Război în Ucraina, ziua 741. Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru doi ofițeri ruși de rang înalt

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore: 

• Rusia spune că a pus pe fugă cu un avion de vânătoare trei aparate franceze care zburau deasupra Mării Negre
• Joe Biden a invitat-o pe Iulia Navalnaia la discursul din Congres despre starea Uniunii
• Un fost colonel din SUA a transmis informații clasificate legate de Ucraina pe un site de întâlniri
• Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru doi ofițeri ruși de rang înalt
• Șeful SIS avertizează că Moscova plănuiește noi acțiuni destabilizatoare în Republica Moldova
• Ucraina afirmă că a distrus o navă de patrulare rusă în Marea Neagră
• Emmanuel Macron le cere aliaților Ucrainei “să nu fie lași în fața puterilor devenite de neoprit”
• Moscova acuză ambasadorii occidentali că se amestecă în afacerile interne ale Rusiei
• Sursă ucraineană: Dronele au avariat o navă de patrulare a flotei ruse din Marea Neagă
• Scandalul diplomatic dintre Rusia și Germania ia amploare
• O gară din regiunea rusă Kursk, vizată de lovituri aeriene
• 18 drone ale rușilor au fost distruse în regiunea Odesa
• Franța promite Ucrainei până la 3 miliarde de euro sub formă de ajutor militar
• Albania redeschide pentru NATO o bază aeriană din epoca sovietică
• Exercițiu NATO cu 20.000 de militari în teritoriile nordice, la granița cu Rusia
• Dmitri Medvedev: "Ucraina aparține Rusiei"
• Premier ucrainean: blocarea granițelor pentru marfă nu a afectat ajutorul militar din Polonia
• Moscova acuză Germania că pregătește un război cu Rusia
• Olaf Scholz exclude livrarea de rachete Taurus dacă folosirea lor ar implica militari germani
• Kremlinul denunță implicarea directă a Occidentului în Ucraina, în legătură cu interceptarea ofițerilor germani
• Scandalul înregistrărilor cu oficiali militari germani. Rusia l-a convocat pe ambasadorul Germaniei

Update 21:30 Rusia a anunțat, marţi, că a ridicat de la sol un avion de vânătoare pentru a intercepta trei avioane militare franceze care se apropiau de frontiera sa, deasupra Mării Negre.

"La apropierea avionului de vânătoare, aparatele militare străine au părăsit zona", a anunţat Ministerul rus Apărării înt-un comunicat.

Conform sursei citate, ar fi vorba de două aparate Rafale şi de un avion-radar al armatei franceze.

"Aparatul rus s-a întors fără probleme la bază. Nu a existat o încălcare a frontierei statului rus", a mai precizat instituția citată.

Incidentele ce implică avioane ruse şi ale statelor din NATO sunt relativ frecvente şi au avut loc și înainte de izbucnirea invaziei ruse în Ucraina.

Incidentul de marţi vine însă în condiţiile în care preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus, săptămâna trecută, posibilitatea ca trupe occidentale să fie trimise în Ucraina.

Perspectiva evocată de Macron a fost respinsă de majoritatea aliaţilor occidentali.

Update 20:30 Casa Albă a invitat-o pe Iulia Navalnaia la discursul preşedintelui Joe Biden din acest an privind starea Uniunii.

Presa internațională notează însă că văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi nu va putea participa la eveniment.

Biden s-a întâlnit cu văduva şi cu fiica lui Aleksei Navalnîi pe 23 februarie, în California, şi l-a desemnat pe preşedintele rus Vladimir Putin drept "responsabil" pentru moartea în detenţie a opozantului.

Preşedintele democrat în vârstă de 81 de ani va susţine, joi, în Congres discursul anual, care are o relevanță specială în 2024, întrucât în luna noiembrie Biden speră să obțină în cadrul alegerilor prezidențiale un al doilea mandat.

Casa Albă invită în fiecare an cetăţeni şi personalităţi reprezentative pentru priorităţile politice ale momentului pentru a asista la discursul președintelui, alături de Prima Doamnă.

Anul acesta, între invitaţi se numără și Kate Cox, o femeie din Texas care a fost nevoită să plece din statul său pentru a putea face avort, după ce a aflat că fătul nu era viabil.

