Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Franța promite Ucrainei până la 3 miliarde de euro sub formă de ajutor militar
- Albania redeschide pentru NATO o bază aeriană din epoca sovietică
- Exercițiu NATO cu 20.000 de militari în teritoriile nordice, la granița cu Rusia
- Dmitri Medvedev: "Ucraina aparține Rusiei"
- Premier ucrainean: blocarea granițelor pentru marfă nu a afectat ajutorul militar din Polonia
- Moscova acuză Germania că pregătește un război cu Rusia
- Olaf Scholz exclude livrarea de rachete Taurus dacă folosirea lor ar implica militari germani
- Kremlinul denunță implicarea directă a Occidentului în Ucraina, în legătură cu interceptarea ofițerilor germani
- Scandalul înregistrărilor cu oficiali militari germani. Rusia l-a convocat pe ambasadorul Germaniei
- Ucrainienii revendică un atac cibernetic asupra ministerului rus al Apărării
- Podul Kerci din Crimeea, închis pentru a doua zi la rând
- 12 civili și-au pierdut viața după atacul cu drone al rușilor în Odesa
- Canada anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei
- Volodimir Zelenski îndeamnă la voință politică pentru a se asigura proviziile militare pentru Ucraina
- Mai multe persoane au fost rănite în urma atacului din Donețk. Două se află în stare critică
- Germania: "Rusia desfășoară un război informațional, menit să creeze diviziuni în țară"
- Ministerul britanic al Apărării transmite că numărul mediu de pierderi zilnice ale Rusiei a atins un nou maxim luna trecută
Update 21:27 Franţa a livrat Ucrainei echipamente militare în valoare totală de 2,6 miliarde de euro din 2022 încoace, a afirmat luni, pe platforma X, ministrul francez al Apărării Sebastien Lecornu.
Precizările sale vin în condițiile în care Parisul este acuzat în mod frecvent că face mai puţin decât alţi aliaţi ai Kievului, informează presa internațională.
Într-un acord de securitate semnat cu Ucraina pe 16 februarie, la Paris, Franţa s-a angajat să furnizeze în 2024 "până la 3 miliarde de euro sub formă de ajutor militar suplimentar" pentru Ucraina.
Guvernul francez a refuzat multă vreme să publice o listă precisă cu echipamente şi cu valoarea lor.
Însă datele furnizate de ministrul francez al Apărării arată că, în afară de cele 2,6 miliarde de euro constând în echipamente livrate şi pe lângă cele maximum 3 miliarde promise Kievului în 2024, Parisul contribuie cu 1,2 miliarde de euro la Facilitatea Europeană pentru Pace (FEP), creată de Bruxelles pentru a finanţa furnizările de arme către Ucraina şi misiunile în străinătate.
Ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a deplâns la sfârşitul lui februarie faptul că jumătate dintre armele occidentale promise Kievului sunt livrate cu întârziere.
"La ora actuală, un angajament nu este sinonim cu livrarea, 50% din (aceste) angajamente nu sunt livrate la timp", a declarat el.
Update 19:30 Albania, stat membru NATO fără avioane de luptă proprii, a deschis, luni, o bază aeriană din epoca sovietică entru a deservi avioanele NATO, pe fondul unei ameninţări sporite din partea Rusiei.
Spaţiul aerian al Albaniei, ţară de la Marea Adriatică, vecină cu Grecia la sud şi cu Muntenegru la nord, este protejat în prezent de Italia şi Grecia.
NATO a cheltuit peste 50 de milioane de euro pentru baza aeriană Kucova, pentru a-şi consolida prezenţa în regiune.
"Aceasta este o bază care va adăuga un alt element de securitate pentru regiunea noastră din Balcanii de Vest, care ştim cu toţii că este o regiune pusă în pericol de ameninţarea şi ambiţiile neo-imperaliste ale Federaţiei Ruse", a declarat premierul Edi Rama cu ocazia inaugurării.
Două avioane de luptă care au decolat de la baza Aviano a NATO din Italia au aterizat la Kucova pentru a marca redeschiderea aerodromului.
Baza aeriană este situată în micul oraş Kucova, cunoscut cândva sub numele de "Oraşul Stalin".
Aici, MIG-urile de fabricaţie sovietică şi chineză erau în aşteptare pentru ordinele de intervenţie în cazul unui război cu Occidentul, ordin care nu a mai sosit niciodată.
Ţintele probabile erau Austria, Germania, Italia şi Danemarca.
"Astăzi trăim într-o epocă diferită şi, din fericire, Albania se află de partea cealaltă", a precizat premierul albanez.
