Război în Ucraina, ziua 748. Moscova spune că a respins un atac al Ucrainei la granița de vest. Kievul susține că au intrat în luptă partizanii ruși anti-Putin

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore: 

• Un tren încărcat cu 32 de lansatoare de rachete românești a fost filmat în drum spre Ucraina
• Doi morți și 30 de răniți după ce o rachetă rusească a lovit un bloc din Ucraina
• O victorie a Rusiei ar fi "un cataclism” pentru francezi, avertizează premierul Gabriel Attal
• Danemarca anunță un nou ajutor militar pentru Ucraina
• Chișinău acuză Rusia că subminează suveranitatea și integritatea Republicii Moldova
• Peste 700 de militari străini care luptă în Ucraina, inclusiv români, au fost puși de Rusia pe lista persoanelor urmărite
• Guvernator rus: O dronă ucraineană s-a prăbușit pe clădirea primăriei din orașul Belgorod
• Un avion militar de transport s-a prăbușit în Rusia
• Autoritățile de la Moscova spun că au respins un atac al Ucrainei la granița de vest. Ucrainenii arată spre partizanii ruși anti-Putin
• Klaus Iohannis: România nu va trimite combatanți în Ucraina
• SBU: Un complot privind otrăvirea băilor comandanților armatei ucrainene a fost dejucat
• Rusia a aruncat o bombă ghidată pe un bloc de cinci etaje din regiunea Harkov
• Val de atacuri cu drone asupra rafinăriilor din Rusia: au fost incendiate instalații petroliere la Oriol și Nijni Novgorod
• Putin intenționează să înlocuiască Crucea Roșie în teritoriile ocupate din Ucraina cu organizații-marionetă finanțate de Kremlin
• Rusia prezintă o lege care declară ilegală predarea către Ucraina a Peninsului Crimea în timpul URSS
• "Rusia este responsabilă de moartea lui Aleksei Navalnîi", afirmă o expertă a ONU în drepturile omului
• Stoltenberg dezaprobă ideea lui Macron privind trupele în Ucraina, dar și apelul Papei Francisc la negociere
• Volodimir Zelenski: "Filmul 20 days in Mariupol, arată adevărul despre terorismul rusesc"

Update 22:45 Un tren încărcat cu 32 de lansatoare de rachete românești a fost filmat în drum spre Ucraina.

Un clip cu o garnitură de tren încărcată cu 32 de lansatoare multiple de rachete APR-40 româneşti a apărut pe reţelele de socializare, iar autorul a precizat că trenul se îndreaptă spre Ucraina, fără să precizeze data sau locul exact, relatează Monitorul Apărării.

Aruncătorul de proiectile reactive cu 40 de lansatoare, APR-40, poate trage toate cele 40 de rachete într-o salvă în 16 secunde, iar distanţa de tragere este de aproximativ 20 km. Aceste lansatoare nu mai sunt de folos României, ele au fost înlocuite cu LAROM şi HIMARS. În 1990, Armata României avea în jur de 130 de astfel de lansatoare, care folosesc rachete de 122 mm.

Deoarece politica Guvernului României este să nu comenteze despre ajutoarele oferite Ucrainei, de cele mai multe ori aflăm din clipurile distribuite de militarii ucraineni ce arme din ţara noastră au ajuns pe frontul din Ucraina. De altfel, preşedintele Zelenski a mulţumit României, la începutul anului, pentru cele 15 pachete militare.
Fără să se laude prea mult, România a oferit Ucrainei diferite tipuri de armament şi o cantitate mare de muniţii, arată publicaţia oryxspioenkop.com, care a monitorizat armamentul folosit de armata ucraineană. Este vorba de o informare din surse deschise, doar tipurile de arme care au apărut în clipurile distribuite de militarii ucraineni, iar cantitatea ar putea fi în realitate mult mai mare.

Conform publicaţiei amintite mai sus, România a oferit Ucrainei lansatoare multiple de rachete (ArPR-40), de 122 mm, transportoare blindate TAB-71 MS, obuziere tractate calibru 152 mm, dar şi mitraliere grele de 12,7 mm, DshKM.

