Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Geoană: NATO va sta alături de Ucraina atât cât este nevoie; aparţineţi familiei euroatlantice
- Germania permite Poloniei să exporte avioane de luptă vechi MiG-29 în Ucraina
- Joe Biden, prima reacție la scandalul Pentagon Leaks: "Nu există indicii privind consecințe imediate"
- Ucraina cere ca Marea Neagră să devină o "mare a NATO"
- Norvegia expulzează 15 diplomați ruși pe care-i acuză de spionaj
- Explozie la centrala nucleară de la Zaporojie
- Polonia, sceptică în privința eforturilor lui Macron de a aduce Rusia și Ucraina la masa negocierilor
- Premiu special pentru acordat de UEFA pentru felul în care au fost ajutați în Moldova refugiații din Ucraina
- Pentagon Leaks: Nici dacă Ucraina obține "câștiguri semnificative" nu va fi pace
- Ministrul ucrainean al Apărării, în România: Vom face Marea Neagră un loc al păcii
- Ucraina primește 500 de milioane de dolari pentru repararea infrastructurii energetice și de încălzire
- Polonia își propune să înființeze un centru de service pentru tancurile Abrams din Europa
- Ucraina ar putea să își amâne contraofensiva până la vară
- UE avertizează că autorii crimelor de război din Ucraina vor fi aduși în fața justiției
- Pentagon Leakes: Cele patru scenarii excepționale ale războiului din Ucraina
- Administrația de la Kiev susține că nu sunt militari din țări NATO pe teritoriul Ucrainei
Update 22:30 - Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, și omologul său chinez, Qin Gang, au discutat joi despre conflictul din Ucraina, în timpul unei întâlniri la Samarkand, Uzbekistan, a transmis ministerul chinez de Externe, conform The Guardian.
Qin i-ar fi spus lui Lavrov că nu există un „panaceu” pentru rezolvarea crizei, iar Beijingul va continua să joace un rol constructiv în promovarea unui acord politic și în reluarea discuțiilor de pace, mai arată sursa citată.
Update 20:40 - Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic va sta alături de Ucraina "atât cât este nevoie" şi va susţine această ţară "pe lungul drum al integrării euroatlantice", a declarat, joi, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre care are loc la Bucureşti, sub egida Platformei Internaţionale Crimeea.
"Văzând aliaţii noştri finlandezi, aliaţii suedezi alăturându-ni-se, ştiu că aparţineţi Occidentului, aparţineţi democraţiilor, aparţineţi familiei euroatlantice şi suntem alături de voi pe tot acest parcurs", le-a transmis Geoană ucrainenilor.
El a evidenţiat importanţa strategică a Mării Negre, marcată la Summitul NATO de la Madrid, anul trecut. "Nu este doar o hârtie, este convingerea noastră transformată în acţiune", a arătat Mircea Geoană.
Oficialul NATO a amintit că din 2014, de la anexarea ilegală a Crimeii, alianţa a crescut prezenţa în regiune şi şi-a consolidat parteneriatul cu Ucraina.
"Regiunea Mării Negre este în centrul discuţiilor din prezent şi ca român ştiu şi simt că aceasta este o regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică", a afirmat secretarul general adjunct al NATO. El a adăugat că acest spaţiu "a fost în centrul acumulării de agresiuni din partea Rusiei timp de peste un deceniu, iar anexarea ilegală a Crimeii în 2014 şi de părţi din Donbas au fost începutul".
Potrivit lui Geoană, "comportamentul iresponsabil şi ostil al Rusiei în regiunea extinsă a Mării Negre afectează profund securitatea întregii alianţe".
La rândul său, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat importanţa regiunii Mării Negre.
"Prioritatea României (...) este să transforme regiunea Mării Negre dintr-o zonă de conflict şi război într-o zonă de pace, stabilitate şi prosperitate", a transmis Aurescu.
El a menţionat că regiunea Mării Negre trebuie să devină o zonă de importanţă strategică, este nevoie de descurajare şi apărare eficiente, de implementarea deplină a deciziilor luate la summitul NATO de anul trecut de la Madrid, de prevenirea altor conflicte, cooperare UE - NATO şi de alte componente de securitate, precum deminarea, protejarea infrastructurii energetice sau o privire de ansamblu asupra întregii zone.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a declarat că riscul ca în zona Mării Negre să existe un potenţial de escaladare serioasă a manevrelor agresive ale Rusiei rămâne ridicat.