Update 17:30 NATO începe, de luni, un exercițiu de apărare a teritoriilor nordice ale alianței, care se va desfășura pe parcursul următoarelor două săptămâni.
Peste 20.000 de soldați din 14 țări vor participa la manevre în regiunile nordice ale Finlandei, Norvegiei și Suediei.
Denumit Nordic Response 2024 și condus de Norvegia, exercițiul este cel mai amplu derulat de NATO din ultimele decenii.
"Pentru prima dată, Finlanda va participa, în calitate de națiune membră a NATO, la exercițiul de apărare colectivă a regiunilor alianței", au precizat Forțele de Apărare finlandeze.
Update 16:30 Blocajul fermierilor polonezi de la granița cu Ucraina nu a afectat livrarea de ajutor militar sau umanitar către această țară.
O declarație în acest sens a fost făcută de premierul ucrainean, Denis Șmîgal.
Fermierii au blocat granița și autostrăzile pentru a protesta față de ceea ce ei consideră a fi o concurență neloială din partea bunurilor care intră pe piața poloneză din Ucraina.
"Nu au existat cazuri de blocare a livrărilor de arme și echipamente militare, de ajutoare umanitare sau de combustibil către Ucraina. Nicio încărcătură înregistrată oficial ca fiind militară sau umanitară nu a fost reținută", a precizat premierul ucrainean.
Update 16:00 Ambasadorul Germaniei la Moscova a fost convocat, luni, la Ministerul rus de Externe pentru a da explicații cu privire la discuția între militari de rang înalt de la Berlin despre trimiterea de arme în Ucraina.
Discuția a fost înregistrată și a ajuns în presă iar experții au calificat-o drept autentică.
Mulți au suspectat că publicarea convorbirii este efecul unei operațiuni rusă de spionaj în cadrul războiului hibrid al Moscovei cu Occidentul, care să ofere regimului Putin pretextul pentru noi agresiuni.
Însuși ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a acuzat Rusia că poartă "un război informațional" împotriva Germaniei, prin interceptarea și apoi scurgerea în presă convorbirilor sensibile între ofițeri de rang înalt din Bundeswehr.
În acest context, ambasadoru Alexander Graf Lamsdorff a sosit la Ministerul rus de Externe fără a răspunde la întrebărilor, potrivit rapoartelor agențiilor de presă rusești citate de presa occidentală.
Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că discuțiile ofițerilor germani au arătat că apetitul pentru război în Europa "rămâne încă foarte, foarte mare", iar scopul este de a asigura "înfrângerea strategică a Rusiei pe câmpul de luptă".
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a comentat incidentul mai succint, spunând că "Germania plănuiește un război cu Rusia".
Ministrul Pistorius a respins reacțiile ca fiind "complet absurde".
Update 15:30 Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei şi, în prezent, vicepreşedinte al Consiliului Securităţii din această ţară, a declarat luni că Ucraina aparţine Rusiei, a relatat agenţia de presă RIA, preluată de Reuters.
De asemenea, RIA l-a citat pe Medvedev spunând că discuţiile de pace cu actuala conducere ucraineană sunt imposibile şi că orice nou guvern ucrainean va trebui mai întâi să recunoască "noua realitate" de pe teren pentru ca discuţiile să aibă loc.
Medvedev a mai declarat că tensiunile dintre Washington şi Moscova sunt mai grave decât în timpul crizei rachetelor din Cuba din 1962. Oficialul rus a spus totodată, într-o prelegere publică, că forţe speciale şi consilieri militari din SUA poartă deja un război împotriva Rusiei.
Totodată, Medvedev a anunţat că Moscova va da dovadă de reţinere, dar nu va uita, o referire la difuzarea pe reţelele sociale a unei discuţii între câţiva ofiţeri germani de rang înalt având ca subiect livrarea de arme, mai precis rachete Taurus, Ucrainei.
Înregistrarea audio a acestei reuniuni în videoconferinţă între ofiţeri germani de rang înalt a fost difuzată vineri pe reţelele sociale din Rusia.
În această conversaţie, participanţii vorbesc în principal despre ipoteza de a livra Kievului rachete Taurus cu rază lungă, de fabricaţie germană, despre ce ar fi necesar pentru ca forţele ucrainene să le poată utiliza pentru a lovi podul de peste strâmtoarea Kerci şi despre impactul lor eventual.
Sâmbătă, Berlinul a confirmat că înregistrarea este autentică şi că fusese ''interceptată''.
Conţinutul său este foarte stânjenitor pentru Germania, dat fiind că Berlinul refuză oficial să trimită rachete Taurus Kievului, invocând riscul escaladării conflictului.
