Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Papa Francisc susține că Ucraina ar trebui să aibă "curajul steagului alb" al negocierilor cu Rusia
- Şeful diplomaţiei britanice se opune trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, chiar și pentru formare militară
- SUA, "pregătiri riguroase" din 2022 pentru o eventuală lovitură a Rusiei asupra Ucrainei
- Doi morți şi mai mulţi răniţi la Kiev, după atacurile rusești asupra Hersonului
- Zelenski anunță că a discutat cu Erdogan "o formulă de pace" menită să pună capăt războiului din Ucraina
- Macron le transmite politicienilor din țara sa că va trimite trupe în Ucraina dacă rușii ajung la Kiev sau la Odesa
- Joe Biden, în Congresul SUA: "Vă garantez că Putin nu se va opri în Ucraina!"
- Maia Sandu, la Paris: ”Vladimir Putin trebuie oprit. Dacă vrem pace, trebuie să ajutăm Ucraina în toate modurile posibile”
- Ambasada SUA în Rusia a emis un avertisment și a îndemnat cetățenii americani să stea departe de aglomerările de persoane în următoarele 48 de ore
Update 20:50 Papa Francisc a declarat într-un interviu că Ucraina ar trebui să aibă ceea ce el a numit curajul „steagului alb” și să negocieze încheierea războiului cu Rusia, potrivit Reuters.
Papa Francisc a făcut comentariile într-un interviu înregistrat luna trecută cu radiodifuzorul elvețian RSI, cu mult înainte de ultima ofertă de vineri a președintelui turc Tayyip Erdogan de a găzdui un summit între Ucraina și Rusia pentru a pune capăt războiului.
În interviu, lui Francisc i s-a cerut poziția cu privire la o dezbatere între cei care spun că Ucraina ar trebui să renunțe și cei care vor ca ucrainenii să lupte în continuare.
Persoana care a pus întrebarea a folosit termenul „steagul alb”. „Cred că cel mai puternic este cel care privește situația, se gândește la oameni și are curajul steagului alb și negociază”, a spus Francisc, adăugând că discuțiile ar trebui să aibă loc cu ajutorul puterilor internaționale.
„Cuvântul a negocia este un cuvânt curajos. Când vezi că ești învins, că lucrurile nu merg bine, trebuie să ai curajul să negociezi", a mai spus Francisc.
Se pare că este prima dată când Francisc a folosit termeni precum „steagul alb” sau „învins” în discuțiile despre războiul din Ucraina. În trecut el a mai vorbit despre necesitatea negocierilor.
În altă parte a interviului, vorbind despre războiul dintre Israel și Hamas, Francisc a spus: „Negociarea nu este niciodată o capitulare”.
Declarațiile au fost preluate din transcrierea interviului și dintr-un videoclip parțial pus la dispoziția Reuters sâmbătă.
Acesta urmează să fie difuzat pe 20 martie, ca parte a unui nou program cultural. Autoritățile din Ucraina nu au comentat declarațiile, potrivit Mediafax.
Update 19:40 Militarii ucraineni continuă să extindă capul de pod de pe malul stâng al Niprului, potrivit unui anunț postat pe Telegram.
"În zona operațională a Forțelor de Apărare de Sud, lupta zilnică de artilerie nu se oprește. Deși în cursul zilei curente, inamicul nu a desfășurat operațiuni de asalt, a efectuat atacuri cu artilerie și mortiere în zona Krinok.
Soldații ucraineni dețin poziții, luând măsuri de consolidare și extindere a capului de pod de pe malul stâng al Niprului”.
Update 18:10 Şeful diplomaţiei britanice David Cameron şi-a exprimat opoziţia faţă de trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, chiar şi pentru a forma acolo soldaţi, într-un interviu pentru cotidianul german Süddeutsche Zeitung publicat sâmbătă, informează AFP.
Întrebat dacă, în opinia sa, este un lucru inteligent ca în situaţia actuală să se excludă orice trimitere de soldaţi occidentali în Ucraina, Cameron a răspuns publicaţiei germane: "Misiunile de formare sunt mai bine executate în afara ţării. În Marea Britanie, noi am format 60.000 de soldaţi ucraineni".