"Moscova foloseşte Marea Neagră ca pe o platformă pentru a afecta libertatea, navigaţia liberă", a susţinut Tîlvăr, subliniind că intenţia este de a crea conflicte, zone gri şi condiţii favorabile pentru ameninţări transnaţionale ale securităţii.
El a completat că, după anexarea Crimeii, atacurile continue asupra Ucrainei reprezintă un semnal neacceptabil din partea Federaţiei Ruse privind utilizarea forţei în a obţine obiective politice de securitate la nivel regional.
La Marea Neagră, Moscova doreşte să obţină dominaţia şi să descurajeze libertatea de mişcare a NATO, a mai spus oficialul român.
Angel Tîlvăr a menţionat că este nevoie de o strategie euroatlantică pentru ca Marea Neagă să fie o zonă stabilă şi sigură.
"Războiul din Ucraina a demonstrat că Marea Neagră este o frontieră critică pentru arhitectura europeană", a indicat ministrul român al Apărării, menţionând că pentru ţara noastră şi întreaga comunitate internaţională "frontierele Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei sunt recunoscute la nivel internaţional". România va continua să susţină integritatea teritorială a acestor ţări, a adăugat el.
Update 19:45 - Germania a aprobat cererea Poloniei de a exporta cinci avioane de vânătoare vechi MiG-29 pentru a consolida puterea aeriană a Ucrainei împotriva invaziei rusești, a anunțat joi Ministerul german al Apărării, citat de Reuters.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că cererea a sosit joi și că aprobarea în aceeași zi a Berlinului a arătat că se poate conta pe Germania.
Ministerul polonez al apărării nu a făcut comentarii cu privire la avioanele de vânătoare vechi MiG-29.
Germania a moștenit 24 de avioane MiG-29 de la RDG-ul est-german în timpul reunificării din 1990. La acea vreme, avioanele erau considerate printre cele mai avansate avioane de luptă din lume.
În 2004, Berlinul a cedat 22 dintre avioane Poloniei. Dintre cele două avioane rămase, unul a fost distrus într-un accident, iar unul este expus la un muzeu.
Polonia are nevoie de consimțământul Berlinului pentru a trimite avioanele rămase către o țară terță.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în timpul unei vizite la Varșovia, săptămâna trecută, că Polonia va ajuta la formarea unei coaliții a puterilor occidentale pentru a furniza avioane de război Kievului.
Ucraina, care speră să lanseze o contraofensivă în următoarele săptămâni sau luni, dorește să obțină avioane de luptă pentru a se apăra împotriva atacurilor aeriene.
Până acum, țările occidentale au fost reticente în a trimite Kievului avioane de luptă avansate, precum F-16, dar unele țări au intervenit pentru a trimite avioane vechi MiG-29 pe care Ucraina le folosește deja.
Update 17:41 Update Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a avut prima reacție în scandalul documentelor clasificate de la Pentagon, care au ajuns pe mai multe rețele sociale și au fost analizate de presa internațională.
"Sunt preocupat de aceste scurgeri de informații. Sunt preocupat că s-a întâmplat așa ceva, dar nu există nimic despre care să știu că ar genera consecințe imediate", a afirmat Biden, joi, cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o la Dublin cu președintele Irlandei, Michael Higgins.
Potrivit cotidianului The Washington Post, documentele clasificate au fost postate pe un grup online de un angajat al unei baze militare americane.
Publicarea ilegală a documentelor secrete americane este investigată de către Departamentul american al Apărării și de către Departamentul Justiției.
Pentagonul a admis că difuzarea neautorizată a acestor informații, multe referitoare la conflictul militar din Ucraina, generează "un risc foarte grav" în materie de securitate națională a Statelor Unite ale Americii.
Unul dintre documente, citat de cotidianul The Washington Post, evidențiază dubiile actualei Administrații a SUA în legătură cu eventuala reușită a unei contraofensive militare a Ucrainei.
De asemenea, informațiile din documentele clasificate difuzate pe rețele de socializare indică, aparent, că serviciile de informații din SUA l-ar intercepta pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Update 16:41 Alianţa Nord-Atlantică trebuie să elaboreze o strategie pentru zona Mării Negre, care ar trebui să devină "o mare a NATO".
Declarația a fost făcută, joi, de Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe, care a participat prin videoconferinţă la un eveniment desfăşurat la Bucureşti.