Alături de armament, România a furnizat şi o cantitate foarte mare de muniţii, cum ar fi rachete de 122 mm, proiectile de artilerie de 152 mm, muniţie pentru aruncătoarele de grenade AG-7 şi AG-9, bombe pentru aruncătoarele de 82 şi 120 mm, precum şi muniţii pentru armamentul greu de infanterie, de 12,7 mm, sau pentru pistolul mitralieră calibru 7,62 mm.

În ultima perioadă au apărut, însă, informaţii pe blogurile de OSINT că România ar fi livrat Ucrainei şi rachete pentru sistemele HIMARS şi PATRIOT, după ce ajutorul din partea Statelor Unite a fost blocat în Congres. Aceste muniţii sunt foarte scumpe şi vitale pentru Armata Ucrainei, atât în apărarea antiaeriană, dar şi lovirea ţintelor din adâncime.

Un alt sprijin important, despre care s-a vorbit doar în treacăt, este cel de informaţii. Ţările NATO sprijină Ucraina cu informaţii, dar nu decid ţintele, a declarat în repetate rânduri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. România este ţara cea mai apropiată de frontul din Ucraina, iar informaţiile colectate de senzorii naţionali sau de avioanele şi dronele aliate sunt importante pentru Kiev.

Update 21:25 Doi morți și 30 de răniți după ce o rachetă rusească a lovit un bloc din Ucraina.

Două persoane au murit și alte 30 au fost fost rănite după ce o rachetă rusească a lovit un bloc de apartamente dintr-un oraș din centrul Ucrainei, a declarat, potrivit SkyNews.

Atacul asupra Kryvyi Rih a rănit grav cinci persoane și a rănit alte 25, potrivit guvernatorului regiunii Dnipropetrovsk, Serhiy Lysak.

Printre cei răniți grav s-a numărat un copil, transmite președintele ucrainean.

Președintele Volodimir Zelenski, care s-a născut și a crescut în Kryviy Rih, a declarat pe Telegram că operațiunile de căutare sunt în desfășurare și vor continua "atâta timp cât va fi nevoie”.

Update 20:00 O victorie a Rusiei ar fi "un cataclism” pentru francezi, avertizează premierul Gabriel Attal.

Premierul francez Gabriel Attal a apărat marţi strategia Franţei de acordare de ajutor pentru Ucraina, într-o intervenţie în faţa deputaţilor, care sunt aşteptaţi să o susţină pe scară largă, în pofida diviziunilor în tabăra stângii şi a abţinerii partidului de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, afirmând că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi "un cataclism" pentru francezi, relatează AFP.

Într-un "moment critic al conflictului", şeful guvernului de la Paris a dat startul dezbaterilor aducând "un omagiu rezistenţei excepţionale a poporului ucrainean", fiind ovaţionat în picioare de către deputaţi.

El a insistat asupra "riscurilor concrete" şi "tangibile" ale unei victorii ruseşti asupra "vieţii de zi cu zi" a francezilor, un "cataclism pentru puterea lor de cumpărare": "o inflaţie alimentară de zece ori mai mare, o explozie a preţurilor la energie de zece ori mai mare".

A vota împotriva strategiei Franţei de a acorda ajutor Ucrainei ar însemna "a întoarce spatele istoriei noastre", a afirmat prim-ministrul francez. "A te abţine înseamnă a fugi", a spus el, vizând Franţa Nesupusă (La France Insoumise/LFI, stânga radicală) şi Adunarea Naţională (Rassemblement National /RN), formaţiunea lui Marine Le Pen.

"Nu ne vom stabili nicio limită în faţa Rusiei, care nu-şi pune niciuna", a subliniat el, după declaraţiile controversate ale lui Emmanuel Macron, care nu a exclus trimiterea de trupe occidentale terestre.

