Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Percheziții în 19 mănăstiri și biserici din Ucraina suspectate de legături cu Moscova
- Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA a declarat că SUA se așteaptă ca războiul din Ucraina să continue „ceva timp” și că „nu există nicio așteptare” ca luptele să se oprească în lunile de iarnă
- Ucraina se pregătește la graniță pentru intrarea Belarusului în război
- Cancelarul german Olaf Scholz propune reluarea relațiilor comerciale cu Rusia "după război"
- Ucraina primește încă 500 de milioane de euro de la Uniunea Europeană
- Un american a fost eliberat de Rusia într-un schimb de prizonieri cu Ucraina
- Kremlin: "Încetarea focului nu se află pe ordinea de zi"
- Rușii au bombardat sediul Administrației regionale din Herson
- "1984", distopia anti-totalitară a lui George Orwell, pe primul loc la vânzările de cărți electronice în Rusia
- Kievul se teme că Rusia ar putea lansa o ofensivă de amploare la începutul anului
- SUA se pregătesc să trimită baterii de rachete "Patriot" în Ucraina
- Ucraina atrage un miliard de euro la Conferința pentru Reziliență și Reconstrucție de la Paris
- Rusia cere Ucrainei să recunoască "noile realități' teritoriale
- Cel puțin trei oameni au fost uciși la Herson după bombardamentele intense ale rușilor
- UE trimite 800 de generatoare în Ucraina
- Zelenski cere partenerilor din Occident un sprijin de urgență de aproape 900 de milioane de dolari
- Putin și-a anulat conferința de presă de sfârșit de an pentru a evita să răspundă întrebărilor despre războiul din Ucraina, spune fostul ambasador american la Moscova
Update 21:23 Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunțat miercuri că au percheziționat bisericile ortodoxe aflate sub tutela Patriarhiei Moscovei din Ucraina, în contextul presiunilor tot mai mari împotriva acestei filiale pe fondul invaziei rusești, potrivit AFP.
Potrivit SBU, „măsurile de contraspionaj” au vizat 19 mănăstiri, catedrale și biserici din mai multe regiuni ale Ucrainei. Acesta a justificat perchezițiile ca fiind un efort de „contracarare a activităților subversive ale serviciilor secrete rusești” din țară.
Serviciile ucrainene au afirmat că au descoperit „pașapoarte rusești, literatură de propagandă și permise” emise de autoritățile de ocupație.
„În aceste publicații, reprezentanții ruși neagă existența poporului ucrainean, a limbii și culturii sale și pun la îndoială statul ucrainean”, a declarat SBU într-un mesaj pe Telegram.
Biserica Ortodoxă, care depinde de Patriarhia Moscovei, a fost supusă la presiuni din partea autorităților ucrainene de la începutul invaziei rusești în țară, la 24 februarie.
La începutul lunii decembrie, președintele Volodimir Zelenski și-a anunțat intenția de a pune sub semnul întrebării statutul acestei ramuri a Bisericii Ortodoxe și de a limita activitățile organizațiilor religioase afiliate cu Rusia.
În ultimele săptămâni, autoritățile au introdus, de asemenea, sancțiuni împotriva a aproximativ 15 demnitari ai acestei confesiuni pentru poziția lor în favoarea Moscovei sau pentru colaborarea cu forțele de ocupație ruse.
Ucraina, o țară cu o populație predominant ortodoxă, este împărțită între o Biserică dependentă de Patriarhia Moscovei - care a anunțat că își rupe legăturile cu Rusia la sfârșitul lunii mai din cauza invaziei - și o Biserică independentă de tutela rusă.
Aceasta din urmă a fost creată la sfârșitul anului 2018 și a jurat credință Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, care are sediul la Istanbul.
Update 20:52 Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, John Kirby, a declarat că SUA se așteaptă ca războiul din Ucraina să continue „ceva timp” și că „nu există nicio așteptare” ca luptele să se oprească în lunile de iarnă, relatează The Guardian.