"A venit timpul să elaborăm o reţea generală de securitate pentru toate naţiunile din această regiune care sunt ameninţate, să facem din Marea Neagră ceea ce a devenit Marea Baltică, o mare a NATO", a spus Kuleba la Conferința privind Securitatea Mării Negre, organizată în capitala României sub egida Platformei Internaționale Crimeea.
El a mai spus că NATO trebuie să demonstreze, până la summitul programat în vară la Vilnius, "că există un plan clar privind momentul şi modul integrării Ucrainei" în alianța militară.
Rusia, care se opune vehement admiterii Ucrainei în NATO, a invocat apropierea Alianţei Nord-Atlantice de granițele sale între "amenințările de securitate" evocate în săptămânile dinaintea invaziei lansate pe 24 februarie 2022.
Update 15:41 Norvegia a expulzat, joi, 15 membri ai ambasadei ruse din Oslo, acuzați că lucrează ca agenți de informații pentru Moscova, relatează CNN.
Măsura vine ca răspuns la amenințarea serviciilor de informații ruse și la "deteriorarea situației de securitate" în Europa, precizează Ministerul norvegian al Afacerilor Externe.
"Rusia reprezintă în prezent cea mai mare amenințare la adresa Norvegiei din punct de vedere al serviciilor de informații. Luăm acest lucru foarte în serios și implementăm în prezent măsuri pentru a contracara activitățile de informații rusești în țara noastră", a declarat ministrul de Externe de la Oslo, Anniken Huitfeldt.
Autoritățile norvegiene arată că i-au monitorizat pe cei 15 lucrători ai ambasadei ruse și au constatat că aceștia "sunt implicați în activități care nu sunt compatibile cu statutul lor diplomatic".
Cei 15 au fost declarați personae non gratae, li s-a revocat imunitatea diplomatică și li s-a pus în vedere să părăsească țara "în scurt timp".
În urmă cu un an, Norvegia a mai expulzat trei ofițeri de informații ruși care lucrau sub acoperire diplomatică la Oslo.
Update 14:21 O explozie a avut loc, joi, la centrala nucleară Zaporojie, aflată sub control rus de la începutul războiului.
Deflagrația s-a produs în apropierea unuia dintre reactoarele centralei, relatează Antena 3 CNN.
Compania nucleară ucraineană Energoatom a scris pe Telegram că ar fi explodat o mină rusească.
"O mină rusească a explodat în apropierea camerei de control a celei de-a patra unități energetice de la Zaporojie", a precizat sursa citată.
Energoatom mai arată că "ocupanții ruși continuă să transforme centrala într-o bază militară, subminând perimetrul" din jurul complexului atomoelectric.
Update 14:07 Polonia este se declară "sceptică" în privința încercărilor franceze de a organiza discuții între Ucraina și Rusia.
"Nu vedem niciun semn că Rusia este pregătită să își revizuiască politica de cuceriri teritoriale (...) Posibilul rezultat al unor astfel de discuții nu poate fi nicio garanție separată pentru Rusia, în afară de respectarea normelor de drept internațional", a declarat ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, într-un discurs în fața Parlamentului.
Comentariile sale vin la o săptămână după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a purtat discuții cu Xi Jinping, în care l-a îndemnat pe liderul chinez să readucă Rusia "la rațiune" în legătură cu războiul din Ucraina.
După întâlnirea dintre Macron și Xi, președintele francez a declarat că omologul său chinez a avut "cuvinte importante" despre Ucraina.
El a spus că Franța și China au fost de acord că armele nucleare ar trebui să fie excluse din conflict.
Dar, câteva ore mai târziu, la Moscova, un purtător de cuvânt al guvernului rus a declarat că nu vede nicio perspectivă ca Beijingul să medieze în conflictul din Ucraina și că Rusia nu are "altă cale" decât să continue ofensiva.
Update 13:30 Federația de Fotbal din Republica Moldova (FMF) a primit premiul UEFA Grassroots Award, după ce a ajutat peste 10.000 de copii refugiați.
De la invazia Rusiei în Ucraina, Republica Moldova a primit sute de mii de refugiați, mulți dintre aceștia trecând granița după ce și-au lăsat în urmă toate bunurile.
Într-unul dintre numeroasele răspunsuri în sprijinul ucrainenilor refugiați, comunitatea fotbalistică din republică s-a mobilizat, în cooperare cu Fundația UEFA și UNICEF.
Astfel, FMF a pus la dispoziție centrul său național de antrenament și arena de futsal drept spațiu de cazare pentru familii, oferind echipamente și provizii și organizând o varietate de activități fotbalistice pentru copii.
