Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Josep Borrell propune ca UE să ofere Ucrainei asistenţă militară suplimentară
- Xi Jinping și Aleksandr Lukașenko cer Rusiei și Ucrainei să inițieze negocieri de pace
- Jurnaliștii ruși de investigație au descoperit unde locuiește Vladimir Putin cu presupusa lui amantă, Alina Kabaeva
- Rusia spune că nu revine în tratatul nuclear dacă SUA nu-și schimbă "comportamentul" în legătură cu Ucraina
- Ucraina, declarație după atacurile cu drone din Rusia: "Sunt facilitate de OZN-uri!"
- Radu Tudor: "Atacurile cu drone ucrainene vor schimba fața războiului sângeros purtat de Rusia"
- Lukașenko la Beijing: "Susținem în totalitate planul de pace chinez în Ucraina"
- Șeful Wagner: "Armata ucraineană opune o rezistență înverșunată la Bahmut"
- Val de alerte cu bombă la Chișinău, în timpul vizitei premierului Dorin Recean la București
- Aliatul cel mai apropiat al lui Putin s-a întâlnit la Beijing cu președintele Xi Jinping
- Președintele Volodimir Zelenski cere o anchetă internaţională asupra „întregului sistem rusesc“ de genocid
- Trupele ucrainene au respins 85 de atacuri rusești în 24 de ore
- Oficial SUA: Rusia nu dispune de resurse pentru o cursă nelimitată a înarmării nucleare
- Ucraina construieşte fortificaţii la graniţa cu Republica Moldova în dreptul Transnistriei
Update 22:45 Comandant ucrainean: Prețul pentru menținerea Bahmutului „devine din ce în ce mai greu de plătit”
Colonelul Yurii Madiar, comandantul celebrei Brigăzi 28, a declarat într-un mesaj video pe Telegram că „Bahmut rezistă”, dar că prețul pentru menținerea orașului „devine din ce în ce mai greu de plătit”.
Update 21:25 Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a propus miercuri alocarea unui fond suplimentar de un miliard de euro pentru furnizarea de armament Ucrainei.
"Propun un pachet suplimentar de asistenţă în valoare de un miliard de euro", a declarat Josep Borrell Fontelles, potrivit site-ului Tagesschau.de.
Fondurile ar urma să fie alocate prin intermediul Instrumentului European pentru Pace, în scopul achiziţionării şi transferului rapid în Ucraina a 250.000 de obuze.
Propunerea ar urma să fie analizată de Consiliul UE, la nivel de miniştri ai Apărării, în cadrul unei reuniuni informale programate pe 7 martie.
Update 21:05 Explozii în mai multe localităţi din Crimeea, miercuri seară, la doar câteva ore după ce în regiune au avut loc atacuri cu drone
Update 20:01 Preşedintele Chinei, Xi Jinping, şi omologul său din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, au insistat, miercuri, pentru un armistiţiu între Ucraina şi Rusia şi pentru lansarea negocierilor de pace
La discuțiile purtate la Beijing cu omologul de la Minsk, Xi Jinping a declarat că vrea intensificarea relaţiilor Chinei cu Belarusul, "în contextul instabilităţii şi turbulenţelor internaţionale".
Într-un comunicat comun difuzat după întâlnire, Xi Jinping şi Aleksandr Lukaşenko cer instaurarea "cât mai curând" a păcii în Ucraina.
Cei doi lideri "au exprimat preocupări profunde privind evoluţia conflictului din Europa şi interesul extrem pentru restabilirea cât mai curând posibil a păcii în Ucraina", arată declaraţia comună a lui Xi Jinping şi Aleksandr Lukaşenko, difuzată de agenţia de stat Belta.
"Belarus şi China sunt interesate să fie evitată escaladarea crizei şi sunt pregătite să facă eforturi pentru restabilirea păcii şi ordinii regionale", precizează cei doi președinți.
Ministerul chinez de Externe a publicat vineri un proiect privind un "plan de pace" între Kiev şi Moscova.
