Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Ucrainenii anunță că au recucerit un sat de lângă Bahmut
- Rusia a retras aproape toți soldații de la granița cu Norvegia
- Rusia şi Ucraina, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie pentru acuzații reciproce de genocid
- Un fermier a murit și altul a fost rănit după ce tractorul lor a lovit o mină
- Canada alocă 33 milioane de dolari canadieni pentru apărarea aeriană din Ucraina
- Ucrainenii au publicat imagini care ar arăta că armata rusă a tras în proprii soldați
- Forbes Ucraina: Ucrainenii au distrus echipamente ruseşti în valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari
- Jens Stoltenberg avertizează că războiul din Ucraina va fi lung
- Atac cu drone și rachete în sudul Ucrainei. O unitate agricolă a fost lovită
- Două nave comerciale au ajuns într-un port ucrainean de la Marea Neagră
- Înalt oficial NATO: Creşterea preţurilor muniţiilor afectează eforturile Alianței de sporire a securităţii
- Atac major asupra marinei ruse din Crimeea
- Lituania solicită mai mulți bani pentru Ucraina din bugetul UE
- Ucraina afirmă că două nave-cargo se îndreaptă spre porturile sale, o premieră în ultimele două luni
- General rus: victoria Rusiei este împiedicată de „minciuni” și „raportări false”
Update 22:00 Comandantul forțelor terestre ucrainene a anunțat duminică recucerirea satului Klishchiivka, situat la sud de Bahmut, al cărui control a fost revendicat de ruși în ianuarie.
„Klishchiivka a fost curățat de ruși și eliberat”, a declarat Alexander Syrskyi, comandantul forțelor terestre ucrainene, într-o postare pe Telegram.
Ministrul de interne Ihor Klymenko a confirmat satul a fost recucerit în lupte grele, scrie Reuters.
Klishchiivka se află la aproximativ nouă km la sud de Bahmut și avea o populație de aproximativ 400 de persoane înainte de război. Se află la câțiva kilometri nord de localitatea Andriivka, care a fost recucerită la începutul acestei săptămâni.
Ambele așezări au fost distruse substanțial în lunile de lupte pentru Bahmut.
Bahmut a căzut în mâinile rușilor în luna mai, după luni de lupte grele. De mai multe luni, forțele ucrainene au desfășurat ofensive la nord și la sud de oraș pentru a alunga din el unitățile rusești.
Analiștii militari ucraineni au declarat în această săptămână că eliberarea așezărilor din apropierea Bahmut ar permite armatei să avanseze de pe flancul sudic în zona Bahmut, obținând controlul înălțimilor.
Update 20:20 Forţele ruse staţionate în Arctica, lângă Norvegia, țară care se învecinează cu Federația Rusă, reprezintă „20% sau mai puţin” din numărul anterior invaziei Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, potrivit şefului apărării din Norvegia, transmite Reuters.
Norvegia face parte din NATO şi împarte graniţa cu Rusia în Arctica. Ţara nordică se învecinează cu Peninsula Kola, unde se află majoritatea armelor nucleare ale Rusiei, precum şi flota sa de Nord, care operează submarinele nucleare ale Rusiei, notează news.ro.
Vorbind după o întâlnire a şefilor apărării ţărilor NATO care a avut loc sâmbătă, la Oslo, generalul Eirik Kristoffersen a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ştie „foarte bine” că NATO nu este o ameninţare pentru Rusia.
„La graniţa noastră, la graniţa cu Rusia, au mai rămas poate 20% sau mai puţine forţe (ruseşti) decât erau înainte de 24 februarie 2022. Dacă credea că ameninţăm Rusia, nu s-ar fi putut muta cu trupele sale în Ucraina pentru a lupta acolo”, a spus el într-o conferinţă de presă.
Acest tipar de comportament al Rusiei se aplică şi modului în care a tratat Finlanda după ce a aderat la NATO în aprilie, a adăugat amiralul Rob Bauer, preşedintele comitetului militar al NATO.