"În total, se estimează că asociația a ajutat în mod direct peste 10.000 de copii refugiați în ultimul an, în ciuda faptului că anterior nu avea niciun buget alocat pentru astfel de acțiuni. Mulți copii sunt acum integrați în școlile și cluburile sportive din Moldova, în timp ce privesc spre un viitor mai bun", se precizează pe site-ul UEFA.
Update 12:45 Războiul Rusiei în Ucraina ar urma să continue în 2024 iar părțile în conflict vor continua să refuze negocierile de pace, în contextul în care niciuna dintre ele nu a obținut o victorie decisivă pe câmpul de luptă.
Evaluarea aparține serviciilor de informații americane, apare în documentele "scurse" de la Departamentul american al Apărării și a fost obținută de Washington Post.
Sursa citată menționează că documentul are nivel foarte înalt de confidențialitate.
Acest document ia în calcul și cazul, considerat foarte puțin probabil, în care Ucraina ar recâștiga o parte "semnificativă" din teritoriile ocupate de ruși și ar provoca trupelor Moscovei "pierderi nesustenabile".
Chiar și în urma unei astfel de evoluții, eventualele câștiguri ale Kievului nu ar duce la negocieri de pace, se spune în evaluarea serviciilor americane.
"Negocierile pentru a pune capăt conflictului sunt puțin probabile în cursul anului 2023 în toate scenariile luate în considerare", concluzionează documentul menționat de Wahsington Post.
Update 12:00 Prin ''eforturile unite ale lumii libere'', Marea Neagră va deveni ''un loc al păcii'', a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, joi, la Conferința privind securitatea regiunii Mării Negre, care are loc la București, sub egida Platformei Internaționale Crimeea.
"Nu ne putem baza pe practicile anterioare. Acestea au dat greș. Ucraina este deschisă la acest dialog. Prin eforturile unite ale celor din lumea liberă, vom asigura reinstaurarea domniei legii şi nu domnia forţei şi vom face ca Marea Neagră să fie un loc al păcii", a spus Reznikov.
El a amintit că în urmă cu peste 400 de zile, "Rusia a început o invazie completă, care a ucis mii, a forțat milioane să își părăsească propriile case, a făcut orașe întregi una cu pământul".
Astfel, războiul din Ucraina este un conflict "cum Europa nu a mai văzut de 80 de ani".
În acest context, a arătat ministrul ucrainean, hrana şi energia "au fost folosite ca arme" şi au fost încălcate toate normele dreptului internațional.
Update 10:30 O navă cu rachete hipersonice Zircon a fost adusă de ruși în Mediterană
Rusia a trimis în Marea Mediterană una dintre cele mai moderne nave de luptă pe care le deține, vasul "Amiral Gorșkov", singurul din lume care este dotat cu rachete hipersonice Zircon.
Update 10:00 Banca din Ungaria a fost inclusă pe lista sancțiunilor impuse de SUA
SUA extind sancțiunile asupra Băncii Internaționale de Investiții din Ungaria, considerată o "bancă rusească de spionaj".
Ultimele sancțiuni economice ale Departamentului Trezoreriei Statelor Unite vizează banca ungară, un vicepreședinte al instituției și alți oficiali ai acestei bănci, relatează presa din Ungaria.
Banca de la Budapesta este deținută în proporție de aproape 50% de statul rus, iar de statul ungar în proporție de 25,27%.
Update 09:00 Volodimir Zelenski îndeamnă liderii internaționali să acționeze, după ce, miercuri, au apărut videoclipuri tulburătoare cu soldați ruși, care, aparent, decapitează un prizonier de război ucrainean întins la pământ. Președintele Ucrainei a declarat că lumea nu poate ignora imaginile "malefice", relatează The Guardian.
Banca Mondială a declarat, miercuri, că va finanța 200 de milioane de dolari, pentru a ajuta la repararea infrastructurii energetice și de încălzire a Ucrainei, iar partenerii și alte părți vor oferi alte 300 de milioane de dolari, pe măsură ce proiectul se va extinde.
Marea Britanie este pregătită să ofere garanții de împrumut suplimentare, de 500 de milioane de dolari, Ucrainei, ridicând totalul din acest an la 1 miliard de dolari, a declarat, miercuri, ministrul britanic de finanțe Jeremy Hunt. Hunt a declarat că garanțiile de împrumut britanice au fost importante pentru a subscrie un pachet mai amplu de sprijin din partea FMI, în valoare de 15,6 miliarde de dolari, pe patru ani.