Beijingul a propus un armistiţiu durabil şi negocieri de pace, prin susţinerea principiului respectării "suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale". În acelaşi timp, China a insistat pentru tratarea cu seriozitate a "intereselor legitime de securitate ale tuturor naţiunilor", sugerând sprijin pentru argumentaţia Rusiei privind obţinerea de garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi a NATO.
Deşi a salutat iniţiativa de pace avansată de China, Rusia a insistat pentru recunoaşterea anexării regiunilor din sud-estul Ucrainei, în timp ce Ucraina a condiţionat orice armistiţiu între armata ucraineană şi forţele militare ruse de revenirea la frontierele Ucrainei din anul 1991.
Potrivit CNN, Kremlinul a anunţat miercuri seară că preşedintele Vladimir Putin se pregăteşte pentru o întâlnire cu Xi Jinping la Moscova.
Update 18:46 Site-ul rus de investigații The Project publică un material din care reiese că președintele rus Vladimir Putin a făcut totul pentru a fi cât mai aproape de presupusa sa parteneră, fosta gimnastă Alina Kabaeva.
Kabaeva, în vârstă de 39 de ani, locuiește într-o vilă situată pe proprietatea președintelui de lângă Lacul Valdai, la aproximativ 402 kilometri nord-vest de Moscova.
Vila se află la doar 800 de metri de reședința privată a lui Putin.
Lucrările la imobil au început în anul 2020 și au fost finalizate doi ani mai târziu, relatează The Project.
Cu o suprafață de peste 1.200 de metri pătrați, casa a fost realizată în întregime din lemn de o companie deținută de Iuri Kovalciuc, un om de afaceri rus cunoscut drept "bancherul lui Putin.
În anul 2021, lângă casa fostei gimnaste a fost construit un debarcader.
Facilitatea completează acest ansamblu rezidențial la dispoziția liderului de la Kremlin, care dispune, între altele, de o cale ferată exclusivă pentru a ajunge la propria reședință.
Potrivit sursei citate, Putin, care a împlinit anul trecut 70 de ani, ar locui împreună cu presupusa sa amantă și i-ar fi cumpărat Alinei Kabaeva un imperiu imobiliar în valoare de 120 de milioane de dolari prin intermediul unor fonduri secrete ascunse în Cipru.
Update 17:51 Administrația rusă a făcut precizări după ce președintele Vladimir Putin a semnat actul care suspendă participarea țării sale la tratatul cu SUA privind controlul armamentului nuclear în cele două state.
Astfel, Rusia nu va reveni asupra suspendării sale din tratatul nuclear New START până când Statele Unite nu își vor schimba politica față de Ucraina.
O declarație în acest sens a fost făcută, miercuri, de Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, transmite presa internațională.
"Până când SUA nu își vor schimba comportamentul, până când nu vom vedea semne de bun simț în privința a ceea ce fac în legătură cu Ucraina...nu vedem nicio șansă ca decizia de suspendare a New START să fie revizuită sau reexaminată", a spus oficialul rus.
"Rusia este dispusă să comunice și să facă schimb de informații cu Washingtonul cu privire la New START, în funcție de necesități, dar nu vede nicio cerință pentru un dialog regulat în acest moment", a mai spus vice-ministrul rus de Externe.
Președintele Vladimir Putin a anunțat săptămâna trecută că Moscova își suspendă participarea la acest acord și a acuzat SUA că încearcă să provoace Rusiei o "înfrângere strategică" în Ucraina.
Putin a promulgat marți legea care suspendă participarea Moscovei la tratat.
Update 16:42 Analistul militar și realizatorul de televiziune Radu Tudor a comentat, la Antena 3 CNN, situația cu care se confruntă Rusia pe propriul teritoriu, după ce Moscova a acuzat Kievul că a lansat un val de atacuri cu drone asupra unor obiective de infrastructură.