Apărarea dreptului la avort este una din temele campaniei pentru realegere a lui Biden.

Update 19:00 Un fost colonel din cadrul Forţelor Aeriene americane a fost arestat şi inculpat în Nebraska, după ce a trimis, în primele luni ale Războiului din Ucraina, numeroase informaţii clasificate către un profil pe un site de întâlniri online.

David Franklin Slater, în vârstă de 63 de ani, a trimis informațiile unui utilizator al platformei carese prezenta drept "o femeie care trăieşte în Ucraina", anunţă Departamentul american al Justiţiei.

Slater s-a retras din serviciul activ în decembrie 2020, fiind apoi detașat la Comandamentul Strategic american (STRATCOM), ca angajat al Forţelor Aeriane americane.

El a lucrat în cadrul US Air Force până sâmbătă, când a fost inculpat, precizează sursa citată.

Potrivit actului inculpării, publicat pe site-ul Departamentului american al Justiţiei, David Franklin Slater a făcut schimb de meaje cu un "participant la conspirație" atât pe platforma de întâlniri online şi cât și prin e-mail, în perioada februarie-aprilie 2022.

Contactul lui Slater i-a cerut acestuia informaţii sensibile, ne-publice şi confidenţiale, la care colonelul avea acces în virtutea poziției sale în Forțele Aeriene ale SUA.

Printre informațiile divulgate de ofițerul american s-ar număra și cele referitoare la ţinte militare şi la capacităţile armate ale Rusiei.

Update 17:30 Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru doi ofițeri ruși de rang înalt, răspunzători pentru atacuri asupra infrastructurii civile din Ucraina.

Potrivit presei internaționale, instanța a anunțat, marți, mandatele de arestare pentru general-locotenentul Serghei Ivanovici Kobilaș și pentru amiralul Viktor Nikolaevici Sokolov.

Kobilaș era comandantul responsabil de atacurile aeriene cu rază lungă la momentul comiterii faptelor.

Sokolov a fost comandant al Flotei Mării Negre.

Celor doi li se impută dirijarea atacurilor asupra obiectelor civile, fiind acuzați de crime de război.

Update 16:30 Alexandru Musteață, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, a declarat că Rusia plănuiește noi acțiuni menite să destabilizeze țara prin provocarea unor proteste, prin amestecul în viitoarele alegeri prezidențiale și prin perturbarea planurilor de aderare la Uniunea Europeană.

Musteață a declarat că instituția sa a interceptat un nivel record de activități ale serviciilor de securitate rusești începând cu anul 2023 și că se așteaptă la mai multe acțiuni destabilizatoare în acest an și anul viitor.

"Serviciile de informații rusești intenționează să intervină în procesele electorale și în acest an. Avem informații că se încearcă compromiterea referendumului privind integrarea europeană, interferența în alegerile prezidențiale, precum și discreditarea instituțiilor guvernamentale și a politicienilor care susțin aderarea Republicii Moldova la UE", a spus șeful SIS

Săptămâna trecută, oficialii pro-ruși din regiunea separatistă Transnistria au făcut apel la Moscova pentru "protecție".

Transnistria, care se învecinează cu Ucraina la est, și-a menținut separarea administrativă și politică de facto față de guvernul de la Chișinău, mizând pe timp de peste trei decenii pe sprijinul Rusiei, care are peste o mie de soldați staționați acolo.

Update 15:00 Ucraina afirmă că a distrus o navă de patrulare rusă în Marea Neagră.

Forţele ucrainene au afirmat marţi că au distrus în cursul nopţii o navă de patrulare a marinei ruse, în apropierea strâmtorii Kerci, transmite AFP.

"În urma atacului cu drone navale Magura V5, nava rusă Projet 22160 ''Serghei Kotov'' a suferit avarii la pupa, la tribord şi la babord', a indicat serviciul de informaţii al armatei ucrainene (GUR) pe reţeaua Telegram.

Conform purtătorului de cuvânt al GUR, Andrii Iusov, nava fusese deja lovită într-un precedent atac, însă "este sigur că de data aceasta a fost distrusă".

