Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- "Rusia este responsabilă de moartea lui Aleksei Navalnîi", afirmă o expertă a ONU în drepturile omului.
- Stoltenberg dezaprobă ideea lui Macron privind trupele în Ucraina, dar și apelul Papei Francisc la negociere
- Volodimir Zelenski: "Filmul 20 days in Mariupol, arată adevărul despre terorismul rusesc"
- Ucraina spune că a doborât 15 din cele 25 de drone lansate de Rusia asupra Odesei
- Jens Stoltenberg: "Putin a eșuat în tentativa de a slăbi NATO. Azi, suntem 32 de membri"
- Armata Kievului susține că a distrus un lansator rusesc de rachete în valoare de câteva milioane de dolari
- Ucrainenii anunță că au doborât 15 drone lansate pe parcursul nopții de duminică spre luni
- Rusia: Apelul papei Francisc la negocieri de pace în Ucraina este adresat, de fapt, Occidentului
- Documentarul "20 de zile la Mariupol" câștigă Oscarul pentru cel mai bun film documentar
- Atac masiv cu drone împotriva orașului Odesa
- Zelenski respinge "medierea virtuală de la distanță" a Papei Francisc
- Kuleba îi răspunde Papei Francisc: Ucraina nu va ridica niciodată steagul alb. Steagul nostru este galben şi albastru
- Drone ucrainene doborâte deasupra regiunilor Leningrad și Novgorod, anunță Moscova
- Incendiu puternic lângă Sankt-Petersburg, în apropiere de aeroport
- Rușii folosesc un nou timp de armă în Ucraina, capabilă de distrugeri uriașe
Update 22:00 "Rusia este responsabilă de moartea lui Aleksei Navalnîi, afirmă o expertă a ONU în drepturile omului.
O expertă a ONU în drepturile omului în Rusia a declarat luni că guvernul de la Moscova poartă responsabilitatea pentru moartea liderului de opoziţie Aleksei Navalnîi, pentru că fie a fost ucis în colonia penitenciară unde era închis, fie a murit din cauza condiţiilor de detenţie echivalente cu tortura, relatează Reuters.
"Aşadar, guvernul rus este responsabil, într-un fel sau altul, pentru moartea sa", a declarat Maria Katzarova pentru Reuters în marja unui eveniment despre soarta deţinuţilor politici ruşi, desfăşurat la sediul Naţiunile Unite de la Geneva.
În sprijinul acuzaţiei sale, experta ONU a invocat perioadele lungi în care Navalnîi a fost obligat să stea la carceră, care - potrivit ei - însumează aproximativ 300 de zile, care ar fi putut provoca o "moarte lentă pe parcursul mai multor ani".
Şeful Serviciului de Informaţii Externe (SVR), Serghei Narîşkin, declarase anterior că Aleksei Navalnîi, care a decedat la 16 februarie într-o colonie penitenciară din regiunea arctică, a decedat din cauze naturale.
Katzarova a avertizat, de asemenea, că şi alţi deţinuţi din Rusia ar putea avea aceeaşi soartă ca Navalnîi, declarându-se "foarte îngrijorată", între alţii, de situaţia politicianului de opoziţie Vladimir Kara-Murza.
"De la moartea lui Aleksei Navalnîi, nu trece o zi fără să mă întreb cine este următorul Navalnîi", a spus ea. "Şi va exista un alt Navalnîi, cu siguranţă, cu un asemenea nivel de represiune", a adăugat experta citată.
Katzarova, fostă investigatoare bulgară pentru Amnesty International, este unul dintre zecile de experţi independenţi în domeniul drepturilor omului mandataţi de ONU să raporteze cu privire la teme specifice sau crize, însă singurul care raportează despre una dintre cele cinci ţări cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.
Grupuri ale societăţii civile afirmă că între 600 şi 1.000 de deţinuţi politici se află în prezent închişi în Rusia pentru că s-au opus invaziei ruse în Ucraina sau au refuzat să lupte în cadrul acesteia. Moscova respinge criticile privind situaţia drepturilor omului pe plan intern.
Într-un discurs rostit anterior la reuniunea ONU, unde a luat cuvântul şi jurnalistul rus Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, Katzarova a pledat pentru mai multă presiune asupra Moscovei pentru eliberarea deţinuţilor politici şi investigarea morţii lui Navalnîi.