"Ucraina își mărește capacitățile de lovire printr-o adaptare la acest război sângeros. Identifică, pe baza capacității satelitare proprii sau puse la dispoziție de occidentali, acele locații logistice și de concentrare de trupe și tehnică militară rusească de pe teritoriul Ucrainei.
Acest lucru le permite să lovească țintit, cu capacități pe care le dezvoltă în ultimele șase luni de zile.
Evident, aceste drone de producție ucraineană sau cele de producție turcească, Bayraktar, pot lovi aceste ținte și pot fi extrem de eficiente. Până în momentul de față am văzut că astfel de operațiuni au fost făcute ceva mai rar.
Dar în ultimele două săptămâni, zeci de ținte rusești de pe teritoriul Ucrainei sau chiar de pe teritoriul Rusiei au fost lovite, ceea ce va schimba un pic paradigma acestui război sângeros declanșat de Rusia", a spus Radu Tudor la Antena 3 CNN.
Update 15:38 Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a publicat o reacție rară după atacurile cu dronă din Rusia, pentru care Moscova a acuzat Kievul.
Ucraina nu comentează, de regulă, acțiunile sale militare pe teritoriul rus, însă consilierul lui Volodimir Zelenski a reacționat pe Twitter după ce Ministerul rus al Apărării a susținut că a dejucat un val de atacuri cu drone ucrainene în mai multe zone, inclusiv în apropiere de Moscova și la granița cu Belarus.
"Ucraina nu efectuează lovituri pe teritoriul Federației Ruse. Ucraina poartă un război defensiv menit să scoată de sub ocupație toate teritoriile sale. Aceasta este o axiomă. Procesul de panică și dezintegrare crește în Federația Rusă iar asta se reflectă în atacurile interne asupra infrastructurii, facilitate de obiecte zburătoare neidentificate", a scris Podoliak pe Twitter.
Referința la OZN-uri pare să vizeze situația de marți dimineață, din regiunea orașului Sankt Petersburg, unde spațiul aerian a fost închis timp de mai multe ore după semnalarea unui obiect zburător neidentificat.
Marți, Ministerul Apărării de la Moscova a acuzat Ucraina că a lansat o serie de lovituri cu aparate fără pilot care au vizat infrastructura din interiorul Rusiei, inclusiv în apropierea capitalei. Ministerul rus a spus că atacurile au fost "zădărnicite".
Însă cel puțin o dronă pare să fi evitat apărarea antiaeriană, după ce mai multe imagini postate pe rețelele de socializare în cursul nopții de marți și geolocalizate de CNN au arătat un incendiu izbucnit la depozitul de petrol din Tuapse, regiunea Krasnodar, aparținând companiei Rosneft.
Update 15:34 Armata ucraineană opune o rezistenţă înverşunată la încercările trupelor ruse de a cuceri oraşul Bahmut şi aduce întăriri masive în această bătălie sângeroasă.
Această evaluare a situației îi aparține șefului companiei paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, citat de presa internațională.
Unitatea lui Prigojin este vârful de lance în asaltul asupra acestui oraș strategic, a cărui cucerire ar deschide pentru trupele ruse calea către ofensiva spre oraşe mai mari din estul Ucrainei, precum Kramatorsk şi Sloviansk.
"Armata ucraineană aruncă rezerve suplimentare în luptă la Artiomovsk (numele rusesc al oraşului Bahmut n.r.) şi încearcă să ţină oraşul cu toată forţa. Zeci de mii de soldaţi ucraineni opun o rezistenţă înverşunată. Este una dintre cele mai sângeroase bătălii și este tot mai intensă pe zi ce trece", a rezumat Prigojin situația, miercuri, într-un mesaj audio.
Comandanţii ucraineni au avertizat, la rândul lor, în ultimele zile că situaţia trupelor de apărare la Bahmut devine tot mai dificilă, pe măsură ce trupele ruse avansează în încercuirea oraşului.
Câteva mii de civili mai sunt în prezent în acest oraş deveni ruine şi care înaintea războiului avea circa 70.000 de locuitori.