"În ce priveşte echipajul, situaţia este în curs de clarificare. Există morţi şi răniţi. Cu toate acestea, e probabil că o parte a echipajului a reuşit să se evacueze", a afirmat el.

Ministerul Apărării rus nu a făcut până acum niciun comentariu cu privire la un atac naval cu drone în Marea Neagră.

În cei peste doi ani de război, forţele Kievului au reuşit să facă să bată în retragere puternica flotă rusă a Mării Negre cu ajutorul rachetelor şi al dronelor navale.

Potrivit armatei ucrainene, în jur de o treime din navele acestei flote au fost "incapacitate" în zonă. 

Update 14:15 Emmanuel Macron le cere aliaților Ucrainei “să nu fie lași în fața puterilor devenite de neoprit”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, aflat în vizită la Praga, le-a cerut marţi aliaţilor Ucrainei să "nu fie laşi" în faţa "puterilor devenite de neoprit", relatează AFP.

"Războiul a revenit pe pământul nostru, puterile devenite de neoprit îşi extind ameninţarea în fiecare zi, atacându-ne mai mult. Va trebui să fim la înălţimea Istoriei şi a curajului pe care îl presupune aceasta", a declarat şeful statului francez într-un discurs adresat comunităţii franceze.

"Ne apropiem cu siguranţă de un moment în Europa noastră în care va fi necesar să nu fim laşi", a spus preşedintele francez la începutul vizitei sale în Cehia. "Nu vrem niciodată să vedem tragediile care vin", a avertizat el.

Vizita în Republica Cehă îşi propune să arate "atenţia sa specială" acordată Europei Centrale, a explicat anturajul său pentru presă.

Preşedintele Emmanuel Macron urmează să se întâlnească cu omologul său ceh Petr Pavel, pe care l-a primit la Paris în decembrie, şi să semneze cu premierul Petr Fiala un plan de acţiune pe perioada 2024-2028 pentru un parteneriat strategic bilateral în care "problemele de apărare vor fi cheia" în contextul actualului război, a mai spus el.

Săptămâna trecută, Emmanuel Macron a făcut declaraţii controversate cu privire la posibilitatea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, deşi a admis că nu există "un consens" în prezent asupra acestei chestiuni. Guvernul francez a clarificat ulterior că ar fi vorba despre misiuni necombatante.

Însă marea majoritate a aliaţilor occidentali, printre care SUA şi Germania, s-au distanţat de declaraţiile preşedintelui francez şi au dat asigurări că nu se pune problema trimiterii de militari pe teritoriul ucrainean, oferind astfel o imagine a diviziunii în tabăra occidentală.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat în legătură cu o "ameninţare reală" de război nuclear în cazul unei escaladări.

"Nu suntem în război împotriva poporului rus şi refuzăm să intram într-o logică a escaladării", a răspuns Macron într-o declaraţie pentru ziarul ceh Pravo, subliniind că va lansa această "dezbatere" asupra a "tot ceea ce se poate face pentru a sprijini Ucraina"

Update 13:14 Moscova acuză ambasadorii occidentali că se amestecă în afacerile interne ale Rusiei.

Ministerul rus de Externe i-a acuzat marţi pe ambasadorii occidentali la Moscova că se amestecă în afacerile interne ale Rusiei şi a declarat că comportamentul lor ridică semne de întrebare cu privire la rostul unor astfel de emisari, relatează Reuters, citând agenţia de presă rusă RIA.

Războiul din Ucraina a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Rusiei cu Occidentul de la criza rachetelor din Cuba în 1962 şi preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat Occidentul că riscă să provoace un război nuclear dacă trupe occidentale sunt trimise să lupte în Ucraina.

Moscova s-a arătat consternată de ceea ce ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat pe 4 martie că a fost un refuz al ambasadorilor Uniunii Europene de a se întâlni cu el pentru o discuţie înaintea alegerilor prezidenţiale în Rusia din 15-17 martie. 

Nu a existat nicio reacţie imediată la declaraţia lui Lavrov din partea ambasadorilor occidentali.

Întrebată de prezentatorul televiziunii de stat ruse Vladimir Soloviov dacă ambasadorii UE au înţeles care le este menirea, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat că refuzul lor de a se întâlni cu Lavrov ridică întrebări cu privire la rolul acestora.