Întrebat despre perspectivele de a negocia încheierea războiului cu președintele rus Vladimir Putin, Kirby a spus reporterilor:
„Având în vedere ceea ce vedem în aer și la sol în Ucraina, este greu de concluzionat că acest război se va termina până la sfârșitul anului. Deci, există lupte active în acest moment. Ne-am aștepta ca asta să continue o perioadă de timp înainte”.
El a avertizat să nu se presupună că vremea aspră de iarnă va reduce manevrele de război în aer sau la sol.
„Nu ne așteptăm ca luptele să se oprească în lunile de iarnă care urmează”, a spus Kirby.
Update 19:49 Ucraina s-a pregătit pentru o eventuală intrare în război a Belarusului, statul aliat cu Rusia dar care s-a ținut departe, până în prezent, de o participare activă la conflict.
Un reportaj realizat de corespondentul CNN Will Ripley arată cum forțele Kievului au săpat tranșee la frontiera belaruso-ucraineană și le-au fortificat.
De asemenea, guvernul ucrainean a trimis aici un număr semnificativ de militari, în perspectiva deschiderii unui nou front.
"Tocmai am ajuns la baza militară ucraineană aflată lângă granița cu Belarus, unde vom vedea fortificațiile construite de armată pentru a se proteja de o potențială invazie rusă venită la sol. La câțiva kilometri distanță, în țara vecină, Belarus, are loc o desfășurare amenințătoare de forțe: trupele ruse şi belaruse participă la exerciții militare comune, așa cum au făcut-o și la începutul acestui an, chiar înainte de invazia în Ucraina", relatează corespondentul CNN.
"Trebuie să fim îngrijorați, deoarece nu avem un vecin prea prietenos acolo. Avem 2.500 de kilometri de graniță 'neprietenoasă' cu Belarus, Rusia şi teritoriile temporar ocupate. Trebuie să avem mare grijă!", declară Apărării de la Kiev, Oleksii Reznikov.
Ucrainenii au început să construiască aceste tranșee la începutul lunii aprilie. De atunci, continuă să le reîntărească, în așteptarea rușilor.
Trupele Moscovei au copleșit apărarea ucraineană la începutul războiului însă forțele de apărare s-au regrupat și, după doar șase săptămâni, i-au alungat pe invadatori.
"Când rușii au lansat invazia asupra Ucrainei, cu mai bine de nouă luni în urmă, şi-au condus convoaiele pe această șosea, pe acest pod. Acum, podul este împânzit de explozibili, iar aceste mlaștini înghețate care se întind în apropiere sunt şi ele complet minate.
Când primul convoi, care ducea aproximativ 30.000 de soldați ruși, a sosit aici în luna februarie, ucrainenii erau nepregătiți şi depășiți numeric într-un raport de 6:1. Acum, precum soldații din urmă cu un secol, ei se adăpostesc în tranșee, gata să răspundă la orice mișcare inamică ar putea să apară la orizont", a concluzionat corespondentul CNN, în finalul reportajului despre preparativele de la granița cu Belarus.
Update 18:49 Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a propus, miercuri, reluarea cooperării comerciale cu Rusia după eventuala încheiere a războiului din Ucraina.
Scholz și-a formulat propunerea într-un discurs rostit la 70 de ani de la înființarea Comisiei germane pentru Cooperarea Economică în Estul Europei.
"Rusia va fi și după sfârșitul războiului cea mai mare țară de pe continentul european. De aceea, este esențial să facem pregătiri pentru acest moment.
Este clar că în momentul de față relațiile pe care le avem devin mult mai reduse. Dar, dacă Rusia va opri războiul, dacă cetățenii Rusiei vor depune eforturi pentru un alt viitor, avem șansa ca, într-un alt moment, să începem cooperarea economică. Doar că încă nu suntem în acel moment. Acum înăsprim sancțiunile. Și știm cu toții că Vladimir Putin nu distruge prin războiul său doar infrastructura, orașe și zone din Ucraina. Distruge și un număr incredibil de mare de vieți omenești", a afirmat Olaf Scholz, conform stenogramei discursului, publicată pe site-ul guvernului german.
Moscova a respins, miercuri seară, oferta cancelarului Scholz, privind reluarea cooperării, post-conflict.
