Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Google, amendată în Rusia pentru „informații false” despre „operațiunea militară specială”
- Forţele ruse au pierdut, într-o singură zi, 1.130 de soldaţi
- Patru persoane au murit, cinci au fost rănite în timpul unui bombardament, în Herson
- Banca națională de semințe a Ucrainei a fost mutată din apropierea liniei frontului
- Ucraina importă energie electrică din România: "Sistemul energetic este în deficit"
- Vladimir Putin participă la un summit, la Belarus, în care va discuta despre îmbunătățirea sistemului de securitate colectivă
- Jurnalist rus, mort în urma unui atac ucrainean, potrivit Moscovei
- Rusia a pierdut aproape 400.000 de soldați, până acum, în războiul cu Ucraina
- Rusia a pierdut aproape 400.000 de soldați, până acum, în războiul cu Ucraina
- Zelenski și ministrul său al Apărării au salutat formarea de către țările occidentale a unei „coaliții" de 20 de națiuni pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei
- Ungaria amenință din nou că va bloca aderarea Ucrainei la UE
- Vladimir Putin spune că ar trebui să ne gândim cum să oprim războiul din Ucraina
- Finlanda ia în considerare închiderea întregii frontiere cu Rusia
- Cancelarul german Olaf Scholz a declarat, miercuri, că l-a îndemnat pe Vladimir Putin să pună capăt agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, la prima reuniune online a G20 la care a participat președintele rus de la începutul războiului
- Mai mulți soldați ruși au fost otrăviți într-o cafenea din orașul Melitopol, în sudul Ucrainei
Update 22:00 O instanță din Rusia a amendat, cu aproape 36.000 de lire sterline, compania Google pentru transmiterea de „informații false” despre „operațiunea militară specială”, potrivit Sky News.
Gigantul tehnologic nu a reușit să ștergă ceea ce tribunalul a considerat ca fiind „informații false”. Rusia descrie drept „operațiune militară specială” conflictul din Ucraina.
Moscova s-a confruntat cu companiile de tehnologie din cauza conținutului și cenzurii de când a invadat Ucraina în februarie anul trecut.
Săptămâna trecută, Google a mai fost amendat pentru că nu a stocat date personale despre utilizatorii săi ruși.
În plus, în august compania a fost obligat să plătească aproape 27.000 de lire sterline pentru că nu a șters informațiile presupuse false despre războiul din Ucraina, potrivit Mediafax.
Update 20:30 Forţele ruse au pierdut miercuri, 22 noiembrie, 1.130 de soldaţi, 20 de tancuri şi 33 de sisteme de artilerie, a anunţat Statul Major General al Ucrainei.
Potrivit Kievului, de la începutul războiului armata rusă a pierdut 5.466 de tancuri, 10.224 de blindate, 7.802 de sisteme de artilerie, 323 de avioane, 324 de elicoptere și 5.799 de drone.
Update 18:40 Oficialii ucrainenii au spus că patru persoane au fost ucise și cinci au fost rănite, joi, în bombardamentele rusești asupra regiunii de sud a Ucrainei, Herson, potrivit Sky News.
Rușii au bombardat orașul Beryslav, ucigând un bărbat care mergea pe bicicletă, a anunțat parchetul regional pe Telegram.
Doi bărbați și o femeie au fost uciși într-un alt bombardament.
„Se știe preliminar că bombardamentul a fost efectuat cu muniții cu dispersie”, a declarat Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial al Ucrainei, pe Telegram.
Trupele ruse au abandonat Hersonul și malul de vest al râului Nipro la sfârșitul anului trecut.
Cu toate acestea, bombardează în mod regulat zonele menționate din pozițiile de pe malul estic.
Update 17:40 Alianţa Nord-Atlantică şi-a avertizat ţările membre că prea multe formalităţi birocratice îngreunează deplasarea trupelor în Europa, o problemă care ar putea duce la importante întârzieri în cazul în care ar izbucni un conflict cu Rusia.