"Într-adevăr, toată lumea îşi pune întrebarea: ce fac ei şi de ce, cum îşi interpretează comportamentul pe teritoriul ţării noastre dacă nu îşi îndeplinesc cea mai importantă atribuţie?", a răspuns Zaharova.

Soloviov a notat că ambasadorii UE au participat la 1 martie la înmormântarea politicianului de opoziţie Aleksei Navalnîi, pe care prezentatorul rus l-a prezentat ca fiind un agent al lor. Navalnîi, a cărui moarte într-o colonie penitenciară din Arctica a fost anunţată pe 16 februarie, a negat întotdeauna că ar fi fost agent occidental.

Zaharova a spus că un astfel de comportament arată că ambasadorii occidentali la Moscova se amestecă în afacerile Rusiei. Potrivit lui Zaharova, citată de agenţia oficială de presă TASS, ambasadorii statelor NATO la Moscova se amestecă în treburile interne ale Federaţiei Ruse şi organizează "performanţe" în acest scop, mai degrabă decât să-şi facă munca diplomatică.

Pe titlul bannerului emisiunii de televiziune a lui Soloviov se putea citi: "Ar trebui expulzaţi ambasadorii UE?"

Anterior, pe 4 martie, Ministerul de Externe rus a declarat că Lavrov a invitat recent ambasadorii UE la o conversaţie în ajunul alegerilor prezidenţiale din Rusia, dar aceştia au refuzat cu două zile înainte de întâlnire. El s-a întrebat "cum este posibil ca ambasadorilor să le fie frică să vină la o întâlnire cu ministrul ţării în care sunt acreditaţi", notează TASS.

Comentând această acţiune a diplomaţilor, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat că ambasadorii ar trebui expulzaţi din Rusia şi nivelul relaţiilor diplomatice să fie redus. Potrivit acestuia, un astfel de refuz de a se întâlni cu ministrul contrazice în totalitate ideea existenţei misiunilor diplomatice şi numirii ambasadorilor.

Occidentul analizează ce fel de sprijin să acorde Kievului după ce forţele ruse au recăpătat iniţiativa pe câmpul de luptă în urma unei contraofensive ucrainene eşuate, anul trecut, notează Reuters.

Presa rusă a publicat săptămâna trecută o înregistrare audio a unei conversaţii între ofiţeri de aviaţie germani privind posibilitatea desfăşurării de rachete de croazieră Taurus în Ucraina; convorbirea a fost interceptată de Rusia.

Update 11:20 Sursă ucraineană: Dronele au avariat o navă de patrulare a flotei ruse din Marea Neagă.

Dronele maritime ucrainene au avariat nava de patrulare a flotei ruse din Marea Neagră, susțin reprezentanții serviciului de securitate din Ucraina. Nava a fost lovită în apropiere de Crimeea. Vaporul a suferit mai multe avarii, anunță ucrainenii, potrivit Reuters.

Dronele maritime ucrainene au avariat o navă de patrulare a Flotei ruse de la Marea Neagră în largul Crimeei ocupate, au anunţat marţi reprezentanții serviciiului de informaţii militare ucrainene.

Sursa menționată a explicat pe Telegram că unitatea specială Grupul 13 a atacat nava de patrulare a Flotei Ruse de la Marea Neagră, Sergey Kotov, în apropiere de strâmtoarea Kerci.

"Ca urmare a unei lovituri a dronelor maritime Magura V5, nava rusă Project 22160 Sergey Kotov a suferit avarii la pupa, tribord și babord”, se arată în comunicat.

Potrivit ucrainenilor, nava valorează aproximativ 65 de milioane de dolari.

Din cauza incidentului, traficul feroviar și rutier pe podul care leagă peninsula Crimeea de Rusia continentală a fost oprit temporar.

Rușii nu au confirmat atacul. De asemenea, informațiile nu au putut fi confirmate din surse independente.

Update 10:15 Scandalul diplomatic dintre Rusia și Germania ia amploare

Ministrul german de Externe l-a îndemnat public pe cancelarul Olaf Scholz să trimită Ucrainei rachete Taurus cu rază lungă de acțiune.