Votul, fără valoare obligatorie, este aşteptat în jurul orei locale 20.00 (19.00 GMT), cu un rezultat care ar putea fi favorabil guvernului, graţie sprijinului partidului de dreapta Les Republicains (LR), al socialiştilor şi ecologiştilor.

Acesta vizează acordul de securitate franco-ucrainean din 16 februarie. Încheiat timp de zece ani, pactul prevede o consolidare a cooperării militare, în special în domeniile artileriei şi apărării aeriene.

Grupul parlamentar al lui Marine Le Pen se va "abţine" la vot, a anunţat preşedintele său, Jordan Bardella, invocând "linii roşii", inclusiv trimiterea de trupe terestre şi posibila aderare a Ucrainei la NATO şi la Uniunea Europeană.

Update 17:15 Danemarca anunță un nou ajutor militar pentru Ucraina.

Danemarca a anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina. Acesta are valoarea de 263 de milioane de lire sterline. În Ucraina vor fi trimise sisteme de artilerie și muniție.

Danemarca a anunțat marți noul ajutor. Pachetul militar are valoarea aproximativă de 263 de milioane de lire sterline, potrivit Sky News.

Pachetul include sisteme de artilerie Caesar și muniție, a anunțat Ministerul Apărării al țării într-un comunicat.

Copenhaga a fost un susținător ferm al Ucrainei și a livrat o cantitate semnificativă de ajutor militar Kievului de la începutul războiului.

Update 16:20 Chișinău acuză Rusia că subminează suveranitatea și integritatea Republicii Moldova.

Federaţia Rusă sfidează normele şi principiile dreptului internaţional şi subminează suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, a declarat marţi Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău, după ce i-a transmis o notă de protest ambasadorului rus în Republica Moldova, Oleg Vasneţov, în legătură cu deschiderea de secţii de votare în Transnistria pentru alegerile prezidenţiale de la sfârşitul acestei săptămâni în Rusia, relatează Deschide.md şi Radio Chişinău.

"Ambasadorului (rus) i-a fost exprimat un protest în legătură cu deschiderea secţiilor de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova contrar solicitării MAE", se afirmă într-un comunicat al diplomaţiei moldovene emis la finalul întrevederii cu şeful misiunii diplomatice ruse, care fusese convocat special pe această temă la sediul MAE moldovean.

"Ministerul Afacerilor Externe continuă să evalueze situaţia şi vă vom informa adiţional despre alte reacţii ce se impun", se menţionează în text.

Autorităţile de la Chişinău au permis deschiderea unei singure secţii de votare în Republica Moldova pentru alegerile prezidenţiale din Rusia (15-17 martie), şi anume în incinta ambasadei ruse.

La rândul său, Oleg Vasneţov le-a declarat jurnaliştilor, la ieşirea din sediul MAE, că Rusia a primit mai multe solicitări de deschidere a unor secţii de votare.

"Pe teritoriul Republicii Moldova locuiesc circa 250.000 de cetăţeni ruşi. Au fost recepţionate multe cereri către Comisia Electorală Centrală de la Moscova, Ministerul rus de Externe şi Ambasada Rusiei privind dorinţa de a vota", a spus el.

În consecinţă, "Comisia Electorală Centrală (de la Moscova), Ministerul rus de Externe şi autorităţile din stânga Nistrului au decis să deschidă aceste secţii de vot (şase), un număr mult mai mic decât în anul 2020-2021, când în regiune au fost deschise 27 de secţii de vot", a declarat presei Oleg Vasneţov.

Diplomatul rus a adăugat că dreptul la vot reprezintă un drept inalienabil al tuturor cetăţenilor, iar scopul principal al oricărei reprezentanţe diplomatice este să faciliteze protecţia drepturilor legale şi a intereselor cetăţenilor săi.

Media oficiale de la Tiraspol relataseră luni că Rusia va deschide şase secţii de votare în Transnistria în vederea desfăşurării alegerilor prezidenţiale în principala zi de vot pe 17 martie. Acestea vor fi deschise în oraşele Tighina, Tiraspol, Rîbniţa şi Grigoriopol, potrivit Tiraspolului.