"Nu ne putem permite să ne lăsăm doar insultaţi de situaţia drepturilor omului în Rusia", a afirmat ea în sala plină de diplomaţi. "Depinde de dvs. să luaţi măsuri, măsuri reale pentru protejarea acestor deţinuţi politici!", a pledat Katzarova.
Kremlinul i-a prezentat pe Navalnîi şi susţinătorii săi ca pe nişte infractori şi unelte ale Occidentului, care acţionează pentru a destabiliza Rusia. Totodată, Kremlinul a negat acuzaţiile văduvei opozantului defunct, Iulia Navalnaia, potrivit căreia preşedintele Vladimir Putin ar fi ordonat uciderea sa.
Navalnaia a declarat săptămâna trecută că amploarea susţinerii publice a lui Navalnîi de la moartea sa este o dovadă a faptului că întreaga sa cauză continuă şi a îndemnat la un protest masiv împotriva lui Putin în ziua principală a alegerilor prezidenţiale din Rusia, duminică, 17 martie.
Update 21:10 Stoltenberg dezaprobă ideea lui Macron privind trupele în Ucraina, dar și apelul Papei Francisc la negociere.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a delimitat luni de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căruia aliaţii occidentali nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina, dar şi de cele ale Papei Francisc, care a sugerat Kievului aibă curajul să negocieze cu Rusia pentru încheierea războiului declanşat de aceasta din urmă.
"NATO nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina şi NATO nu este parte în conflict, nici aliaţii NATO", a spus Stoltenberg într-un interviu acordat agenţiei Reuters.
El a subliniat că inclusiv în situaţia în care state membre ale NATO ar trimite trupe în Ucraina, o asemenea acţiune ar afecta alianţa în ansamblu, întrucât statele membre ale NATO sunt parte a unui pact de apărare colectivă.
Întrebat dacă preşedintele Macron a făcut o greşeală când a criticat ceea ce a descris drept "ambiguitatea strategică" asupra unei posibile desfăşurări de trupe occidentale în Ucraina, Stoltenberg a declarat: "Cred că este important să ne consultăm şi să avem o abordare comună asupra acestor teme, întrucât ele sunt importante pentru noi toţi".
La finalul unei conferinţe internaţionale de susţinere a Ucrainei desfăşurată pe 26 februarie la Paris, preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state aliate ale Kievului să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a motivat el, "trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război".
În pofida polemicii declanşate şi a faptului că principalele state aliate ale Ucrainei, inclusiv SUA, s-au delimitat de ideea lui Macron, acesta a continuat să insiste pe ea, afirmând săptămâna trecută Praga că-şi "asumă" apelul la un "salt strategic" şi a dezaprobat ceea ce a numit drept "spiritului defetist" în războiul cu Rusia.
Mai mult, la o reuniune cu liderii partidelor politice franceze desfăşurată joia trecută, Macron a afirmat că nu există "nicio limită" şi nici "linie roşie" în ceea ce priveşte sprijinul Franţei pentru Ucraina, potrivit unor participanţi la această întâlnire, cei din opoziţie considerând "iresponsabilă" această poziţie a liderului de la Elysee.
În interviul acordat Reuters, Stoltenberg s-a declarat în dezacord şi cu comentariile Papei Francisc, care, într-un interviu acordat radio-televiziunii elveţiene, din care sâmbătă au fost publicate deocamdată doar extrase, a cerut Kievului să accepte negocierile cu Rusia.
"Când vezi că eşti învins, că lucrurile nu merg bine, trebuie să ai curajul să negociezi", a remarcat suveranul pontif. "Cred că cel mai puternic este acela care vede situaţia, se gândeşte la oameni şi are curajul steagului alb şi negociază. Iar astăzi se poate negocia cu ajutorul puterilor internaţionale. Cuvântul negociere este un cuvânt curajos" şi "a negocia nu înseamnă niciodată să te predai", a explicat Papa Francisc.
După publicarea acestor extrase, biroul său de presă a precizat că el s-a referit la negociere, nicidecum nu a sugerat Ucrainei să se predea în faţa Rusiei, în urma confuziei provocate de folosirea în interviu a expresiei "steag alb". Papa a folosit această expresie "pentru a indica prin ea încetarea ostilităţilor, armistiţiul cu scopul de a negocia", a clarificat purtătorul său de cuvânt, Matteo Bruni.