"Nu mai avem timp. Ceea ce nu facem pe timp de pace nu va fi gata în cazul unei crize sau al unui război", a declarat şeful comandamentului logistic JSEC al NATO, general-locotenentul Alexander Sollfrank, într-un interviu publicat joi de Reuters.
Comandamentul comun de sprijin şi abilitare al NATO (JSEC) din oraşul Ulm, situat în sudul Germaniei, a început să funcţioneze în 2021. Sarcina sa este de a coordona transferul rapid de trupe şi tancuri pe continent, precum şi pregătirile logistice, cum ar fi depozitarea muniţiilor pe flancul estic al Alianţei.
Ca urmare a invaziei Moscovei în Ucraina în 2014, crearea JSEC reflectă evaluarea conform căreia NATO, după decenii de detensionare în urma Războiului Rece, trebuie din nou să fie pregătită pentru un război în Europa care ar putea izbucni în orice moment.
Cu toate acestea, sarcina de a desfăşura rapid forţe de mărimea unei divizii de aproximativ 20.000 de soldaţi, precum şi de a avea la dispoziţie muniţie, combustibil, piese de schimb şi provizii, a devenit mai dificilă după Războiul Rece.
În timp ce, în trecut, trupele NATO şi cele ale Pactului de la Varşovia se aflau faţă în faţă mai ales în Germania, Alianţa s-a lărgit de atunci cu aproximativ 1.000 de kilometri spre est, extinzând lungimea flancului estic al NATO la aproximativ 4.000 de kilometri în total.
"Extinderea spaţiului, faptul că nu toate forţele sunt pe poziţii avansate, înseamnă că Alianţa va trebui să mute rapid trupele din bazele lor în locul potrivit pe flancul estic", a precizat Sollfrank, adăugând că o astfel de operaţiune necesită pregătire.
"În perioada de lupte intense în războiul din Ucraina, Rusia lansa circa 50.000 de proiectile de artilerie pe zi. Aceste proiectile trebuie să ajungă în obuziere", a spus el. "Înseamnă că trebuie înfiinţate depozite pentru muniţie, combustibil, piese de schimb şi provizii", a adăugat reprezentantul Alianţei Nord-Atlantice.
Aşa cum stau lucrurile în prezent, forţele NATO trebuie să navigheze printr-o varietate de reglementări naţionale, de la preavizul necesar înainte de expedierea muniţiilor până la lungimea permisă a convoaielor militare şi profilaxia bolilor.
"Avem un excedent de reglementări, dar singurul lucru pe care nu-l avem este timpul", a avertizat amiralul Rob Bauer, şeful comitetului militar al NATO. "Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-a dovedit a fi un război de uzură - iar un război de uzură este o bătălie logistică", subliniază el.
Sollfrank a declarat că şi-ar dori un "Schengen militar", o zonă de liberă trecere militară asemănătoare zonei politice Schengen, care permite libera circulaţie în cea mai mare parte a UE.
NATO nu trebuie să permită Kremlinului să facă o eroare de calcul, dând impresia că Moscova ar putea avea o şansă de a câştiga pentru că Alianţa nu este pregătită, a avertizat el.
"Trebuie să fim cu un pas înainte. Trebuie să pregătim teatrul (de operaţiuni) cu mult înainte ca Art. 5 să fie invocat", a spus el, referindu-se la clauza de apărare colectivă a NATO, care ar plasa efectiv Alianţa în stare de război, potrivit Agerpres.
Update 16:50 Banca națională de semințe a Ucrainei, a zecea ca mărime din lume, a fost mutată departe de orașul Harkiv, care se află la doar câteva zeci de kilometri de granița cu Rusia și este adesea bombardat cu rachete și drone de atac.
Peste 50.000 de semințe au fost mutate într-un „loc sigur”, potrivit Sky News.
Crop Trust, o organizație non-profit înființată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, a declarat că este punctul culminant al unui „efort de-a lungul unui an”.
Banca de semințe include multe specii endemice, importante pentru securitatea alimentară.
Update 15.38 Ucraina importă energie electrică din România: "Sistemul energetic este în deficit"
Ucraina a început să importe electricitate din țara noastră după ce operatorul ucrainean de energie a anunțat că rețeaua se află într-o situație dificilă.