Toată lumea trebuie să respecte statul Republica Moldova şi pe cetăţenii săi, a reacţionat premierul moldovean Dorin Recean, citat de Deschide.md.

Referitor la deschiderea celor şase secţii de votare în Transnistria, premierul moldovean a declarat: "Statul acţionează acolo unde poate să controleze mediul şi în mod corespunzător, nu vom admite să fie încălcări pe teritoriul controlat de autorităţile constituţionale. În rest, aşa cum am spus, o notă de protest i-a fost înaintată ambasadorului rus. Toată lumea trebuie să respecte statul Republica Moldova şi, prin aceasta, cetăţenii Republicii Moldova".

Update 15:42 Comitetul de Investigații al Rusiei a anunțat că a plasat pe lista sa cu persoane urmărite peste 700 de cetățeni străini care luptă în Ucraina.

Printre cei peste 700 de combatanți străini se află și un număr necunoscut de cetățeni români.

Prezența cetățenilor străini care luptă în armata ucraineană a fost în trecut confirmată de autoritățile de la Kiev.

Agenția rusă TASS relatează că, potrivit serviciului de spionaj din Ministerul ucrainean al Apărări, GUR, luptători din peste 50 de țări, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie, servesc în așa-numita Legiune internațională.

"În această unitate specială creată de GUR sunt combatanți cu experiență, veterani ai forțelor de operațiuni speciale și din alte unități militare din Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Danemarca, din alte țări din Europa, Asia, Africa și America de Sud. Numărul de membri ai unității nu a fost dezvăluit", a scris TASS.

Agenția rusă adaugă că, drept răspuns la această unitate internațională de luptă, Comitetul de Investigații al Rusiei a trecut pe lista de urmăriți peste 700 de luptători străini în Ucraina, printre care cetățeni din Țările de Jos, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia și România.

În iulie 2023, Ministerul rus al Apărării a estimat că 11.675 de mercenari din 84 de țări au sosit în Ucraina din 24 februarie 2022 pentru a participa la ostilități de partea Kievului.

Update 14:12 O dronă ucraineană s-a prăbușit pe clădirea primăriei din orașul Belgorod.

Informația provinde de la guvernatorul regiunii omonime, Viaceslav Gladkov.

"În Belgorod, o dronă inamică s-a prăbușit peste clădirea administrației orașului.

Există două victime: o femeie rănită de schije și o alta, afectată suflul exploziei", a scris Gladkov pe canalul său Telegram.

Update 13:42 Un avion militar Il-76 s-a prăbușit în regiunea Ivanovo din Rusia.

Anunțul a fost făcut de Ministerul rus al Apărării.

La bordul avionului se aflau opt membri ai echipajului și șapte pasageri.

Conform ministerului rus, aparatul s-a prăbușit după ce unul dintre motoare a luat foc în timpul decolării.

Sursa citată nu a oferit detalii în legătură cu victimele incidentului aviatic, care s-a produs marți, în jurul orei locale 13.

Pe rețelele de socializare rusești circulă înregistrări video neverificate cu un avion căzut în regiunea Ivanovo, situată la nord-est de Moscova.

Unele dintre imagini arată un avion din al cărui motor ies flăcări și care se îndreaptă spre sol. În alte secvente se vede presupusa zonă a prăbușirii, învăluită în fum și un elicopter care dă ocol locului.

Update 13:00 Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat, marți, că România nu va trimite combatanți în Ucraina.

"O posibilă trimitere de combatanți în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO. Ucraina nu este aliat NATO.

În rest, dacă există înțelegeri bilaterale pe orice temă, aceste chestiuni țin strict de înțelegerea bilaterală.

România nu va trimite combatanți în Ucraina", a precizat Klaus Iohannis după o întâlnire la Palatul Cotroceni cu preşedintele din Muntenegru, Jakov Milatovic.

Update 12:40 Autoritățile de la Moscova susțin că au ucis 60 de militari ucraineni care au încercat, marți, o incursiune peste granița de vest a Rusiei, relatează Antena 3 CNN.