Comentând declaraţia suveranului pontif, Stoltenberg a susţinut că, "dacă dorim o soluţie negociată pentru pace durabilă, calea de ajunge acolo este de a furniza ajutor militar Ucrainei". "Ceea ce se întâmplă în jurul unei mese de negociere este strâns legat de situaţia de pe câmpul de luptă", a afirmat el.
Întrebat dacă reacţia sa înseamnă că nu a sosit momentul pentru a vorbi despre un "steag alb", secretarul general al NATO a răspuns: "Nu este momentul de a vorbi despre predarea ucrainenilor. Aceasta ar fi o tragedie pentru ucraineni. Va fi de asemenea periculos pentru noi toţi".
Update 20:00 Volodimir Zelenski: "Filmul 20 days in Mariupol, arată adevărul despre terorismul rusesc".
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat primul premiu Oscar din istoria țării sale, câștigat de documentarul ”20 days in Mariupol”. Liderul de la Kiev consideră că documentarul arată ”adevărul despre terorismul rusesc”.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a salutat câștigarea primului premiu Oscar pentru Ucraina. Un Oscar pentru cel mai bun documentar, intitulat ”20 days in Mariupol”.
Este vorba despre un documentar despre asediul Rusiei asupra orașului port Mariupol, din Ucraina.
”Filmul arată adevărul despre terorismul rusesc”, a declarat Zelenski, potrivit BBC.
Pe de altă parte, primind premiul pentru cel mai bun documentar, regizorul Mstyslav Chernov a declarat că este onorat să fie primul câștigător al premiului Oscar din Ucraina.
"Probabil că aș fi primul regizor de pe această scenă care ar spune că mi-aș fi dorit să nu fi făcut niciodată acest film", a spus el în discursul său la ceremonia decernării premiilor Oscar de la Los Angeles.
Update 18:30 Ucraina spune că a doborât 15 din cele 25 de drone lansate de Rusia asupra Odesei.
Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 15 din cele 25 de drone explozive lansate de Rusia în cursul nopţii de duminică spre luni asupra regiunii Odesa, în sudul Ucrainei, unde o instalaţie de infrastructură a fost lovită, au declarat luni oficialităţi militare şi regionale, citate de Reuters.
Zece drone de tip Shahed au fost doborâte deasupra oraşului-port Odesa de la Marea Neagră, a indicat armata ucraineană într-un comunicat.
"Un alt atac masiv cu drone al ruşilor în timpul nopţii trecute în regiunea Odesa. Activitatea de luptă a durat o oră şi jumătate", a indicat Oleh Kiper, guvernatorul regiunii Odesa.
"Unităţile de apărare antiaeriană au respins mai multe valuri de Shahed venind dinspre Marea Neagră prin manevre complexe şi între clădiri rezidenţiale şi cartiere industriale, ceea ce a îngreunat munca de apărare aeriană", afirmat el.
Potrivit acestuia, au fost avariate o facilitate de infrastructură, o clădire administrativă şi mai multe clădiri comerciale. În cursul dimineţii nu existau informaţii despre eventuale victime.
Regiunea Odesa din sudul Ucrainei a fost vizată de şase atacuri cu drone lansate de Rusia de la începutul acestei luni.
Rusia şi-a intensificat bombardamentele asupra porturilor ucrainene, între care şi Odesa, şi a infrastructurii cerealiere după ce, în vară, Moscova a renunţat la un acord încheiat sub egida ONU şi a Turciei care permitea efectuarea unor exporturi de alimente, în pofida războiului, care a intrat recent în al treilea an.
De atunci, Ucraina - un producător şi exportator major de produse agricole - a creat un coridor alternativ pentru a-şi expedia produsele prin porturile sale de la Marea Neagră de lângă Odesa.
Oficiali ucraineni au declarat că exporturile de diferite mărfuri - inclusiv cereale şi metal - din porturile ucrainene de la Marea Neagră au atins luna trecută aproape nivelurile de dinaintea invaziei.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat duminică seara târziu că armata rusă a lansat 175 de drone asupra diferitelor ţinte în Ucraina de la începutul lunii martie. Ucraina a doborât 151 dintre ele, a spus el.
Update 16:30 Premierul Ungariei: "Trump nu va da niciun ban Ucrainei"
Donald Trump nu va da nici un ban Ucrainei, a spus premierul Ungariei Viktor Orban. Cei doi lideri s-au întâlnit vineri în SUA. Donald Trump este foarte aproape de a deveni candidatul Partidului Republican pentru cursa prezidențială din SUA.