„Rusia ştie că NATO nu este o ameninţare pentru că nu intenţionăm să-i atacăm. Altfel ar fi răspuns complet diferit la aderarea Finlandei. Au vorbit despre asta, dar nu au vorbit în termeni fizici ", a declarat Bauer la conferinţă.
Update 18:20 Rusia şi Ucraina se vor înfrunta luni, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, într-un caz care se concentrează pe afirmaţiile Moscovei că invazia sa în Ucraina a fost făcută pentru a preveni genocidul, transmite Reuters.
Ucraina a adus cazul la cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite la doar câteva zile după invazia rusă din 24 februarie anul trecut.
Kievul susţine că Rusia abuzează de dreptul internaţional spunând că invazia a fost justificată pentru a preveni un presupus genocid în estul Ucrainei. Oficialii ruşi continuă să acuze Ucraina că a comis genocid.
Rusia doreşte ca acest caz să fie rspins şi obiectează asupra jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ). Audierile, programate să se desfăşoare până pe 27 septembrie, nu vor aprofunda fondul cazului ci se concentrează în schimb pe argumente juridice despre jurisdicţie.
Moscova spune că Ucraina foloseşte cazul ca pe o cale obişnuită pentru a obţine o decizie cu privire la legalitatea generală a acţiunii sale militare. Ucraina a depăşit deja un obstacol, deoarece instanţa a decis în favoarea sa într-o hotărâre preliminară în acest caz, în martie anul trecut.
Pe baza acestui fapt, instanţa a ordonat Rusiei să înceteze imediat acţiunile militare în Ucraina. În cadrul audierilor, instanţa va audia şi din alte 32 de state, toate susţinând argumentul Ucrainei conform căruia instanţa este competentă să avanseze cazul.
”Faptul ca instanţa constată că are jurisdicţie este un fapt pozitiv”, a declarat Juliette McIntyre, lector de drept la Universitatea din Australia de Sud şi observator al ICJ.
În timp ce Rusia a ignorat până acum ordinele CIJ de a opri acţiunile sale militare, iar instanţa nu are nicio modalitate de a-şi pune în aplicare deciziile, experţii spun că o eventuală hotărâre în favoarea Ucrainei ar putea fi importantă pentru orice cereri viitoare de despăgubiri.
”Dacă instanţa constată că nu a existat o justificare legală în temeiul Convenţiei de genocid pentru actele Rusiei, decizia poate stabili o cerere viitoare de despăgubire”, a spus McIntyre.
Convenţia Naţiunilor Unite privind genocidul, din 1948, defineşte genocidul drept infracţiuni comise ”cu intenţia de a distruge, în totalitate sau în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau religios”.
Update 17:10 Un fermier a murit și altul a fost rănit duminică în regiunea Herson, în sudul Ucrainei, după ce tractorul lor, cu care arau un câmp, a lovit o mină, a declarat guvernatorul regiunii.
Eliberată după o lungă ocupație rusă, regiunea Herson este puternic minată, iar fermierii își riscă viața încercând să lucreze câmpuri care nu au fost încă curățate de mine, relatează Reuters, citat de The Guardian.
Pe Telegram, guvernatorul Oleksandr Prokudin a făcut apel la locuitorii din regiune să se abțină de la lucru până când câmpurile vor fi inspectate de geniști.
„Fac din nou apel la locuitorii din regiune. Nu începeți nicio lucrare până când câmpurile nu au fost inspectate de geniști”, a scris Prokudin pe aplicație.
Update 16:00 Canada va contribui cu 33 milioane de dolari canadieni (24,5 milioane dolari americani) în cadrul unui parteneriat condus de Marea Britanie prin care se cumpără echipamente de apărare aeriană pentru Ucraina, a anunțat duminică ministrul canadian al Apărării, Bill Blair, potrivit Reuters.
Ministrul canadian a spus că suma face parte din ajutorul militar în valoare de 500 milioane de dolari canadieni pe care premierul Justin Trudeau l-a anunțat în iunie.