Update 14:30 Președintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a afirmat că susține pe deplin propunerile chineze de soluționare a conflictului din Ucraina, prezentate săptămâna trecută.
"Belarus militează activ pentru propuneri de pace şi susține total inițiativa dumneavoastră pentru securitate internațională", a spus Lukaşenko, în timpul discuțiilor purtate miercuri la Beijing cu președintele chinez Xi Jinping.
"Întâlnirea de astăzi are loc într-o perioadă foarte dificilă, care necesită noi abordări și decizii politice responsabile. Acestea trebuie să vizeze, în primul rând, evitarea unei confruntări mondiale, care nu ar avea câștigători", a adăugat președintele belarus, citat de serviciul de presă al președinției de la Minsk.
Vineri, la un an de la declanșarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei, Beijingul a publicat un document cu 12 puncte în care îndeamnă Moscova şi Kievul să se așeze la masa tratativelor.
În propunerea sa, China solicită o soluționare politică a conflictului, discuții de pace și respectarea suveranității naționale. Cu toate acestea, planul nu spune în mod explicit că Rusia trebuie să-și retragă trupele din Ucraina și condamnă, în schimb, utilizarea "sancțiunilor unilaterale" pe care occidentalii le-au instituit la adresa Moscovei.
Moscova s-a arătat evazivă față de inițiativa chineză și a comunicat, luni, că nu sunt condiții pentru pace.
Update 13:30 Autoritățile din capitala Republicii Moldova au fost alertate cu privire la faptul că la sediile mai multor judecătorii ar fi fost amplasate dispozitive explozive.
Alerta a venit miercuri, în timp ce premierul Dorin Recean se află în vizită oficială la București.
"În jurul orei locale 11, oamenii legii au fost anunțați de un bărbat care a sunat la 112 că sediul Centru al Judecătoriei Chișinău, sediul din sectorul Buiucani dar și sediul Curții de Apel ar fi fost minate. Potrivit poliției, persoanele din clădirile respective au fost evacuate iar pirotehniștii au început verificările", a relatat Dumitru Garcaliuc, corespondent Antena 3 CNN.
Incidentul de miercuri se adaugă unei serii recente care reflectă tensiunile în creștere de la Chișinău, pe fondul intențiilor semnalate de Moscova, de a interveni militar în Transnistria, sub pretextul protejării populației rusofone și a soldaților ruși aflați acolo.
Marți, protestatarii chemați de opoziție au încercat să blocheze intrarea în Chișinău, după ce autoritățile le-au interzis accesul în centrul orașului. A fost nevoie de intervenția scutierilor, dar sensul de intrare în capitală a rămas blocat până la terminarea protestului, a relatat Antena 3 CNN.
Update 12:30 Președintele belarus Aleksandr Lukașenko s-a întâlnit la Beijing cu omologul chinez Xi Jinping.
Întâlnirea a avut loc miercuri, transmite belarusă de stat Belta, citată de CNN.
Înaintea discuțiilor oficiale, Lukașenko a declarat că va "încerca să contureze noi orizonturi" ale cooperării dintre cele două țări în timpul convorbirii cu președintele Xi.
La întrevederea cu premierul chinez Li Keqiang, liderul belarus a mulțumit părții chineze "pentru asistența și sprijinul enorm acordat Belarusului" și pentru "împărtășirea experienței de cooperare în zonele economice libere, în ultimii 30 de ani".
Lukașenko a lăudat, de asemenea, evoluțiile din diplomația chineză. "Vedem situația care se dezvoltă pe scena internațională. Vă felicităm pentru progresul calm și chibzuit", a declarat el.
Belarus este cel mai apropiat aliat al Moscovei în conflictul declanșat de Rusia în Ucraina. Lukașenko a permis, pe 24 februarie 2022, ca trupele ruse să atace Ucraina de pe teritoriul belarus, dar nu și-a implicat efectiv armata în război.