Operatorul reţelei de electricitate din Ucraina, Ukrenergo, a anunţat astăzi că reţeaua se află într-o situaţie dificilă, după ce a fost afectată de o serie de bombardamente rusești, ceea ce a adus Ucraina în situaţia în care să importe energie electrică din România, Slovacia și Polonia.
"Astăzi, consumul de electricitate continuă să crească, iar sistemul energetic este în deficit. Situaţia rămâne dificilă. Reparaţiile sunt în curs de desfăşurare în mai multe grupuri de centrale termice", a informat Ukrenergo pe Telegram.
Deficitul este generat și de creşterea consumului din cauza iernii, fapt ce a provocat o sarcină suplimentară asupra centralelor electrice, a explicat operatorul naţional ucrainean.
Preşedintele ucrainean, Volodimr Zelenski, a declarat la începutul lunii octombrie că Rusia va încerca să distrugă sistemul de electricitate al ţării sale în această iarnă. Pentru a contracara această ameninţare, Kievul le cere aliaţilor săi occidentali noi sisteme de apărare aeriană.
Zelenski a anunţat ieri seară crearea unei "coaliţii pentru dezvoltarea apărării antiaeriene" a Ucrainei, principalii contributori urmând să fie Franţa şi Germania. "Încă nu se poate face public totul, dar scutul aerian ucrainean este întărit literalmente în fiecare lună", a spus Zelenski, potrivit agerpres.
Update 14.12 Vladimir Putin participă la un summit la Belarus în care va discuta despre îmbunătățirea sistemului de securitate colectivă
Vladimir Putin a sosit la Belarus pentru a participa la un summit al Organizației Tratatului de Securitatea Colectivă la Minsk, a anunțat astăzi serviciul de presă al Kremlinului.
Reuniunea urmează să discute "îmbunătățirea în continuare a sistemului de securitate colectivă".
Summitul are loc la Minsk, întrucât dictatorul Alexander Lukașenko este actualul președinte al acesteia. Ultima dată când Vladimir Putin a ajuns într-o vizită oficială în Belarus a fost în decembrie 2022.
Update 12.09 Jurnalist rus, mort în urma unui atac ucrainean, potrivit Moscovei
Un jurnalist rus, rănit într-o lovitură ucraineană în regiunea Zaporojie, a murit din cauza rănilor suferite, a anunțat astăzi presa rusă
"Tocmai a venit o veste tragică. Boris Maksoudov a murit în urma rănilor suferite", a declarat propagandistul rus Vladimir Soloviovi, pe canalul său Soloviev Live. Anunțul a fost făcut în timp ce Soloviov era în direct cu purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zakarova, care i-a transmis "condoleanțe".
Moscova a acuzat, ieri, Kievul că este responsabil pentru un atac cu dronă care a vizat un grup de jurnaliști ruși, rănindu-l pe Boris Maksoudov, corespondent al postului public de televiziune Rossia 24.
Update 11.03 Rusia a pierdut aproape 400.000 de soldați, până acum, în războiul cu Ucraina
Armata ucraineană a făcut publice estimări prin care arată pierderile armatei rusești, până în acest moment, de la începutul războiului.
Se pare că armata rusă a pierdut 321.800 militari (+1.130 în ultima zi), 5.466 (+20), 10.224 blindate de luptă (+36), 7.802 sisteme de artilerie (+33), 902 sisteme lansatoare multiple de rachete (+3), 591 sisteme antiaeriene (+2), 5.799 drone (+15), 323 avioane, 324 elicoptere, 22 de nave și ambarcațiuni.
Update 08:15. Zelenski și ministrul său al Apărării au salutat formarea de către țările occidentale a unei „coaliții" de 20 de națiuni pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei. Liderul ucrainean a declarat că grupul a fost format în cadrul unei reuniuni virtuale a „grupului Ramstein" care a analizat nevoile militare ale Ucrainei.
Ministerul german al Apărării anunțase anterior formarea grupului într-o postare pe X, Germania și Franța asumându-și rolurile principale.