Parteneriatul, care mai include SUA, Olanda și Danemarca, își propune să cumpere sute de rachete de apărare aeriană și sisteme asociate.
De la declanșarea războiului din Ucraina, Canada a oferit ajutoare în sumă totală de 8 miliarde de dolari canadieni, inclusiv 1,8 miliarde sub formă de asistență militară.
Update 14:00 Ucrainenii au publicat imagini din dronă care ar arăta că armata rusă a tras în proprii soldați, în timp ce aceștia încercau să se predea.
Update 13:00 Rusia a cheltuit 167 de miliarde de dolari pentru invazia la scară largă, iar ucrainenii au distrus echipamente ruseşti în valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari până la 24 august, potrivit Forbes Ucraina, pe baza datelor publicate de Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei.
Această cifră nu include cheltuielile de apărare ale Rusiei care nu sunt legate de război şi nici pierderile economice ale Rusiei ca urmare a multiplelor sancţiuni internaţionale.
Cele mai mari cheltuieli se îndreaptă către aprovizionarea armatei, care costă 51,3 miliarde de dolari. Salariile militarilor costă 35,1 miliarde de dolari, iar despăgubirile acordate familiilor celor căzuţi la datorie - 21 miliarde de dolari, scrie kyivindependent.com.
După ce rubla s-a depreciat în raport cu valutele străine, cheltuielile bugetare per soldat au scăzut semnificativ, de la 200 de dolari pe zi la 120 de dolari pe zi, potrivit Forbes.
Potrivit Reuters, Rusia a cheltuit aproape 5.600 de miliarde de ruble pentru apărare în prima jumătate a anului 2023, ceea ce depăşeşte deja întregul buget federal de apărare al Rusiei planificat pentru 2023.
Moscova a fost nevoită să dubleze bugetul apărării la aproape 10.000 de miliarde de ruble (105 miliarde de dolari) sau o treime din întregul buget 2023.
Update 11:00 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat, într-un interviu pentru germanii de la Funke, că va fi necesar "să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina", relatează agenţia Ansa.
"Majoritatea războaielor durează mai mult decât se aşteaptă atunci când încep. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina", a spus Stoltenberg.
"Cu toţii ne dorim o pace rapidă", a continuat secretarul general al NATO, "dar în acelaşi timp trebuie să recunoaştem acest lucru: dacă preşedintele Volodimir Zelenski şi ucrainenii încetează să lupte, ţara lor nu va mai exista; dacă preşedintele Vladimir Putin şi Rusia depun armele, vom avea pace.
În ceea ce priveşte dorinţa Kievului de a adera la NATO, Stoltenberg dă asigurări: "Nu există nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va adera" la Alianţa Atlantică.
"Când acest război se va încheia, vom avea nevoie de garanţii de securitate pentru Ucraina, altfel istoria s-ar putea repeta", a mai spus secretarul general al NATO.
Update 09:40 Rușii au lansat șase drone Shahed fabricate de Iran și 10 rachete. Forțele Ucrainei susțin că au distrus șase drone și șase rachete, potrivit Reuters.
„Aeronavele de luptă, unitățile antiaeriene, grupurile de pompieri și alte mijloace de atac au fost implicate în respingerea atacului aerian", a anunțat Forța Aeriană.
Amploarea pagubelor nu a fost anunțată și nu se știe ce unitate agricolă a fost lovită în timpul atacului.
Ucrainenii au spus că serviciile de urgență au fost trimise la fața locului. Alertele de raid aerian au pornit în mai multe regiuni ale Ucrainei.
Update 08:00 Două nave comerciale au ajuns într-un port ucrainean de la Marea Neagră.
Două nave comerciale au ajuns în portul ucrainean Ciornomorsk de la Marea Neagră. Acestea au folosit o nouă rută, stabilită de autoritățile ucrainene, au spus autoritățile portuare din Ucraina. Navele vor fi încărcate cu cereale care vor fi exportate în Israel și Egipt.