Update 11:00 Preşedintele ucrainean continuă demersurile pentru aducerea în faţa unui tribunal internaţional a tuturor celor implicaţi în invazia rusă în Ucraina, inclusiv a ”creierelor” din spatele agresiunii.
''Vom demonta întregul sistem de genocid rusesc, de la executanţi la arhitecţii lui, şi îi vom aduce în faţa verdictelor legale'', a declarat şeful statului ucrainean în mesajul său video cotidian adresat conaţionalilor. El s-a întâlnit marţi, la Kiev, cu procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan.
Deşi recunoaşte că aceasta nu va fi o sarcină facilă, Zelenski a spus că ''a răspunde la crimele ruse în faţa acestei agresiuni exact în termenii statului de drept şi exact cu puterea unui tribunal internaţional este ceea ce va servi drept una dintre garanţiile securităţii pe termen lung atât a ucrainenilor, cât şi a altor naţiuni''.
Invazia rusă în Ucraina ar avea în mod inevitabil consecinţe juridice pentru toţi cei care au planificat-o, au aprobat-o şi au implementat-o, a afirmat preşedintele Ucrainei, care a subliniat că ar trebui anchetaţi şi ''conducerea politică şi militară a statului terorist'' (n.r. Rusia).
Update 09:30 Armata ucraineană a respins peste 85 de atacuri rusești în cinci zone de pe linia frontului în decurs de 24 de ore, a anunțat Ministerul Apărării din Ucraina, potrivit Sky News.
Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat că, în ultimele 24 de ore, trupele ruse au lansat 12 atacuri aeriene cu drone. De asemenea, au avut loc zeci de atacuri cu rachete în urma cărora „civili au fost răniți", se arată în postarea de pe Telegram a ministerului ucrainean.
Atacurile s-au concentrat asupra zonelor Bakhmutsk, Avdiivsk și Shakhtarsk din estul regiunii Donețk, precum și asupra zonelor nord-estice Kupyansk și Lymansk.
Luptele cele mai grele se dau în jurul orașului Bakhmut, a mai spus Statul Major General. De asemenea, apărarea aeriană ucraineană a lansat 11 lovituri asupra zonelor ocupate de ruși.
Informațiile prezentate de ucraineni nu au putut fi verificate din surse independente.
Update 08:00 Rusia nu deţine resursele necesare pentru lansarea unei curse "nelimitate" a înarmării nucleare, apreciază Colin Kahl, subsecretar american pentru Politica Apărării, în contextul deciziei Moscovei de suspendare a Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START).
"În mod clar, Rusia nu este în postura unei curse nelimitate a înarmării nucleare. Nu au bani, mai ales ţinând cont de presiunile asupra armatei lor generate de război, de sancţiuni, de controlul exporturilor", a afirmat Colin Kahl în cursul audierii în Comisia Forţelor Armate din Camera Reprezentaţilor.
Rusia "era deja în situaţia nerespectării regimului de inspecţii, invocând ca pretexte pandemia şi alte lucruri. De asemenea, este interesant că Putin a decis suspendarea, nu retragerea din tratat. Cred că acest lucru arată de fapt că nu există o exercitare a presiunilor asupra noastră", a argumentat Colin Kahl. Oficialul american a atras atenţia, conform CNN, că Rusia rămâne o putere nucleară periculoasă, deşi nu crede că va recurge la utilizarea armelor nucleare. Colin Kahl a subliniat că Administraţia de la Washington a semnalat Moscovei "foarte clar" că ar apărea consecinţe severe dacă armata rusă ar utiliza arme nucleare de orice fel în Ucraina.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat săptămâna trecută suspendarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START), semnat cu Statele Unite.
"Sunt nevoit să anunţ astăzi că Rusia suspendă participarea la Noul Tratat de Reducere a Armamentului Strategic. Elitele din Occident nu îşi ascund obiectivele. Dar nu au cum să nu înţeleagă faptul că este imposibil să învingă Rusia pe câmpul de luptă", a afirmat Vladimir Putin, denunţând atitudinea Occidentului în conflictul militar din Ucraina. Legea care validează suspendarea Tratatului nuclear a fost promulgată marţi.