Update 14:15 Olaf Scholz exclude livrarea de rachete Taurus dacă folosirea lor ar implica militari germani.
Cancelarul german Olaf Scholz a exclus luni posibilitatea de a înarma Ucraina cu rachete cu rază lungă Taurus dacă este nevoie de implicarea militarilor germani pentru a ajuta la operarea lor, transmite Reuters.
"Nu poţi să livrezi un sistem de armament care are o rază foarte lungă de acţiune şi să nu te gândeşti cum poate avea loc controlul asupra acestui sistem de armament", a afirmat Scholz.
"Şi, dacă vrei să ai control, iar acesta este posibil doar dacă sunt implicaţi militari germani, atunci este exclus din punctul meu de vedere", a mai spus cancelarul.
Germania a rezistat până acum presiunilor de a trimite în Ucraina rachete Taurus, cu raza de acţiune de 500 km, de teama de a nu fi atrasă într-o confruntare directă cu Rusia.
Subiectul a escaladat după ce media din Rusia au publicat vineri o înregistrare audio de 38 de minute a unei discuţii prin videoconferinţă în care ofiţeri germani de rang înalt vorbesc despre posibila trimiterea de astfel de rachete Ucrainei şi un potenţial atac împotriva podului de peste strâmtoarea Kerci, unul din participanţi subliniind că ar fi nevoie de 10-20 de rachete pentru a-l dărâma.
Berlinul a confirmat sâmbătă că înregistrarea este autentică şi că fusese "interceptată". Cancelarul Scholz a promis o anchetă "foarte aprofundată" şi "foarte rapidă".
Potrivit săptămânalului Der Spiegel, videoconferinţa a avut loc pe platforma publică WebEx şi nu pe o reţea internă ultrasecurizată a Luftwaffe (forţele aeriene germane).
Unul dintre ofiţeri se afla într-un hotel din Singapore şi este posibil ca în camera respectivă să fi fost plantate microfoane, afirmă anumite canale media.
Contraspionajul militar german va trebui să stabilească dacă 'a fost aleasă platforma bună' pentru respectiva discuţie, a recunoscut ministrul apărării, Boris Pistorius.
Update 13:30 Kremlinul denunță implicarea directă a Occidentului în Ucraina, în legătură cu interceptarea ofițerilor germani.
Kremlinul a denunţat luni 'implicarea directă' a Occidentului în Ucraina, după difuzarea pe reţelele sociale a unei discuţii între câţiva ofiţeri germani de rang înalt având ca subiect livrarea de arme, mai precis rachete Taurus, Ucrainei, transmit AFP şi Reuters.
O înregistrare audio a unei reuniuni în videoconferinţă între ofiţeri germani de rang înalt a fost difuzată vineri pe reţelele sociale din Rusia.
În această conversaţie, participanţii vorbesc în principal despre ipoteza de a livra Kievului rachete Taurus cu rază lungă, de fabricaţie germană, despre ce ar fi necesar pentru ca forţele ucrainene să le poată utiliza pentru a lovi podul de peste strâmtoarea Kerci şi despre impactul lor eventual.
Ambasadorul Germaniei la Moscova, Alexander Graf Lambsdorff, a fost convocat luni la Ministerul de Externe rus, de unde a plecat fără a da declaraţii, potrivit agenţiilor de presă ruse.
"Înregistrarea însăşi dovedeşte că, în interiorul Bundeswehr-ului, sunt discutate în mod substanţial şi concret planuri de a lansa atacuri asupra teritoriului rus.
Aceasta nu necesită nicio interpretare juridică. Aici totul este mai mult decât evident", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
"Trebuie să aflăm dacă Bundeswehr-ul (armata germană, n.red.) face aceasta din proprie iniţiativă. Apoi întrebarea este: cât de controlabil este Bundeswehr şi cât de mult controlează (cancelarul Olaf) Scholz situaţia? Sau dacă este parte a politicii guvernului german', a spus Peskov.
"Ambele (scenarii) sunt rele. Ambele subliniază încă o dată implicarea directă a Occidentului colectiv în conflictul din jurul Ucrainei".
Sâmbătă, Berlinul a confirmat că înregistrarea este autentică şi că fusese "interceptată".
Conţinutul său este foarte stânjenitor pentru Germania, dat fiind că Berlinul refuză oficial să trimită rachete Taurus Kievului, invocând riscul escaladării conflictului.
În ce-l priveşte, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, l-a acuzat duminică pe preşedintele rus Vladimir Putin că încearcă să 'destabilizeze' Germania cu această înregistrare.