Donald Trump nu va finanța lupta Ucrainei împotriva invaziei Rusiei dacă va fi ales din nou președinte al SUA, a declarat premierul ungar Viktor Orban.
"Nu va da un ban în războiul Ucraina-Rusia. De aceea războiul se va termina", a spus premierul Orban după întâlnirea cu Trump în Florida, potrivit BBC.
Fostul președinte american a promis că va pune capăt războiului "în termen de 24 de ore” dacă va fi ales, dar nu a oferit detalii. Informația a fost confirmată și de Orban.
"Este evident că Ucraina nu poate rezista pe picioarele ei. Dacă americanii nu dau bani și arme, împreună cu europenii, atunci războiul s-a terminat. Și dacă americanii nu dau bani, europenii singuri nu pot finanța acest război. Și atunci războiul s-a terminat”, a declarat Orban pentru canalul de televiziune M1 din Ungaria.
Donald Trump nu a comentat public interviul lui Orban.
Update 15:30 Aderarea Suediei la NATO este un eveniment "istoric" şi demonstrează că "președintele rus Vladimir Putin a eșuat" în tentativa sa de a slăbi Alianța.
Declarația a fost făcută, luni, de Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, citat de presa internațională.
"Atunci când președintele Putin şi-a lansat invazia (în Ucraina) în urmă cu doi ani, el voia mai puțină prezență NATO şi mai mult control asupra vecinilor lui. Putin a vrut să distrugă Ucraina ca stat suveran, dar a eșuat. NATO este mai mare şi mai puternică", a spus Stoltenberg într-o conferință de presă comună cu premierul suedez Ulf Kristersson, la sediul de la Bruxelles al organizației militare.
"Aderarea Suediei consolidează NATO şi face mai sigur ansamblul Alianței", a adăugat el.
Drapelul Suediei a fost înălțat luni la prânz la sediul NATO, la aproape doi ani după ce țara scandinavă a cerut să se alăture organizației, în urma invaziei din Ucraina.
Momentul marchează încetarea unei perioade de circa 200 de ani de neutralitate și nealiniere militară pentru Stockholm.
Cu Suedia, NATO are în prezent 32 de membri.
Update 14:27 Armata ucraineană a anunțat pe rețeaua X că a distrus într-un atac cu dronă kamikaze un lansator rusesc de rachete termobarice TOS-1A.
Lansatorul TOS-1A are o valoare de aproximativ 6 milioane de dolari și, potrivit experților, prezintă mai multe vulnerabilități care-l recomandă drept țintă pentru atacurile cu drone.
Astfel, acest dispozitiv are un timp mare de reîncărcare, o rază scurtă de acțiune iar muniția de la bord este extrem de inflamabilă.
Update 13:30 Unitățile de apărare antiaeriană din Ucraina au doborât 15 drone în noaptea de duminică spre luni, a transmis Statul Major al forțelor armate ale țării, citat de presa internațională.
Rușii au trimis "aproximativ 25 de drone", se arată în comunicatul ucrainenilor.
Este vorba despre aparate de concepție iraniană "Shahed", utilizate în mod obișnuit de ruși în locul rachetelor de croazieră, mult mai scumpe.
Nu se știe dacă dronele neinterceptate au provocat victime sau pagube.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat informația.
Update 11:23 Rusia consideră că apelul papei Francisc la un dialog pentru încetarea războiului din Ucraina este adresat aliaților occidentali ai Kievului, care ar trebui să renunțe la ambiția de a învinge Moscova și să își recunoască "greșeala" privind conflictul, transmite presa internațională.
Suveranul pontif afirmase că Ucraina ar trebui să aibă "curajul de a ridica steagul alb" și de a negocia cu Rusia sfârșitul războiului declanșat de invazia pe teritoriul ucrainean, în urmă cu peste doi ani. În conflict şi-au pierdut viața zeci de mii de civili și militari, de ambele părți.
"După cum văd eu lucrurile, papa cere Occidentului să îşi lase deoparte ambițiile şi să recunoască faptul că a greșit", a declarat Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a ministerului de Externe de la Moscova. Ea a reluat teza cunoscută a propagandei Kremlinului, potrivit căreia Occidentul se folosește de Ucraina ca de un instrument pentru ambiția de a slăbi Rusia.
Zaharova a susținut că țara sa "nu a blocat niciodată negocierile".
Kievul a respins, duminică, sugestia papei de a negocia, apreciind că Francisc se angajează într-o "mediere virtuală".