„Mulțumesc fiecărei țări care participă la aceste eforturi pentru că au permis orașelor și satelor noastre să fie mai bine protejate împotriva atacurilor rusești. Nu totul poate fi dezvăluit public în acest moment, dar scutul aerian ucrainean devine mai puternic în fiecare lună", a declarat Zelenski în discursul său de miercuri noapte.
Update 07:45 Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a raportat pe 21 noiembrie că Iranul furnizează Rusiei bombe cu planare (bombe convenționale care au fost dotate cu sisteme de navigație și aripi) și că Iranul se pregătește să transfere în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acțiune.
ISW a observat că forțele ruse foloseau din ce în ce mai mult bombe cu planare, în special bombe aeriene modificate FAB-500, KAB-500 și RPK-500, echipate cu structuri de bombe cu planare, în direcțiile Lyman și Kherson. Nu este clar dacă Kirby a vrut să spună că Iranul furnizează Rusiei componente pentru bombe cu planare sau bombe cu planare complet construite. Iranul produce o varietate de bombe cu planare pe plan intern, cum ar fi bombele Ghaem, bombele cu rază lungă Yasin, bombele Sadid și bombele Balaban.
Iranul folosește în mod obișnuit aceste bombe cu diferitele sale platforme de drone, inclusiv dronele Shahed-131/136 pe care Iranul le furnizează Rusiei. Un blogger rus a distribuit anterior afirmațiile că aeronavele rusești Su-25 ar putea fi compatibile cu bombele iraniene. Iranul a prezentat mai multe variante de bombe cu planare la Forumul Armatei Ruse-2023 de la Moscova în august 2023 și posibil în timpul vizitei ministrului rus al Apărării Serghei Șoigu la Teheran în septembrie 2023. Kirby a adăugat că Iranul continuă să aprovizioneze Rusia cu drone și muniție de artilerie.
Generalul-maior adjunct al Direcției Principale de Informații Militare (GUR) ucraineană, Vadym Skibitskyi a declarat pe 6 noiembrie că Iranul poate continua să trimită în Rusia loturi mici de drone Shahed-131/136, în ciuda eforturilor sporite ale Rusiei de a produce drone Shahed pe plan intern și a îndeplinirii de către Iran a primelor sale contracte cu Rusia de aprovizionare cu drone Shahed. CTP-ISW a evaluat anterior că Iranul și Rusia pot încheia un acord de vânzare de drone și rachete în urma expirării restricțiilor ONU privind rachetele împotriva exporturilor iraniene de rachete și tehnologii legate de rachete, la 18 octombrie 2023.
Update 00:00. Uniunea Europeană a pregătit un proiect care să ofere Ucrainei garanții de securitate pe termen lung, printre care un mecanism de sprijin militar, un cadru de instruire a armatei și asistență în dezvoltarea industriei de apărare. Finlanda ia în considerare închiderea întregii frontiere cu Rusia.
Premierul ungar, Viktor Orban, ameninţă din nou cu dreptul de veto pentru a forţa o dezbatere de fond privind politica Uniunii Europene faţă de Ucraina.
Între timp, Vladimir Putin a declarat miercuri în cadrul unui summit virtual G20 că este necesar să ne gândim la cum poate fi oprită ”tragedia” războiului în Ucraina şi a spus că Moscova nu a refuzat niciodată să participe la discuţii de pace cu Kievul, unele dintre cele mai împăciuitoare remarci ale sale de până acum cu privire la conflict, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Război în Ucraina, 22 noiembrie 2023 | Armata ucraineană: "Forțele de ocupație rusești au redus numărul de atacuri terestre și aeriene asupra Avdiivka"
Război în Ucraina, 21 noiembrie 2023 | SUA oferă un nou sprijin militar, de 100 de milioane de dolari, pentru Ucraina, care include noi capacități de apărare antiaeriană
Război în Ucraina, 20 noiembrie 2023 | Preşedintele Volodimir Zelenski a destituit conducerea medicilor militari
Război în Ucraina, 19 noiembrie 2023 | Președintele Rusiei va participa prin videoconferință la summitul G20