"Ar trebui să evităm să creăm ţinte evidente pentru Putin", a spus David Cameron, potrivit declaraţiilor sale traduse în germană de cotidianul citat.
Pe 26 februarie, preşedintele francez Emmanuel Macron a suscitat o intensă polemică după ce a afirmat că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu poate fi exclusă în viitor.
Guvernul britanic a reacţionat o zi mai târziu, precizând că "un mic număr" de persoane trimise de Regatul Unit se aflau deja în Ucraina "pentru a susţine forţele armate ucrainene, în special în termeni de formare medicală". "Nu prevedem desfăşurarea (de soldaţi britanici în Ucraina) la o scară mai mare", a continuat purtătorul de cuvânt al prim-ministrului britanic Rishi Sunak.
Vineri, ministrul francez al apărării Sebastien Lecornu a precizat că trimiterea de "trupe terestre combatante" în Ucraina nu este luată în calcul. Însă, el a estimat că există căi de explorat pentru "deminare, pentru formarea de soldaţi ucraineni pe teritoriul ucrainean". "Cu cât mai mult va trebui Ucraina să-şi crească armata, cu atât mai importante vor fi necesităţile de a majora pregătirea" soldaţilor ucraineni, a adăugat ministrul francez.
Totodată, în interviul său pentru Süddeutsche Zeitung, David Cameron a reafirmat utilitatea, în opinia lui, a armelor cu rază de acţiune lungă pentru a susţine Ucraina şi a evocat ideea de a ajuta Berlinul să îşi depăşească reticenţele în a furniza Kievului rachete Taurus de fabricaţie germană.
Întrebat dacă Londra ar putea ajuta Germania să rezolve problemele care împiedică livrarea de rachete Taurus, Cameron a spus: "Suntem hotărâţi să lucrăm în strânsă colaborare cu partenerii noştri germani asupra acestei probleme, la fel ca alţii, pentru a ajuta Ucraina".
Apoi, Cameron a fost întrebat de Süddeutsche Zeitung cu privire la opţiunea deja evocată în ianuarie de presă: cea privind un fel de troc în care Berlinul să furnizeze rachete Taurus Londrei şi apoi Regatul Unit alte rachete Storm Shadow Ucrainei.
"Suntem gata să examinăm toate opţiunile pentru a obţine un impact maxim pentru Ucraina. Însă eu nu voi da detalii şi nu voi dezvălui adversarilor noştri ceea ce noi intenţionăm să facem", a spus Cameron.
De teama unei escaladări a conflictului, Berlinul refuză de mai multe luni să livreze Kievului rachete Taurus, cu o rază de acţiune de peste 500 de km şi care ar putea prin urmare, dacă Ucraina ar dispune de ele, să vizeze obiective mult mai în adâncul teritoriului rus.
Kievul a obţinut începând din luna mai a anului trecut rachete Storm Shadow/Scalp (rază de acţiune de 250 km), livrate de Franţa şi Regatul Unit, apoi rachete americane ATACMS (rază de acţiune de 165 de km), potrivit Agerpres.
Update 16:00 La sfârşitul anului 2022, SUA au început "să se pregătească riguros" pentru o eventuală lovitură a Rusiei asupra Ucrainei cu o armă nucleară, în ceea ce ar fi fost primul atac nuclear în război de când SUA au aruncat bombele atomice asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki.
Declarațiile au fost făcute pentru CNN de către doi înalţi oficiali ai administraţiei.
Administraţia Biden a fost îngrijorată în mod special de faptul că Rusia ar putea folosi o armă nucleară tactică sau pe câmpul de luptă, au declarat oficialii americani.
Informaţiile apar într-o nouă carte "The Return of Great Powers", care va fi publicată pe 12 martie, Cartea dezvăluie detalii exclusive despre nivelul fără precedent al planificării de contingenţă efectuate pe măsură ce membrii de rang înalt ai administraţiei Biden au devenit din ce în ce mai alarmaţi de situaţie, scrie CNN.