"Noi nu ne rugăm de nimeni pentru nimic, iar politicienii din Germania ar trebui să înțeleagă acest lucru în mod clar și permanent", a reacționat Ministerul rus de Externe, citat de publicația Handelsblatt.
Update 17:38 Uniunea Europeană a transferat, miercuri, Ucrainei încă 500 de milioane de euro, în cadrul liniei de credit pentru susţinere financiară, în contextul războiului, anunţă Comisia Europeană.
Prin transferarea noii tranşe de 500 de milioane de euro, asistenţa macro-financiară acordată de Uniunea Europeană până acum atinge 7,2 miliarde de euro, potrivit sursei citate.
În 2023, Uniunea Europeană va acorda Ucrainei asistenţă financiară de 18 miliarde de euro, pentru acoperirea nevoilor curente ale instituţiilor, pentru plata salariaţilor din sectorul de stat şi a pensiilor.
Creditele pentru Ucraina sunt contractate de Uniunea Europeană de pe pieţele internaţionale, iar dobânzile sunt suportate din bugetul comunitar.
În total, inclusiv prin asistenţa militară şi umanitară, Uniunea Europeană a oferit Ucrainei până acum 19,7 miliarde de euro.
Update 15:38 Un cetățean american a fost eliberat, miercuri, într-un schimb de prizonieri între ruși și ucraineni care a implicat 65 de persoane de fiecare parte.
Americanul în vârstă de 35 de ani se numește Suedi Mureksezi (foto următoare).
"A fost capturat în iunie, în orașul Herson, de forțele de ocupație, aparent pentru că a participat la mitinguri pro-Ucraina", a declarat Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui Ucrainei.
Dintre ucrainenii eliberați, 59 făceau parte din forțele armate ucrainene, în timp ce alți cinci proveneau din apărarea teritorială, potrivit informațiilor de la Cartierul general ucrainean de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război.
Cel mai vârstnic prizonier ucrainean eliberat avea 57 de ani, iar cel mai tânăr, 19 ani.
Marea lor majoritate fuseseră capturați în Bahmut, Soledar, Zaițeve și alte locuri disputate între ruși și ucraineni în Donețk și Lugansk, a precizat sursa citată.
Update 14:26 O rachetă lansată de ruși a lovit clădirea administrației regionale din orașul Herson, au anunțat, miercuri, autoritățile ucrainene.
Adjunctul șefului biroului prezidențial al Ucrainei a declarat că mai multe rachete au fost trase asupra pieței centrale a orașului.
Nu au fost anunțate victime, dar pagubele sunt importante.
Ucraina a preluat controlul asupra orașului Herson pe 11 noiembrie, după retragerea rușilor, iar localnicii au sărbătorit victoria pe străzi.
De atunci, rușii au bombardat orașul de pe partea opusă a râului Nipru, acolo unde s-au stabilit după retragere.
Update 13:26 Rusia a transmis, miercuri, că nu a primit nicio propunere privind o "încetare a focului de Crăciun" în Ucraina.
În acest context, luptele ar urma să se prelungească până la sfârșitul iernii, scrie Reuters.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Rusiei în această săptămână să-și retragă trupele până la Crăciun, ca un prim pas către un acord de pace după aproape 10 luni de război.
Întrebat, miercuri, dacă Moscova a primit propuneri pentru o "încetare a focului de Crăciun”, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: "Nu au fost primite astfel de oferte de la nimeni. Acest subiect nu se află pe ordinea de zi".
După o serie de contraofensive ucrainene fulgerătoare, care au readus Kievului controlul asupra a aproximativ jumătate din teritoriul capturat de Moscova în primele săptămâni ale războiului, niciuna dintre părți nu a realizat câștiguri teritoriale semnificative în ultima lună.
Update 12:25 Romanul "1984" al scriitorului britanic George Orwell se află pe primul loc la vânzările de cărți electronice în Rusia la categoria ficțiune, relatează agențiile de presă internaționale.
Vânzările romanului "1984" au crescut cu 45% în acest an, în paralel cu lansarea, la 24 februarie, a invaziei ruse în Ucraina.
"1984" este o distopie publicată în 1949 și descrie o societate de tip totalitar în care un lider fictiv, numit Big Brother, controlează viață locuitorilor până în cele mai mici detalii.