Tentativa de atac a fost respinsă "cu pierderi semnificative pentru inamic, care s-a retras", a comunicat Ministerul rus al Apărării.

În schimb, ucrainenii spun că operațiunea nu a fost executată de armata Kievului, ci de grupuri de partizani ruși, auto-intitulate "Legiunea Libertatea Rusiei" și "Batalionul siberian".

Andrii Yusov, un purtător de cuvânt al serviciilor secrete ucrainene, a declarat că operațiunile partizanilor ruși sunt independente de Kiev.

Yusov a numit o a treia grupare, "Corpul voluntarilor ruși", care ar fi fost implicată.

"Legiunea Libertatea Rusiei" și "Batalionul siberian" au revendicat atacul pe Telegram și au precizat că l-au lansat de pe teritoriul Ucrainei.

"Ne vom recupera teritoriul din mâinile regimului, centimetru cu centimetru", a comunicat Legiunea.

Atacurile ar fi avut loc în cursul dimineții de marți și ar fi vizat regiunile Belgorod și Kursk.

Update 12:15 Un complot care viza otrăvirea băilor comandanților armatei ucrainene a fost dejucat.

Anunțul a fost făcut de Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, care a mai precizat că a fost arestat un suspect.

Potrivit SBU, un presupus agent în slujba rușilor, care servește în armata Ucrainei, plănuia să-i omoare pe comandanți otrăvindu-le băile.

Au fost vizați comandanții armatei din regiunea sudică Zaporojie.

"Suspectul plănuia să adauge o substanță otrăvitoare în apa complexului de baie și spălătorie, folosită de personalul de comandă", se menționează în comunicatul ucrainenilor.

SBU a constatat că suspectul a fost recrutat după ce rușii i-au răpit și i-au sechestrat părinții, care locuiesc într-o zonă ocupată din regiunea Lugansk.

Dacă va fi găsit vinovat, suspectul ar putea primi pedeapsa cu închisoarea pe viață.

Update 11:00 O bombă lansată de armata rusă în regiunea ucraineană Harkov a căzut peste un bloc de cinci etaje.

Atacul a avut loc marți, în jurul orei locale 4:15.

Serviciul de Urgență al Ucrainei a anunțat că rușii au folosit o bombă ghidată, care a fost aruncată în zona orașului Kupyansk din regiunea Harkov.

Potrivit surselor locale și presei internaționale, patru apartamente au luat foc după explozia bombei rusești iar flăcările s-au extins pe o suprafață de cel puțin 150 de metri pătrați.

Mai multe echipaje de urgență au fost mobilizate la fața locului.

Pe rețelele sociale circulă imagini cu sigla autorităților locale în care se văd clădirea afectată și echipele de intervenție.

Nu au fost disponibile imediat informații privind victimele atacului.

Update 10:00 Mai multe atacuri cu drone au vizat, în ultimele ore, rafinării din Rusia, provocând explozii, incendii și întreruperi ale alimentării cu energie electrică, relatează The Guardian, care citează surse din rândul autorităților ruse.

Relatările vin la câteva ore după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că situația pe frontul războiului cu Rusia este cea mai bună din ultimele trei luni iar trupele Moscovei nu mai avansează, după ce, luna trecută, au capturat orașul estic Avdiivka.

Instalațiile de combustibil din regiunile Oriol și Nijni Novgorod au fost incendiate, marți, ca urmare a atacurilor cu drone, au declarat guvernatorii locali, citați de presa rusă.

"De dimineață, zona industrială Kstovo a fost atacată de aparate fără pilot", a precizat pe Telegram Gleb Nikitin, guvernatorul din Nijni Novgorod.

El a mai spus că o unitate de procesare a combustibilului a luat foc. Presa rusă a menționat, la rândul său, un incendiu la rafinăria Lukoil din Kstovo.

Nijni Novgorod se află la aproape 1.000 km de granița cu Ucraina la aproximativ 400 km est de Moscova.