Ceea ce a determinat administraţia Biden să ajungă la o evaluare atât de surprinzătoare nu a fost un singur indicator, ci o colecţie de evoluţii, analize şi informaţii extrem de sensibile.
Teama administraţiei, potrivit autorului ce citează un oficial de rang înalt al administraţiei, "nu a fost doar ipotetică - s-a bazat şi pe unele informaţii pe care le-am cules".
"Trebuia să planificăm astfel încât să fim în cea mai bună poziţie posibilă în cazul în care acest eveniment, care nu mai este de neconceput, ar fi avut loc", spun oficialii americani citaţi în noua carte.
În această perioadă, de la sfârşitul verii până în toamna anului 2022, Consiliul Naţional de Securitate a convocat o serie de reuniuni pentru a pune la punct planuri de urgenţă.
Update 14:50 - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că a scăpat de "peste 10" tentative de asasinat din partea rușilor. Informația i-a fost furnizată de serviciile secrete ucrainene.
După vizita de miercuri, alături de premierul grec Kyriakos Mitsotakis, la Odessa, Zelenski a spus că nu știe dacă Moscova a vrut să încerce să îl ucidă.
"Eram într-o vizită oficială când, la 300 de metri distanță, a fost trasă o rachetă balistică.
Așa că e greu de spus dacă au vrut să mă asasineze", a declarat el pentru postul de televiziune italian Rai.
Deși nu a vrut să spună dacă de data aceasta a fost într-adevăr ținta Kremlinului, șeful statului ucrainean a dezvăluit că a fost ținta mai multor tentative de asasinat de la începutul războiului.
"Vladimir Putin a încercat să mă asasineze de mai mult de 10 ori, asta spun serviciile de informații.
Nu știu dacă acesta este numărul exact. Eu nu le calculez", a declarat el, potrivit Mediafax.
Nu este prima dată când Zelenski vorbește despre acest subiect.
Update 12:00 - Două persoane au fost ucise și alte două au fost rănite ca urmare a bombardamentelor rusești din ultimele 24 de ore, în Herson.
Anunțul a fost făcut pe Facebook de Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale din Herson, după cum relatează Ukrinform.
În localitățile din regiunea Herson au fost lovite două clădiri administrative, o grădiniță, un garaj și câteva mașini.
Două persoane au murit în urma agresiunii rusești, iar alte două au fost rănite, inclusiv un copil, a precizat Prokudin.
Update 00:01 Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat, vineri, că țara sa se oferă să găzduiască un summit de pace pentru a pune capăt războiului între Rusia şi Ucraina.
"Suntem pregătiți să găzduim un summit de pace la care să fie prezentă și Rusia", a declarat Erdogan într-o conferință de presă la Istanbul, alături de omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
"În timp ce continuăm să fim solidari cu Ucraina, ne vom continua munca pentru a pune capăt războiului printr-o pace justă, pe baza negocierilor", a continuat el.
Șeful statului turc a mai spus că țara sa va contribui semnificativ la reconstrucția Ucrainei, după încetarea conflictului.
Cu aceeași ocazie, Volodimir Zelenski a respins ideea de a negocia direct cu Rusia. El a susținut că Ucraina și liderii occidentali trebuie să stabilească pacea în termenii lor.
Președintele ucrainean a amintit că urmează să aibă loc un summit în Elveția, unde Kievul își va promova propria "formulă de pace", excluzând participarea Rusiei.
"Nu vedem cum putem invita oameni care distrug și ucid totul. Vrem să obținem rezultate", a argumentat Zelenski.
Un reprezentant al Moscovei ar putea participa la următoarea întâlnire, după ce se va stabili o foaie de parcurs către pace, convenită cu aliații Ucrainei la reuniunea programată în Elveţia, a estimat liderul de la Kiev.
Turcia este membru NATO și a susținut integritatea teritorială a Ucrainei, dar întreține, de asemenea, relații cordiale cu Rusia și discută în mod regulat cu ambele părți în conflict.
Vizita lui Volodimir Zelenski la Istanbul vine înaintea unei vizite anticipate a președintelui rus Vladimir Putin, despre care Kremlinul a declarat că va avea loc după alegerile din Rusia, din 15 - 17 martie.