după ce Parisul a expulzat în luna aprilie 35 de ruși cu statut diplomatic.
În perioada respectivă, a avut loc un adevărat val de expulzări din capitalele europene, în contextul războiului din Ucraina, peste 300 de diplomați ruși fiind trimiși acasă.
De asemenea, Franța a declarat luna trecută șase agenți ruși cu acoperire diplomatică drept "persona non grata", măsură ce obligă la părăsirea statului în care aceștia își desfășurau misiunea.
18 mai, ora 13:00 Luptătorii ucraineni care au apărat timp de luni de zile uzina Azovstal din Mariupol vor fi judecați de un tribunal, potrivit liderului separatiștilor din Donețk, Denis Pușilin.
"Dacă inamicul depune armele, soarta sa este decisă de tribunal", a spus Pușilin, conform presei internaționale.
Potrivit acestuia, ucrainenii care sunt dovediți "criminali de război neonaziști" ar trebui duși în fața unei instanțe internaționale.
Liderul separatist mai susține că în interiorul uzinei Azovstal se află comandanții de rang înalt ai apărătorilor ucraineni, care încă nu s-au predat.
18 mai, ora 12:00 Departamentul de Stat al SUA a anunțat lansarea unui ”Observator al Conflictelor”, pentru a colecta, analiza și pune la dispoziție dovezi ale crimelor de război și ale altor atrocități comise de Rusia în Ucraina.
”Observatorul Conflictelor” va analiza și păstra informațiile disponibile public și comercial, inclusiv imaginile din satelit și informațiile partajate prin intermediul rețelelor sociale, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în mecanismele de responsabilitate actuale și viitoare.
O platformă online va distribui în mod public documentația Observatorului de Conflict, ”pentru a ajuta la respingerea eforturilor de dezinformare ale Rusiei și pentru a pune în lumină abuzurile.
18 mai, ora 11:32 Primele imagini cu soldaţii ucraineni evacuaţi din uzina Azovstal. Soarta celor peste 260 de militari este incertă. Dacă iniţial s-a vorbit de un schimb de prizonieri, acum ruşii spun că ar vrea să îi judece pentru crime de război.
18 mai, ora 11:08 Finlanda şi Suedia și-au depus astăzi, împreună, candidaturile pentru aderarea la NATO. Cele două ţări nordice renunță astfel la politica de nealiniere, în urma invaziei ruse în Ucraina.
După aprobarea cu o majoritate zdrobitoare, de peste 95%, a parlamentului finlandez, toţi paşii au fost făcuţi pentru depunerea simultană a cererilor de aderare ale celor două ţări la sediul Alianţei de la Bruxelles. Ambasadorii celor două țări la NATO s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru a transmite cererile de aderare.
„Acesta este un moment istoric, într-un moment istoric pentru securitatea noastră”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări.
18 mai, ora 10:28 Ministerul de Externe anunţă, miercuri, că România a decis să intervină în favoarea Ucrainei la Curtea Internaţională de Justiţie, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federaţiei Ruse. „În continuarea demersurilor întreprinse în susţinerea Ucrainei ca urmare a războiului ilegal de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva acestui stat, autorităţile române au aprobat, la cel mai înalt nivel, ca România să formuleze o cerere de intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina împotriva Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), la 26 februarie 2022, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia ONU privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 1948”, a transmis, miercuri, MInisterul de Externe, într-un comunicat de presă.
18 mai, ora 09:10 Primul proces privind crimele de război din Ucraina începe miercuri. Un soldat rus de 21 de ani este acuzat că a omorât un bărbat de 62 de ani, care se afla pe bicicletă.
Vadim Șișimarin, în vârstă de 21 de ani, va compărea miercuri la tribunalul districtual Solomianski din Kiev, începând cu ora 14:00 (11:00 GMT), fiind acuzat de crime de război și crimă cu premeditare, pentru moartea unui bărbat de 62 de ani în nord-estul Ucrainei, la 28 februarie, transmite The Guardian.
Soldatul din Irkutsk, Siberia, riscă o posibilă condamnare pe viață.
18 mai, ora 08:20 La Moscova a fost făcută o comisie de anchetă care îi va interoga pe soldaţii ucraineni care s-au predat la oţelăria Azovstal, din Mariupol, conform agenţiei ruse de presă Tass. Interogatoriul face parte dintr-o anchetă pe care ruşii o numesc "cazuri penale privind crimele regimului ucrainean".
18 mai, ora 08:15 Forţele aeriene ucrainene şi unităţile de apărare aeriană ale Forţelor Terestre ucrainene anunţă că au lovit 15 ţinte ale invadatorilor ruşi, pe 17 mai, inclusiv 11 drone şi patru rachete de croazieră.