Africa de Sud a declarat că un mandat de arestare internațional pentru Vladimir Putin, în legătură cu războiul din Ucraina, a fost o "piedică în calea lucrurilor", înainte de summitul Brics, care va avea loc în august în această țară. Președintele rus va participa la un summit al țărilor Brics, dar țara-gazdă este membră a Curții Penale Internaționale și, în acest caz, ar trebui să efectueze arestarea, dacă Putin vizitează teritoriul.
Guvernul german este foarte îngrijorat de înrăutățirea stării de sănătate a liderului opoziției ruse, Alexei Navalny, a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului. Purtătorul de cuvânt al lui Navalny a declarat, marți, că acesta a slăbit 8 kg în 16 zile, cât a stat în izolare, și că nu primește niciun tratament, potrivit Mediafax.
Update 08:00 Polonia îşi propune să devină centrul de service în Europa pentru tancurile Abrams fabricate în Statele Unite, a declarat miercuri prim-ministrul Mateusz Morawiecki în timpul unei vizite în SUA, informează Reuters.
"Vreau ca un centru de service pentru tancurile Abrams pentru întreaga Europă, pentru menţinerea pregătirii lor de luptă, să fie amplasat în Polonia. Acest lucru este posibil, sunt în discuţii despre asta...", a afirmat într-o conferinţă de presă în Anniston, statul Alabama, premierul Morawiecki.
"De asemenea, ne străduim pentru ca producţia de miezuri de muniţie cu uraniu sărăcit pentru Abrams să fie localizată în Polonia".
Polonia, un aliat apropiat al SUA în cadrul NATO, a comandat 250 de tancuri de luptă Abrams de ultimă generaţie, în plus faţă de 116 modernizate.
"...Am confirmarea că cel târziu până în iunie vor fi livrate 14 tancuri Abrams în Polonia...", a spus el, adăugând că acestea vor înlocui tancurile din epoca sovietică pe care ţara sa le-a donat Ucrainei pentru a o ajuta să lupte împotriva invaziei ruse.
Update 00:00 Ucraina ia în calcul să-şi amâne până la vară contraofensiva pentru eliberarea teritoriilor sale ocupate de Rusia, pentru a fi sigură că această operaţiune este sută la sută pregătită, a declarat premierul ucrainean Denis Şmihal, într-un interviu publicat ieri de cotidianul american The Hill.
Acesta a asigurat că Kievul nu resimte din partea aliaților săi occidentali presiuni pentru a lansa această contraofensivă. „Toți prietenii și partenerii noștri înțeleg în mod clar că, pentru a trece la contraofensivă, trebuie să fii sută la sută, și chiar mai mult de-atât, pregătit pentru a face asta”, a declarat Denis Şmihal.
Declarația sa survine după ce rapoarte din seria de documente clasificate ale Pentagonului scurse în ultimele zile online, sugerează că responsabilii militari americani, contrar declaraţiilor publice ale unor politicieni de la Washington, estimează că o contraofensivă a armatei ucrainene ar aduce, în situația din prezent a acesteia, doar la câştiguri teritoriale modeste.
Conform respectivelor documente, analizate de ziarul american Washington Post, armata ucraineană se află în criză de muniţii, deja raţionalizându-şi obuzele, echipamentele militare occidentale sosesc lent, militarii ucraineni sunt încă insuficient instruiţi în folosirea lor, efectivele militare sunt de asemenea insuficiente şi obosite, în timp ce armata ucraineană caută noi recruţi apelând inclusiv la distribuirea de ordine de încorporare bărbaţilor pe stradă, cu toate că pentru aşteptata contraofensivă au fost deja constituite unităţi ce nu sunt angrenate în luptele aflate în desfăşurare.
Război în Ucraina, 12 aprilie | Război în Ucraina, ziua 413. Rusia a testat cu succes "Arma Diavolului", racheta balistică intercontinentală cu rază de acţiune de 5.000 de kilometri
Război în Ucraina, 11 aprilie I Radu Tudor: Cu războiul Rusiei în apropiere de granițele României, mii de militari vor să plece din sistem
Război în Ucraina, 10 aprilie | Rusia susţine că nu a primit nicio propunere de încetare a focului în Ucraina de Paştele ortodox
Război în Ucraina, 9 aprilie | Ucraina va exporta din nou energie electrică
Război în Ucraina, 8 aprilie | Peste 60 de atacuri rusești respinse de Ucraina în ultimele 24 de ore