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a afirmat, în legătură cu "steagului alb" propus de papă, că "drapelul ucrainean este galben şi albastru" iar Kievul "nu va înălța niciodată alte drapele".
Update 10:42 Filmul ucrainean "20 de zile la Mariupol" a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun documentar, la cea de-a 96 gală a premiilor Academiei Americane de Film, desfășurată la Los Angeles.
Scenele au fost filmate în orașului ucrainean în timpul asaltului forțelor ruse.
Update 09:30 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins apelul Papei Francisc la discuții de pace cu Rusia, după ce liderul de la Vatican a îndemnat Kievul să ia în calcul un "steag alb".
Președintele ucrainean nu a făcut nicio referire directă la Francisc sau la comentariile sale recente, dar a menționat clericii care ajută în interiorul Ucrainei.
"Ei ne sprijină cu rugăciunea, cu discuțiile lor și cu faptele. Asta este, într-adevăr, o biserică alături de popor. Nu o mediere virtuală la 2.500 km distanță, între cineva care vrea să trăiască și cineva care vrea să te distrugă", a spus Zelenski.
Francisc a fost criticat după ce a spus că Ucraina ar trebui să aibă curajul "steagului alb" și să negocieze încheierea războiului cu Rusia.
Mai mulți comentatori au remarcat că Papa a păstrat tăcerea cu privire la crimele Rusiei în timpul invaziei.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a replicat: "Steagul nostru este galben și albastru. Este steagul sub care trăim, murim și învingem. Nu vom înălța niciodată alte steaguri".
Update 08:10 Forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone împotriva orașului Odesa peste noapte, pe 11 martie, provocând daune infrastructurii și caselor, a informat Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei. Unitățile de apărare aeriană au lucrat timp de o oră și jumătate, respingând valuri de drone Shahed care se apropiau de oraș dinspre Marea Neagră. Apărarea aeriană ucraineană a doborât 10 drone de atac în timpul nopții, a spus armata. Potrivit primelor rapoarte, nu sunt victime. Atacul a lovit o infrastructură din Odesa și a provocat un incendiu, pe care lucrătorii de urgență l-au stins. Atacul a afectat, de asemenea, clădiri administrative din oraș și a spart ferestrele mai multor case. Resturile de la dronele căzute au deteriorat anexele din zonă.
Reprezentantul permanent al Ucrainei la Națiunile Unite, Sergiy Kyslytsya, a declarat pe 8 martie că Rusia încearcă să perturbe coridorul maritim al Ucrainei făcând lovituri constante asupra Odesei.
Un atac rusesc cu rachetă asupra Odesei pe 6 martie a ucis cinci persoane. Atacul a coincis cu vizita comună în oraș a președintelui Volodymyr Zelensky și a premierului grec Kyriakos Mitsotakis.
Update 00:00 Ministrul polonez a declarat sâmbătă, în timpul unei conferințe dedicate celei de-a 25-a aniversări a aderării Poloniei la NATO, că în Ucraina se află deja personal militar al NATO.
Radoslaw Sikorski nu a precizat la ce soldați se referă și din ce țări provin aceștia.
"Soldații din unele țări NATO sunt deja în Ucraina. Și aș vrea să le mulțumesc ambasadorilor acelor țări care și-au asumat un astfel de risc. (…) Spre deosebire de unii politicieni europeni, nu voi spune despre ce țări este vorba", a adăugat ministrul polonez.
El s-a declarat de acord cu declarația președintelui francez Emmanuel Macron despre posibilitatea trimiterii trupelor NATO în Ucraina.
"Sunt de acord cu această inițiativă, pentru că, în opinia mea, este bazată pe intenții bune. Asta înseamnă că președintele Rusiei trebuie să se gândească care va fi următorul nostru pas", a conchis Sikorski.
Război în Ucraina, 10 martie 2024 | Dmîtro Kuleba îi răspunde Papei Francisc: "Ucraina nu va ridica niciodată steagul alb. Steagul nostru este galben şi albastru"
Război în Ucraina, 9 martie 2024 | Şeful diplomaţiei britanice se opune trimiterii de trupe occidentale în Ucraina
Război în Ucraina, 8 martie 2024 | Biden, în fața membrilor Congresului SUA: Vă asigur că Putin nu se va opri în Ucraina
Război în Ucraina, 7 martie 2024 | Premierul Greciei, reacție la București, după ce racheta rusească a explodat la câteva sute de metri de el