Între timp, ambasadorul Germaniei la Moscova a fost convocat la Ministerul de Externe al Rusiei după ce presa de stat de la Moscova a difuzat o înregistrare audio cu patru ofițeri germani care discutau despre posibilitatea ca podul din Crimeea să fie lovit de rachetele Taurus.

Update 09:40 O gară din regiunea rusă Kursk, vizată de lovituri aeriene.

O gară din regiunea rusă Kursk, la graniţa cu Ucraina, a fost vizată marţi de lovituri aeriene care nu au provocat răniţi, a declarat guvernatorul regional Roman Starovoit, relatează AFP.

"Gara din Gluşkovo a fost ţinta unor lovituri aeriene lansate de Ucraina", a scris Starovoit pe Telegram.

Loviturile aeriene au provocat un incendiu care a fost stins rapid şi care au deteriorat liniile de înaltă tensiune, privând de electricitate gara din Gluşkovo şi satul din apropiere Kulbaki, potrivit aceleiaşi surse.

La rândul său, Ministerul Apărării rus a anunţat marţi că a distrus trei drone ucrainene în cursul nopţii deasupra regiunii Belgorod, aflată la frontieră cu Ucraina.

De la începutul ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022, teritoriul rus a fost vizat cu regularitate de lovituri şi atacuri cu drone atribuite Kievului.

Update 08:20 18 drone ale rușilor au fost distruse în regiunea Odesa.

18 drone ale rușilor au fost distruse în regiunea Odesa în noaptea de luni spre marți. Anunțul a fost făcut de reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei. În total, rușii au lansat 22 de drone pe parcursul nopții.

Potrivit ucrainenilor, rușii au atacat Ucraina cu 22 de drone de luptă de tip Shahed, iar forțele de apărare aeriană au distrus 18 dintre ele în regiunea Odesa, potrivit Ukrinform.

"În noaptea de 5 martie 2024, inamicul a atacat cu 22 de drone de atac de tip Shahed lansate din zonele Balaklava-Crimeea”, au anunțat ucrainenii pe Telegram.

În respingerea atacului aerian au fost implicate unități de rachete antiaeriene ale Forțelor Aeriene și grupuri mobile de foc ale Forțelor de Apărare ucrainene.

Update 00:01 Soldați britanici sunt "pe teren", în Ucraina, ajutând forțele Kievului să lanseze rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune. 

Informația apare în discuția 'ultrasecretă' la care au participat ofițeri ai forțelor aeriene germane și care a ajuns în presă, însoțită de suspiciuni că interceptarea și publicare conversațiilor militare fac parte din războiul hibrid purtat de Moscova cu Occidentul.

Kremlinul a reacționat imediat și a declarat că scurgerea de informații probează implicarea directă a "Occidentului colectiv" în războiul din Ucraina.

În paralel, mai mulți foști miniștri britanici ai Apărării și-au exprimat frustrarea față de nivelul de securitate al informațiilor în armata germană, ca răspuns la aceste dezvăluiri.

Publicată, vineri, de Margarita Simonian, editorul canalului RT controlat de Kremlin, înregistrarea audio - confirmată ca fiind autentică de  către Germania - surprinde ofițeri din Luftwaffe (aviația militară germană, n.r.) discutând despre modul în care rachetele Taurus ale Berlinului ar putea fi folosite distrugerea podului Kerci, care leagă Rusia de Crimeea ocupată.

Asta, în contextul în care cancelarul Olaf Scholz și-a exprimat opoziția față de livrarea acestor rachete către Kiev, argumentând cu riscul unui război direct între Germania și Rusia.

În timpul conversației, locotenent-generalul Ingo Gerhartz, șeful Luftwaffe, descrie modul în care Marea Britanie colaborează cu Ucraina pentru desfășurarea rachetelor Storm Shadow împotriva unor ținte aflate la până la 250 de kilometri în spatele liniilor rusești.

"Când vine vorba de planificarea misiunii, știu cum o fac englezii, o fac complet în 'reachback'. Au și câțiva oameni la sol. Ei fac asta, francezii nu", spune comandantul militar german, citat de presa internațională.