Potrivit Ukrinform, Comandamentul Forţelor Aeriene ucrainene a raportat acest lucru pe Facebook. "Apărarea aeriană a Forţelor Terestre a lovit zece drone de nivel operaţional şi tactic. O altă dronă şi patru rachete de croazieră au fost distruse de unităţile de rachete antiaeriene ale Forţelor Aeriene ucrainene", se arată în comunicat.
Rapoarte anterioare au precizat că, la 17 mai, în zona operaţiunii Forţelor Comune, armata ucraineană a respins 12 atacuri inamice.
18 mai, ora 08:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă, în ultimul său mesaj postat pe reţelele de socializare, că bombardarea mai multor regiuni şi activitatea subversivă la graniţă sunt o încercare a armatei ruse de a compensa o serie de eşecuri în estul şi sudul Ucrainei.
„Cea de-a 83-a zi a apărării noastre a început cu o combinaţie destul de puternică de lovituri ruseşti asupra Ucrainei. Bombardarea cu rachete a regiunii Liov, a regiunii Sumî, a regiunii Cernihiv. Lovituri aeriene în regiunea Lugansk. Activităţi specifice de sabotaj în zonele de frontieră ale Ucrainei”, afirmă Zelenski în ultimul mesaj postat pe reţelele de socializare.
Preşedintele ucrainean mai susţine că ”este un fel de încercare a armatei ruse de a compensa o serie de eşecuri în estul şi sudul ţării”.
”Ei nu pot demonstra succesul cu acţiuni militare generale în zonele în care încearcă să avanseze. Aşa că încearcă să demonstreze succesul prin intermediul rachetelor lor şi al altor activităţi. De asemenea, fără niciun rezultat. Aceste lovituri, la fel ca multe altele anterioare, nu schimbă nimic în mod radical. Mai ales că măsurile noastre de apărare aeriană şi antisabotaj devin tot mai puternice”, a mai afirmat Zelenski.
Şeful grupului de luptă NATO în România a explicat pentru Antena 3 stadiul operațiunilor desfășurate de grupul tactic de militari francezi şi americani care se antrenează alături de militarii români în ţara noastră.
Întrebat dacă grupul tactic NATO din România este operațional, colonelul Vincent Minguet, a precizat:
"Nu există o operațiune în desfășurare. Cum am spus ne antrenăm în fiecare zi cu forţele române, americane şi poate într-o zi şi cu alte forţe, aici în România.
Aşadar, nu sunt operaţiuni de război, dar toate aceste antrenamente sunt un mesaj pe care îl transmitem armatei ruse.
Când armata rusă vede militari francezi şi români antrenându-se împreună este un mesaj puternic peste graniță", a spus colonelul Vincent Minguet, comandant grupul tactic NATO din România.
Întrebat apoi cât timp vor sta trupele franceze în România, Minguet a spus:
"Eu doar repet ce au anunţat guvernul şi preşedintele: 4-5 ani. Nu ştim ce va fi mâine. Da, avem un plan pe termen lung şi facem planuri la care lucrăm în continuare", a mai spus colonelul Vincent Minguet, comandant grupul tactic NATO din România pentru Antena 3.
Suedia şi Finlanda vor trimite miercuri la sediul NATO din Bruxelles cererile pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, anunţă premierul suedez, Magdalena Andersson, conform cotidianului Le Figaro.
"Sunt fericită că am ales împreună acelaşi drum şi că putem face acest lucru împreună", a afirmat Magdalena Andersson în cursul unei conferinţe de presă organizate alături de preşedintele Finlandei, Sauli Niinistö. Cei doi lideri urmează să aibă curând o întâlnire, la Washington, cu preşedintele SUA, Joseph Biden.
În acest context, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se va întâlni miercuri cu ambasadorii Finlandei și Suediei, potrivit unui comunicat al NATO.
Război în Ucraina,17 mai Vladimir Putin: "Unii membri ai UE nu pot fără petrol rusesc!"
Război în Ucraina,16 mai Putin încearcă să intensifice capacitățile militare ale aliaților Rusiei pentru a lupta împotriva NATO
Război în Ucraina,15 mai Rusia pierde zone importante, însă lansează noi atacuri cu rachete din Marea Neagră
Război în Ucraina,14 mai Vladimir Putin, avertisment pentru preşedintele Finlandei
Război în Ucraina,13 mai Secretarul american al Apărării i-a cerut lui Șoigu încetarea ”imediată” a focului