Cele două nave au ajuns sâmbătă la Ciornomorsk și urmează să fie încărcate cu 20.000 de tone de grâu, potrivit BBC.
Oficialii ucraineni spune că este prima dată când nave civile ajung într-un port ucrainean după renunțarea la acordul privind cerealele.
Anterior, coridorul a fost folosit doar de vapoarele care plecau din Ucraina.
Vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a declarat că navele „Resilient Africa" și „Aroyat" au navigat sub pavilion Palau și că echipajul lor este format din oameni din Ucraina, Turcia, Azerbaidjan și Egipt.
Vapoarele vor livra grâul în Egipt și Israel, potrivit Ministerului Agriculturii din Ucraina.
Luna trecută, Ucraina a anunțat înființarea unui „coridor umanitar" în Marea Neagră pentru a elibera navele blocate în porturile sale de la începutul războiului și pentru a ocoli blocada instituită de ruși după renunțarea la acordul privind cerealele.
Până în prezent, cinci nave au părăsit portul Odesa, folosind coridorul care trece pe lângă coasta vestică a Mării Negre, în apropiere de România și Bulgaria.
Sosirea celor două nave reprezintă un test al capacității Ucrainei de a redeschide rutele de transport maritim într-un moment în care Rusia încearcă să își reimpună blocada după ce în iulie a abandonat acordul privind cerealele.
În ultimele luni, rușii au lansat numeroase atacuri cu drone și rachete asupra infrastructurii portuare din Ucraina, atât de la Marea Neagră, cât și de la Dunăre.
Update 00:00 Uniunea Europeană ar trebui să aloce mai mulți bani pentru sprijinirea Ucrainei în bugetul său și să suplimenteze fondurile pentru mobilitatea militară a UE, a declarat, sâmbătă, ministrul lituanian de Finanțe, Gintare Skaiste.
Ca parte a revizuirii bugetului UE pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus, în iunie, 50 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi pentru Ucraina.
În acest an, UE va plăti Ucrainei 18 miliarde de euro sub formă de împrumuturi extrem de avantajoase. Dacă bugetul nu va fi suplimentat, "Ucraina va primi doar 12,5 miliarde de euro anual, din 2024 până în 2027.
"Dacă împărțiți suma propusă pentru următorii patru ani, suma va fi mai mică decât cea din acest an. Așa că propunerea noastră este să avem același nivel ca în 2023. Dacă vom avea același nivel ca în 2023, suma totală va fi 72 de miliarde", a declarat Skaiste, pentru Reuters.
Gintare Skaiste a mai spus că revizuirea bugetului UE ar trebui să conțină bani pentru drumuri, porturi, poduri și aeroporturi care permit forțelor armate să se deplaseze rapid, deoarece cele 1,7 miliarde de euro alocate inițial în acest scop sunt insuficiente.
Guvernele UE își propun să ajungă la un acord cu privire la bugetul revizuit pentru perioada 2021-2027 până la sfârșitul anului 2023.
Discuțiile sunt dificile, deoarece și Comisia a cerut 15 miliarde de euro pentru a face față problemelor legate de migrație și alți bani pentru a acoperi creșterea costurilor de împrumut pentru datoria comună a UE, pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.
Război în Ucraina, 16 septembrie | Un ministru ucrainean anunță mai multe atacuri cu drone asupra navelor rusești
Război în Ucraina, 15 septembrie | Volodimir Zelenski merge la Washington pentru discuții cu Joe Biden și cu membrii Congresului SUA
Război în Ucraina, 14 septembrie | Autoritățile ucrainene au ordonat evacuarea civililor din regiunea Herson
Război în Ucraina, 13 septembrie | Ambasadorul SUA la ONU: Rusia dă dovadă de disperare prin implicarea cu Coreea de Nord
Război în Ucraina, 12 septembrie | Putin cere SUA să facă presiuni asupra Ucrainei pentru anularea decretului care exclude negocierile cu actualul președinte rus