Update 12:00 Agenția de informații militare a Ucrainei susține că a lansat un atac cibernetic asupra ministerului rus al Apărării. Potrivit ucrainenilor, astfel s-a obținut accesul la numeroase documente secrete.
De asemenea, ucrainenii susțin că au identificat "manageri ruși de rang înalt”.
Agenția a spus că specialiștii cibernetici au obținut accesul la "o mare parte a documentelor de serviciu clasificate” în timpul atacului DdoS, potrivit Sky News.
"Informațiile obținute ne permit să stabilim structura completă a sistemului ministerului rus al Apărării și a unităților acestuia”, au anunțat ucrainenii pe Telegram.
De asemenea, analiza datelor primite "a ajutat la identificarea generalilor, a altor manageri de rang înalt”.
Atacurile cibernetice s-au înmulțit în timpul războiului și au devenit un instrument comun folosit de ambele părți.
Update 10:30 Podul Kerci din Crimeea, închis pentru a doua zi la rând.
Autoritățile pro-ruse din peninsula Crimeea au blocat traficul pe podul Kerci, la primele ore ale zilei de luni, transmite Kyiv Independent.
Circulația pe acest pod a mai fost închisă și în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe fondul unor explozii din orașul de pe coasta estică Feodosia.
Ministerul rus al Apărării a susținut ulterior că forțele ruse au interceptat 38 de drone ucrainene peste Crimeea ocupată în timpul nopții.
Autoritățile nu au furnizat un motiv pentru închiderea traficului din 4 martie.
Update 09:30 12 civili și-au pierdut viața după atacul cu drone al rușilor în Odesa.
Printre victime se numără și un copil de numai 7 luni.
Rușii au lovit un bloc din orașul port de la Marea Neagră cu o dronă iraniană.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că această tragedie putea fi evitată dacă aliații ar fi trimis la timp armele promise.
Update 08:30 Canada anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Canada a anunţat duminică noi sancţiuni împotriva unor funcţionari ruşi în urma morţii lui Aleksei Navalnîi, pentru "încălcări flagrante şi sistematice" ale drepturilor omului comise de Rusia, notează AFP.
Sunt vizaţi de această nouă serie de sancţiuni canadiene şase înalţi funcţionari şi membri ai personalului cu rang înalt din serviciile de urmărire penală, judiciară şi corecţională.
Într-un comunicat, Ottawa a precizat că aceşti responsabili "au participat la încălcarea drepturilor omului ale lui Navalnîi, la pedeapsa crudă şi, în cele din urmă, la moartea sa".
"Împreună cu partenerii săi, Canada va menţine presiunea asupra guvernului rus pentru a efectua o anchetă completă şi transparentă asupra morţii lui Navalnîi", a declarat ministrul de externe Mélanie Joly.
După moartea lui Aleksei Navalnîi, un critic înverşunat al lui Vladimir Putin, guvernul Justin Trudeau l-a convocat pe ambasadorul Rusiei în Canada pentru a "cere o anchetă completă şi transparentă" asupra decesului său.
Opozantul rus a murit pe 16 februarie în circumstanţe neclare într-o colonie penală din Arctica, unde ispăşea o pedeapsă de 19 ani de închisoare pentru "extremism". El avea 47 de ani.
Update 00:01 Președintele Volodimir Zelenski a declarat duminică că este nevoie de voință politică pentru a se asigura că Ucraina își asigură proviziile militare de care are nevoie, altfel lumea se va confrunta cu "una dintre cele mai rușinoase pagini ale istoriei”.
"Principalul lucru este voința politică pentru a realiza acest lucru, pentru a asigura nivelul de provizii care va ajuta”, a spus Zelensy în discursul său video de noapte.
"Va deveni una dintre cele mai rușinoase pagini ale istoriei, dacă America sau Europa vor pierde în fața dronelor iraniene sau a avioanelor de luptă rusești”, a spus el.
Război în Ucraina, 3 martie 2024 | Rușii au bombardat din nou regiunile Donețk și Zaporojie
Război în Ucraina, 2 martie 2024 | Rusia a lansat opt drone de atac de tip Shahed din Marea Neagră spre oraşul Odesa
Război în Ucraina, 1 martie 2024 | Șeful Pentagonului avertizează: dacă Ucraina pierde războiul, NATO va lupta cu Rusia
Război în Ucraina, 29 februarie 2024 | Vladimir Putin: "Consecințele pentru potențialii invadatori ai Rusiei vor fi mult mai tragice decât în trecut"
Război în Ucraina, 28 februarie 2024 | Ursula von der Leyen: "Pentru UE, amenințarea unui război nu e exclusă"