”Războiul din Ucraina vine într-un moment prost pentru lume, deoarece inflația era deja în creștere”, a spus David Malpass, potrivit BBC.
Președintele Băncii Mondiale a subliniat că cea mai mare preocupare a lui este ”pierderea de vieți omenești” care are loc. Se estimează că mii de civili și soldați au fost uciși de lupte.
Malpass a spus că impactul economic al războiului se întinde dincolo de granițele Ucrainei, iar creșterea prețurilor la nivel global la energie, în special, ”i-a lovit cel mai rău pe cei săraci, la fel ca și inflația”.
Prețurile alimentelor au fost, de asemenea, împinse în sus de război și ”sunt o considerație și o problemă foarte reală pentru oamenii din țările sărace”.
Criză alimentară
Malpass subliniază că atât Rusia, cât și Ucraina sunt mari producători de alimente. Ucraina este cel mai mare producător mondial de ulei de floarea-soarelui, iar Rusia este pe locul doi, potrivit S&P Global Platts. Cele două reprezintă 60% din producția globală.
De asemenea, Rusia și Ucraina produc 28,9% din exporturile globale de grâu, potrivit JP Morgan.
Aprovizionarea din Rusia cu aceste mărfuri este restricționată din cauza sancțiunilor larg răspândite. Aprovizionarea din Ucraina a fost oprită deoarece luptele au închis porturile țării.
„Nu există nicio modalitate de a ne adapta suficient de rapid la pierderea aprovizionării din Ucraina și Rusia, iar asta se adaugă la prețuri”, a spus președintele Băncii Mondiale.
El spune că același lucru este valabil și pentru exportul de energie din Rusia, lucru deosebit de dăunător pentru Europa de Vest, unde guvernele ”au neglijat alte aspecte ale modului de a avea suficientă electricitate”. Aproximativ 39% din energia electrică a UE provine de la centrale electrice care ard combustibili fosili, iar Rusia este cea mai mare sursă de petrol și gaze.
Pe măsură ce UE caută să-și accelereze tranziția către alte surse de energie, guvernul lui Vladimir Putin ”ar putea să-și piardă definitiv unele dintre piețele”, a precizat Malpass. O astfel de pierdere a veniturilor este doar o modalitate prin care acest război va afecta standardele de trai în Rusia, la fel și scăderea valorii rublei și inflația pe care o aduce.
Banca Mondială a furnizat 7,9 miliarde de dolari pentru a ajuta la dezvoltarea economiei Ucrainei de la revoluția din 2014. Acești bani au ajutat țara să instituie reforme economice ample, inclusiv privatizări în sectoarele energetice și bancare, precum și eforturi de a face terenurile agricole mai productive.
Economia Ucrainei, lovită sever de război
Malpass este îngrijorat de faptul că războiul va aduce prejudicii pe termen lung acelor schimbări de care au beneficiat economia și oamenii Ucrainei. Este unul dintre motivele pentru care Banca Mondială va crea un pachet de ajutor de 350 de milioane de dolari pentru Ucraina, care se așteaptă să fie aprobat în următoarele zile.
”Va ajuta la finanțarea bugetului Ucrainei”, a spus el. Odată cu prăbușirea veniturilor fiscale din cauza războiului, va ajuta la plata unor lucruri precum salariile guvernamentale, asistența socială și proviziile de urgență.
Președintele Băncii Mondiale este conștient că, pe lângă riscul pentru viețile a milioane de ucraineni, războiul ar putea ”fi un regres economic de durată, în care Rusia îi trage spre Rusia, sub ideile, obiectivele unui lider individual”.
”Venitul lor pe cap de locuitor a scăzut sub cel al Chinei, în parte, din cauza administrării proaste a economiei și pentru că au menținut cu adevărat un astfel de sistem centralizat de luare a deciziilor sub Putin deocamdată, încă din 2000”. El adaugă că există ”riscul ca Ucraina să fie controlată de asta”.