Big Brother este, de fapt, elita conducătoare din Oceania, o entitate aflată în fiecare moment în război cu una dintre celelalte două entități transcontinentale, EurAsia și EstAsia, organizate similar.
Războiul este un pretext pentru a ține subjugată o parte semnificativă a societății, aglutinată în "Partidul Exterior".
Elita conducătoare este comasată în "Partidul Interior", soarta unui individ - sau apartenența la una dintre cele două categorii - fiind decisă la vârsta de 14 ani, independent de voința sa.
În URSS, cartea a fost interzisă până către finele anilor '80, în condițiile în care, în rapoartele KGB, Orwell figura drept unul dintre scriitorii cei mai critici la adresa sistemului totalitar sovietic.
Update 10.05. Declaraţie şocantă a comandantului trupelor ruseşti din Doneţk. Aceasta a spus la televiziunea de stat din Rusia că ţara sa nu poate câştiga războiul din Ucraina, mai ales că luptă împotriva NATO, şi că singura soluţie este folosirea armelor nucleare în Ucraina.
Update 09.13. Numărul dronelor de atac iraniene doborâte deasupra regiunii Kiev a crescut la 11
Forțele de Apărare Aeriană ale Ucrainei au doborât acum 11 drone iraniene „Shahed” deasupra regiunii Kiev la primele ore ale dimineții , a declarat administrația militară a orașului într-o postare pe Telegram.
Update 08.50. Explozii în centrul Kievului. Două clădiri au fost avariate
Două clădiri administrative au fost avariate în exploziile din această dimineață, din centrul Kievului, potrivit Sky News, care au avut loc în jurul orei locale 6.30. În această zonă se află un grup de universități, galerii și restaurante.
Deocamdată nu există informații despre răniți sau victime. Capitala și regiunea Kievului au rămas sub sirenele de raid aerian începând cu ora 6.00 GMT, la mai mult de două ore după ce au fost declanșate prima dată.
Update 08.27. Ucraina a doborât 10 drone de fabricație iraniană în această dimineaţă
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, afirmă că Ucraina a doborât miercuri dimineață 10 drone de fabricație iraniană, notează Sky News.
Vitali Klitschko a explicat că sistemele de apărare aeriană au lovit dronele Shahed la primele ore ale dimineții. Doi martori au declarat pentru Reuters că orașul și regiunea din jurul acestuia au fost sub alertă de sirene de raid aerian timp de aproximativ 20 de minute înainte de explozii.
Oleksiy Kuleba, guvernatorul regiunii Kiev, a declarat că sistemele de apărare antiaeriană au fost la lucru. Parlamentarul ucrainean Oleksiy Goncharenko a declarat că se crede că au avut loc trei explozii.
De asemenea, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat că districtul central al orașului, Shevchenkivskyi, a fost lovit. „Serviciile de urgență au fost trimise în zonă”, a declarat Klitschko pe aplicația de mesagerie Telegram.
Update 08.23. Acord final al UE pentru REPowerEU - scutul care va decupla gospodăriile și IMM-urile de Rusia
Uniunea Europeană a ajuns la un acord final pentru REPowerEU, scutul energetic care va decupla gospodăriile și IMM-urile europene de energia rusească. În cadrul acordului, România obține mai mulți bani pentru investiții în energie verde.
REPowerEU este planul Uniunii Europene de investiții pentru independență energetică față de Rusia și pentru a ne ajuta să trecem mai ușor de iernile viitoare: este vorba de investiții punctuale pentru reducerea consumului de energie, spre exemplu de izolare termică a clădirilor, de montare de panouri fotovoltaice pe acoperișurile caselor, de consolidare a clădirilor.
România are alocați 1,4 miliarde euro dintr-un total de 20 de miliarde la nivel european.
În calitate de co-raportor REPowerEU, europarlamentarul REPER / RENEW EUROPE Dragoș Pîslaru a obținut susținerea Parlamentului European pentru sprijinul direct către cetățeni și antreprenori.