Ca reacţie, Preşedinţia SUA a anunţat că vrea contacte cu Administraţia de la Moscova pentru discuţii despre acţiuni în sensul stabilităţii nucleare.
"Menţinem disponibilitatea de a avea întâlniri cu Rusia pentru a discuta despre Tratat şi despre problemele de stabilitate nucleară, aşa cum a demonstrat recenta reuniune în Procesul P5.
După cum am spus anterior, indiferent ce se întâmplă în lume, Statele Unite sunt pregătite să continue măsurile esenţiale pentru controlul armamentului", a comunicat săptămâna trecută Consiliul pentru Securitate Naţională de la Casa Albă. Procesul P5 se referă la contactele pentru reducerea riscurilor strategice între principalele puteri nucleare - Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie şi Franţa.
Administraţia SUA a reafirmat, luni, apelul adresat Rusiei de reluare a negocierilor pentru controlul armamentului nuclear.
"În mod evident, este în interesul lor intern şi în interesul nostru, în interesul securităţii mondiale, să continuăm să avem aceste discuţii. Noi ne vom întâlni cu ei, trebuie să ne întâlnim. Ambele ţări trebuie să facă acest lucru, trebuie să continue să se concentreze pe stabilitate internaţională şi reducerea riscurilor.
Recentele declaraţii ale lui Putin par să genereze dubii asupra presupunerilor noastre că ruşii au apreciat mereu controlul armamentului. Prin condiţionarea acestui lucru de Ucraina acum (...) plasează într-adevăr sub semnul întrebării Tratatul Noul START", a declarat Mallory Stewart, asistent al secretarului de Stat american pentru Controlul Armamentului, Verificare şi Conformare.
Update 00:00 Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și-a exprimat marți îngrijorarea cu privire la centrala nucleară ucraineană Zaporojia. Grossi s-a referit la întârzieri în rotația personalului, la prezența sporită a trupelor înarmate la fața locului și la luptele din zonă.
„Sunetul focurilor de artilerie în apropierea centralei nucleare Zaporojia din Ucraina și pierderea temporară a singurei linii electrice de rezervă rămase a subliniat din nou riscurile persistente de securitate și siguranță nucleară în timpul conflictului militar din țară", a explicat Grossi prin intermediul unui comunicat preluat de CNN.
Șeful AIEA a mai anunțat că membrii echipei sale staționate la centrală au auzit aproximativ 20 de „detonări" luni după-amiază „în apropierea centralei". De asemenea, el a menționat o prezență sporită a forțelor înarmate la fața locului în ultimele săptămâni.
„Aceasta este o tendință îngrijorătoare care arată urgența și importanța stabilirii unei zone de protecție la centrala nucleară Zaporojia", a subliniat Grossi.
Directorul agenției ONU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierile continue pentru rotația experților AIEA de la fața locului, afirmând că actuala echipă ar fi trebuit să fie înlocuită cu mai mult de trei săptămâni în urmă.
Totodată, el a confirmat că linia electrică de rezervă a centralei a fost restabilită duminică după-amiază, după ce sâmbătă dimineață a fost deconectată de două ori.
Război în Ucraina, 28 februarie | Ucraina construieşte fortificaţii la graniţa cu Republica Moldova, în dreptul Transnistriei
Război în Ucraina, 27 februarie | Ucraina confirmă că a masat trupe la graniţa cu Transnistria
Război în Ucraina, 26 februarie | Joe Biden îl refuză pe Zelenski și nu va trimite avioane F16 în Ucraina: "Nu are nevoie acum"
Război în Ucraina, 25 februarie | Guvernul chinez ia în considerare furnizarea de drone Rusiei
Război în Ucraina, 24 februarie | Moscova pregătește terenul pentru o intervenție în Republica Moldova