La Oriol, la aproximativ 150 de kilometri de frontiera cu Ucraina, un rezervor de petrol a luat foc după atac, potrivit serviciilor de urgență.

Sistemele de apărare antiaeriană au reacționat la aproximativ 25 de drone lansate din Ucraina, a relatat agenția de stat RIA, care citează Ministerul rus al Apărării. 

Nu a fost clar imediat câte dintre aceste drone au fost distruse și câte și-au atins țintele.

Update 08:00 Crucea Roșie Internațională este presată să ia măsuri împotriva Crucii Roșii din Rusia (CRR) din cauza legăturilor strânse dintre această din urmă organizație și aparatul de război și propagandă a Kremlinului.

Presa internațională citează, în acest sens, rolul central al președintelui Crucii Roșii ruse în cadrul unei organizații "patriotice" pro-Putin, declarații ale unor reprezentanți de rang înalt din CRR care vorbesc despre imposibilitatea păcii cu "naziștii ucraineni" și participarea CRR la antrenamente militare pentru copii.

Există, de asemenea, acuzații, susținute de documente provenind de la Kremlin, care arată că regimul lui Putin intenționează să înlocuiască activitatea Crucii Roșii Internaționale pe teritoriul ocupat de Rusia în Ucraina cu organizați-marionetă.

Federația Internațională a Crucii Roșii (IFRC) a declarat că "analizează cu atenție acuzațiile", în timp ce se se află sub presiunea guvernelor donatoare pentru a lua măsuri împotriva CRR.

Update 01:00 Deputaţi ai partidului pro-Kremlin Rusia Unită au prezentat luni în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului federal, un proiect de lege care declară ilegală predarea către Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (RSS Ucraineană) a Crimeii în 1954, cu o săptămână înainte de împlinirea a zece ani de la anexarea peninsulei de către Federaţia Rusă, relatează EFE.

"A se declara ilegală decizia de a scoate regiunea Crimeea din cadrul Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse (RSFSR) şi de a o include în cadrul RSS Ucrainene în 1954", se arată în proiectul de lege publicat în baza de date a Dumei cu privire la scopul său.

De asemenea, deputaţii au denunţat faptul că această decizie a fost "adoptată prin intermediul unor acte normative lipsite de forţă juridică şi care au încălcat Constituţia RSFSR şi a Uniunii Sovietice" şi "nu corespund principiilor de bază ale statului de drept şi ale dreptului internaţional".

Este vorba de decizia luată de secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Nikita Hruşciov, care a aprobat transferul teritoriului în februarie 1954.

După destrămarea URSS, Crimeea şi oraşul autonom Sevastopol, bază a Flotei ruse din Marea Neagră, au făcut parte din Ucraina independentă până în 2014, când au fost anexate de Rusia la 18 martie.

În urma înlăturării de la putere a preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici în luna februarie a aceluiaşi an, locuitorii din Crimeea au votat pentru independenţa faţă de Ucraina în cadrul unui referendum separatist recunoscut de Rusia, dar condamnat de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale.

Un miting cu ocazia celei de-a zecea aniversări este preconizat pentru lunea viitoare în Piaţa Roşie, la care ar putea să participe şi preşedintele rus Vladimir Putin, la o zi după alegerile prezidenţiale pe care le va câştiga fără dubii, în lipsa oricărei concurenţe şi opoziţii reale.

Război în Ucraina, 11 martie 2024 | Atac masiv cu drone asupra orașului Odesa

Război în Ucraina, 10 martie 2024 | Dmîtro Kuleba îi răspunde Papei Francisc: "Ucraina nu va ridica niciodată steagul alb. Steagul nostru este galben şi albastru"

Război în Ucraina, 9 martie 2024 | Şeful diplomaţiei britanice se opune trimiterii de trupe occidentale în Ucraina

Război în Ucraina, 8 martie 2024 | Biden, în fața membrilor Congresului SUA: Vă asigur că Putin nu se va opri în Ucraina