„După patru runde de negocieri cu Consiliul UE și Comisia Europeană, am reușit să livrăm un instrument uriaș de solidaritate pentru iernile care vin în Europa. De la vecinul de peste stradă până la prăvălia din colț, REPowerEU este șansa gospodăriilor vulnerabile și a micilor antreprenori de a investi pentru diminuarea facturii de energie, de a deveni independenți energetic și prosumatori. Din cele 5 milioane de gospodării, cel puțin 500.000 ar putea fi reabilitate energetic și consolidate prin acest program și alte finanțări complementare, inclusiv prin transformarea lor în prosumatori, care să nu mai fie dependenți de companiile de energie”, a declarat Dragoș Pîslaru.
„Este crucial faptul că am reușit să avem un acord final până în Crăciun. REPowerEU este un instrument livrat în timp record de Uniunea Europeană pentru a combate criza energetică. La fel de important este ca Guvernul României să se miște repede și să gândească schemele prin care acești bani vor ajunge la români. Fără birocrație, fără tone de hârtii și adeverințe pentru că banii din REPowerEU trebuie să ajungă la oameni în această iarnă și nu mai târziu! Evident sunt gata alături din colegii mei din REPER să ajutăm Guvernul pentru identificarea celor mai bune soluții de implementare”, a mai spus europarlamentarul român.
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, a participat marți la conferința „Solidari cu Ucraina”, în cadrul căreia a fost lansat „Mecanismul de la Paris”, menit să eficientizeze coordonarea asistenței acordate Ucrainei pe timp de iarnă.
Reprezentantul Guvernului României a prezentat demersurile de sprijinire a Ucrainei: umanitar, economic și energetic, precum și în domeniul gestiunii situațiilor de urgență.
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului a exprimat disponibilitatea României de a intensifica eforturile de asistență acordată Ucrainei pe mai multe direcții principale, cu precădere pentru restabilirea funcționalității infrastructurii energetice a acesteia.
El s-a referit, de asemenea, la găzduirea de către România a facilității de adăpost RescEU, la demersurile de primire a refugiaților ucraineni, la mobilizarea capacităților de cazare și sprijin a refugiaților pe durata iernii, la importanța hub-ului umanitar de la Suceava.
Mircea Abrudean a arătat, totodată, că România rămâne o verigă importantă pe noile coridoare de tranzit a cerealelor, participând astfel la menținerea economiei Ucrainei în funcțiune, și a subliniat hotărârea țării noastre de a extinde capacitatea de tranzit a cerealelor atât la punctele de trecere a frontierei, cât și în porturi și terestru.
El a adus în discuție consecințele extinse ale războiului și asupra unor țări ca Republica Moldova, care are, de asemenea, nevoie de sprijinul comunității internaționale.
Conferința „Solidari cu Ucraina” a avut loc marți la Paris și a fost coorganizată de Franța și Ucraina, fiind prezidată de președinții Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski, cu participarea primei doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, a prim-ministrului Ucrainei, Denys Shmyhal, a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numeroși șefi de stat și de guvern, miniștri și alte oficialități din 55 de țări.
Evenimentul a reunit parteneri, donatori și instituții cu obiectivul de a oferi sprijin imediat poporului ucrainean, în perspectiva depășirii iernii, în condițiile distrugerii de către Federația Rusă a infrastructurilor civile ale Ucrainei. Ministrul francez de externe, Catherine Colonna, a anunțat, înainte de încheierea lucrărilor conferinței, că până la acel moment contribuțiile anunțate în cursul zilei se apropiau de 1 miliard de euro.
Război în Ucraina, 13 decembrie | Kievul se teme că Rusia ar putea lansa o ofensivă de amploare la începutul anului
Război în Ucraina, 12 decembrie | Grupul G7 condamnă atrocităţile din Ucraina şi avertizează Rusia asupra consecinţelor unui atac nuclear
Război în Ucraina, 11 decembrie | Oraşul Bahmut a fost "ras de pe faţa Pământului"
Război în Ucraina, 10 decembrie | Vladimir Putin, noi ameninţări nucleare
Război în Ucraina, 9 decembrie | Volodimir Zelenski: ”Situația de pe linia frontului rămâne foarte dificilă”